- Home
- Știri Interne
- Societate
- Nota de plată a deficitului: cine încasează, cine pierde. „Sunt câștigători clari pe termen scurt și plătitori siguri pe termen mediu-lung”
Nota de plată a deficitului: cine încasează, cine pierde. „Sunt câștigători clari pe termen scurt și plătitori siguri pe termen mediu-lung”
Bianca Dobrescu 1 live h52.006897c3.3137016,0,6-2.6862984,6-6V14C64.0034485,10.6862001,61.3171501,8,58.0034485,8z M62.0034485,49.1108017 L43.084549,30.1919994l18.9188995-12.0555992V49.1108017z M5.9965506,10h52.006897c2.2056007,0,4,1.7943001,4,4v1.7664003 L34.4677505,33.3134003c-1.4902,0.9492989-3.3935013,0.9199982-4.8495998-0.0703011L1.9965508,14.4694996V14 C1.9965508,11.7943001,3.7910507,10,5.9965506,10z M1.9965508,16.8852005L21.182251,29.9251003L1.9965508,49.1108017V16.8852005z M58.0034485,54H5.9965506c-1.6473999,0-3.0638998-1.0021019-3.6760998-2.4278984l20.5199013-20.5200024l5.6547985,3.843401 c1.0859013,0.7383003,2.3418007,1.1083984,3.5995998,1.1083984c1.1953011,0,2.3925018-0.3339996,3.4463005-1.0048981 l5.8423996-3.7230015l20.2961006,20.2961025C61.0673485,52.9978981,59.6508713,54,58.0034485,54z”> Publicat: 02.09.2025 02:47 Sursă foto: Shutterstock
„Deficitul nu e o abstracțiune, are câștigători clari pe termen scurt și plătitori siguri pe termen mediu-lung”, explică pentru Adevărul Cristian Roșu, analist politic.
Cine a câștigat acum
„În primul rând, beneficiarii transferurilor sociale și angajații la stat au câștigat acum. Asistența socială a urcat la peste 147 miliarde de lei, în creștere cu 14,7% față de anul trecut. Cheltuielile de personal au ajuns la aproape 100 de miliarde, în creștere cu 7,9%”, mai spune acesta.
Furnizorii de servicii contractate de stat, de la medicamente la programe sociale, rămân conectați la robinetul bugetar, adaugă el. „Iar companiile implicate în proiecte finanțate prin PNRR sunt printre marii câștigători. Pe această linie, statul a cheltuit cu 123% mai mult decât în 2024”, opinează Roșu.
De asemenea, câștigători discreți, dar consistenți, sunt și creditorii, în contextul în care dobânzile încasate de bănci și investitori, interni și internaționali, au crescut cu aproape 45%, ajungând la peste 31,7 miliarde de lei, conform spuselor sale. „Statul român se împrumută masiv și scump: doar în primele 7 luni din 2025, a cheltuit aproape 10 miliarde de lei în plus pe dobânzi, față de aceeași perioadă din 2024”, completează specialistul.
Contribuabilii „plătesc nota”.
„Creșterea TVA se vede deja la rafturi și facturi. Apoi vine mediul privat, în special IMM-urile, care se vor confrunta în următoarele 12 luni cu o combinație toxică: costuri fiscale mai mari, dobânzi ridicate, incertitudine și consum fragil. Multe dintre ele nu vor rezista. Din 2026, gospodăriile vor resimți și noul val de impozite locale: creșteri pe clădiri, terenuri și mașini, în timp ce comenzile online extra-UE vor fi taxate suplimentar, lovind direct un segment important de consum”, susține Cristian Roșu.
El atrage atenția asupra faptului că pare cumva că România nu învață. „Repetăm greșelile crizei din 2010-2012. Deficitul bugetar nu se reduce cu foarfeca, ci cu bisturiul. România are nevoie de o chirurgie a cheltuielilor publice: să elimine risipa, să prioritizeze investițiile și să schimbe modul în care colectează veniturile. Creativitatea fiscală nu înseamnă doar taxe mai mari, ci digitalizare, stimulente pentru muncă și capital, și un sistem care aduce bani la buget fără să sufoce economia. Fără această schimbare, fiecare pachet fiscal e doar o pauză între două note de plată, tot mai mari”, subliniază analistul politic.
Dezbaterile din mediul online
Alt utilizator a subliniat rolul consumului: „În teorie, dacă tot împrumutul se duce pe salariul bugetarilor și pensii, atunci 1,8 milioane bugetari și câte milioane de pensionari au avut putere de cumpărare mai mare. Aceștia au cumpărat produse și servicii din mediul privat. Mediul privat a avut profit și și-a permis să dea salarii mai mari. Mai pe scurt, creșterea economică bazată pe consum a RO din ultimii ani.”
Discuția a mers și spre impactul avut asupra pieței locale. „Neapărat local… pentru că altfel ar face import. Acum produsul poate nu e local, dar ca să vinzi în România trebuie să ai companie în România. Deci un distribuitor, importator, vânzător, au mâncat și ei o pâine”, a declarat cineva.
Un alt user a rezumat situația prin conceptul de wage-led growth: „Efectiv s-au dat bani salariaților să îi cheltuie. La stat evident, nu pentru sclavii pe plantațiile private. Pensiile au fost și ele mărite. Problema e că toate astea s-au dus direct în inflație și acum trebuie să suferim toți.”
„Deficitul e în mașina ta nouă luată aproape cu banii jos”
Din zona privată, mesajul a sunat diferit: „Eu, ca salariat la privat, la corpo-RATIE, îți jur că nu am beneficiat”, a comentat cineva. Replica i-a venit rapid: „Ai beneficiat, dar nu-ți dat seama.” Apoi, un utilizator a cerut argumente: „Luminează-ne cum a beneficiat! Prin creșterea taxelor, prin excluderea deducerilor pentru IT, prin salariul minim care a adus inflație?”
Nemulțumirea față de taxare a fost exprimată dur: „Am beneficiat (…) Am plătit taxe căcălău, pe toate părțile, iar de 3 ani, în fiecare an puterea de cumpărare îmi scade.”
Au fost aduse și exemple concrete. „Am avut o discuție cu un prieten bun… a beneficiat și el de pe urma deficitului: din bursa de la doctorat (care se dublase într-un an) și salariile de rezidenți. Omul meu are mașină nouă de 20k euro. Eu i-aș zice: „Boss, deficitul e în mașina ta nouă luată aproape cu banii jos.””
În aceeași notă, un alt comentariu punctează că au beneficiat: „Politicienii și firmele lor care au construit străzi în sate cu populație de mii de locuitori doar pe hârtie. Clientela de partide care sunt în funcții bune gen ASF, diferite regii de stat care merg în pierdere an de an și ei au salarii de mii de euro. De plătit plătesc amărâții, fraierii și generația viitoare.”
Cercul beneficiarilor s-a extins
„Foarte mulți printre care putem enumera: politicieni, bugetari, pensionari, afaceriști de carton, bănci care au acordat credite la dobânzi senzaționale, dezvoltatorii din imobiliare. Singurul care nu a beneficiat e privatul, că ăla a fost biciuit cu taxe peste taxe”, a scris un alt user.
Altcineva a considerat că aproape toată lumea a prins ceva: „Toată lumea a beneficiat de pe urma deficitului, mai mult sau mai puțin. De la plafonarea pe energie până la contracte din Anghel Saligny.”
Privatul însă a văzut altceva: „Tot ce am primit ca angajat la privat a fost inflație, greedflation și stagflație. Ori mai scump, ori mai puțin și ciuciu creșteri salariu.”
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Au apărut și nuanțe pozitive: „Având în vedere că în ultimii 4 ani s-au construit undeva la 300 km de autostradă și drum expres, bănuiesc că am beneficiat și noi, cei care lucrăm în privat. Plafonarea la energie a fost f ok mai ales pentru marii consumatori.”
La fel și în zona energetică: „Am beneficiat din faptul că au fost plafonate prețurile la energie, că a dat statu’ cu bani în distribuitori”, spune cineva.
Dar și constatarea amară despre pensii: „Cei cu pensii mici – le-au rămas la fel sau le-au fost micșorate. Pomana electorală a fost pentru prietenii partidului unic.”
România, sub presiunea deficitului
România a reînviat măsuri de austeritate care au zguduit Europa în urmă cu peste un deceniu, în încercarea de a ține sub control un deficit bugetar considerat de Financial Times „record la nivelul Uniunii Europene”.
„La 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai ridicat din UE în 2024, mult peste pragul de 3% impus de regulile fiscale europene”, nota, de curând, publicația britanică. Guvernul anterior a evitat să ia măsuri nepopulare înaintea alegerilor, iar nota de plată a rămas.
Contextul economic rămâne complicat: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat România la doar o treaptă deasupra nivelului „junk”, din cauza datoriei și a inflației. PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pentru a tempera prețurile.
Riscul politic este la fel de mare ca cel financiar. FT amintește că în 2012 guvernul român a căzut în urma protestelor anti-austeritate. În prezent, sute de oameni au ieșit din nou în stradă, iar liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate, promițând să „refuze plata taxelor” impuse de un guvern pe care îl numește „ilegitim”.
Pe acest fond, România riscă să piardă aproape un sfert din fondurile europene post-pandemie, din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate inițial, după ce a reușit să acceseze mai puțin de 10 miliarde până acum. „Păstrarea și maximizarea fondurilor europene nu este o chestiune de stânga sau de dreapta, este o opțiune strategică ce stimulează dezvoltarea României”, a insistat ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.
Financial Times arată că, dincolo de reformele fiscale, presiunea este amplificată de fragilitatea politică: coaliția de guvernare formată în iunie, după realegerea președintelui Nicușor Dan, este zguduită deja de demisii și conflicte interne, în timp ce AUR domină sondajele, cu circa 40% din intențiile de vot.
În fața acestor date, concluzia este că: deficitul a devenit centrul de greutate al economiei și al politicii românești. Măsurile de austeritate sunt prezentate ca „esențiale”, dar riscul unei noi crize sociale și politice este real, după cum avertizează Financial Times.
Bianca Dobrescu Citește mai multe despre: beneficiideficitfinancial times
Vezi articol complet la: Adevarul