Actualitate marți, 2 septembrie 2025, 20:40
INTERVIU Un chirurg român întors din Franța spune ce e în spatele „celui mai mare scandal din sănătate din ultimii 35 de ani”: „Miza e imensă, este de 10 miliarde de euro”
HotNews.ro Share
Interior de spital. Fotografie ilustrativă / Shutterstock
„Se jonglează cu sume foarte mari și cu responsabilități foarte mari”. Așa rezumă scandalul privind schimbarea modului în care sunt numiți șefii de secții din spitale medicul ortoped Marius Uscatu. După ce a profesat câțiva ani în Franța, el a ales să se întoarcă în România, dar să lucreze numai în sistemul privat. Într-un dialog cu HotNews, medicul explică ce implicații are modificarea anunțată de ministrul Alexandru Rogobete, care a stârnit și un scandal în PSD, fiind contestată de foștii miniștrii Alexandru Rafila și Florian Bodog.
- Marius Uscatu a absolvit Medicina în anul 1997 și este chirurg ortoped cu supra-specializare în chirurgia ante-piciorului. A plecat în Franța la vârsta de 38 de ani, unde a profesat timp de 3 ani într-un spital din Strasbourg, iar în 2007 a revenit în România, unde a lucrat, de atunci, exclusiv în sistemul privat. Spune că a făcut această alegere deoarece „nu aveam nicio șansă să intru într-o clinică din București sau într-un spital universitar din alt oraș, am vrut să fiu independent”. El susține că „de frică” mulți medici ajung să nu vorbească despre problemele din sistem și lansează acuzații dure la adresa Universităților de Medicină și Farmacie.
În România, șefii de secție pot fi numiți, în acest moment, doar dacă sunt propuși sau trec de veto-ul facultăților de Medicină. „Vine o hârtie de la UMF și sunt numiți șefi de secție”, descrie procedura Marius Uscatu.
În provincie, în spitalele care nu sunt clinici universitare, numirea șefilor de secție „vine de la manager, care este pus politic, de către primar, prefect”, continuă medicul.
Dr. Marius Uscatu. Foto: Medlife
Actualul Guvern schimbă regula și impune concurs, ca la managerii de spital, ceea ce a stârnit nemulțumire în zona Universităților de Medicină și Farmacie.
În dialogul cu HotNews, Marius Uscatu vorbește despre o putere „discreționară” a șefilor de secție din spitalele publice românești: „Ei hotărăsc cine se angajează, cine pleacă, cine operează, ce medicamente se cumpără în secție, de la ce producător, cine merge la congrese, cine are bursă, cine are doctorat. Nu îi controlează nimeni.” „Așadar, mizele sunt foarte mari: bani, bani, bani”, susține medicul.
„La concurs, există riscul să vină cineva mai bine pregătit decât ei”
HotNews: Domnule Uscatu, ministrul Rogobete a propus organizarea de concursuri pe criterii clare pentru ocuparea funcției de șef de secție, nu excluderea oamenilor din Universitățile de Medicină și Farmacie de la participarea la aceste concursuri. Atunci, de ce există această opoziție a UMF?
Marius Uscatu: În cliniciile universitare există două categorii de medici: unii care sunt UMF și alții care nu sunt UMF. Statistic vorbind, cei care sunt UMF au ajuns acolo mai pe căi ocolite, spre exemplu nu au dat Rezidențiatul – asta era de pe vremea mea până în anii 2015-2020.
– De ce resping ideea organizării de concursuri?
– La concurs, există riscul să vină cineva mai bine pregătit decât ei. Există cazuri de medici care au ajuns mari specialiști și mari profesori pe căi lăturalnice – prin preparatoriat, fiind asistenți universitari, asistenți în cercetare, prin doctorat. Toate astea erau căi de a „șunta” Rezidențiatul. Rezidențiatul este singurul examen cu adevărat corect în lumea medicală după 1996.
Iar ei sunt o castă. Nu poți să ajungi în UMF decât cu mare, mare greutate. Dacă ești fiul lui tata sau altceva. Dintotdeauna a fost așa.
Vine o hârtie de la UMF și sunt numiți șefi de secție. În provincie, în spitalele care nu sunt clinici universitare, numirea (șefilor de secție – n.red.) vine de la manager, care este pus politic, de către primar, prefect.
„Șeful de secție hotărăște cine se angajează, cine pleacă”
– Câtă putere are un șef de secție?
– Șeful de secție are niște puteri discreționare: el hotărăște cine se angajează, cine pleacă. El hotărăște ce asistente se angajează. Și ați văzut prin provincie ce sume se vehiculează la angajările de asistenți medicali. Nu mai spun de medici. Sunt niște sume fabuloase. Care sunt manevrate de cine? De șeful de secție și de manager.
Uitați-vă cine sunt managerii spitalelor universitare din București. Sunt numai ai lor. Pentru că miza este imensă. Miza este de 10 miliarde de euro. Șefii de secție decid nu numai angajările, dar decid toate produsele care se cumpără în secție – un medicament sau altul. Ei decid cine merge la un congres internațional, cine are bursă, cine are doctorat. Decid totul. Ei sunt feudali pe moșie.
Miza este faptul că se jonglează cu sume foarte mari și cu responsabilități foarte mari. Facem sau nu facem achiziția respectivă, cumpărăm sau nu cumpărăm medicamentul X. Șeful de secție decide dacă achiționează de la producătorul respectiv și nu de la celălalt. Nu îl controlează nimeni, nu există nicio cenzură asupra a ceea ce se utilizează ca medicamente și alte produse în spitale.
Poate să cumpere la ce preț vrea el, de la orice producător. Nu există control. Și atunci, miza este mare.
„Medicii tac, nimeni nu are curajul să vorbească”
– De ce nu vorbesc medicii despre aceste lucruri?
– Nu se vorbește de frică. Medicii tac, nimeni nu are curajul să vorbească, fiind legat de postul din spital.
Șeful de secție decide dacă în ziua respectivă tu ai voie să operezi sau nu. Șeful de secție spune dimineața: „Tu operezi, tu nu!” Chiar și dacă spui că ai un pacient internat de urgență, sunt situații când ți se răspunde: „Nu operezi, că nu vreau eu.”
La Colectiv, în noaptea incendiului, la Spitalul de Urgență Floresca, una dintre secțiile de arși a rămas închisă – secția profesorului Ioan Lascăr. Nu au avut voce ceilalți din spital să intre în acea secție. Așa se întâmpla și cu secția lui Sorin Oprescu de la Spitalul Universitar. Avea pretenția să aibă o secție dedicată și intra numai el acolo.
Acest lucru este valabil, în general, în toate secțiile: șeful de secție are o sală de operații separată, pe care nu o împarte cu nimeni. Nu mai intră nimeni acolo.
Așadar, mizele sunt foarte mari. Bani, bani, bani.
Simplul fapt de a trimite pe cineva la un congres se face în funcție de afinități: medicul este trimis dacă este cuminte, dacă nu a vorbit împotriva șefului secției. Așa se discută în toate secțiile.
Nu vorbesc nici măcar cei din sistemul privat de sănătate. Pentru că tendința actuală este de a migra din privat spre sistemul public de sănătate. Și atunci, chiar și cei din privat au această frică și nu vorbesc.
La stat se câștigă mai bine decât la privat
– De ce se pleacă din sistemul privat către sistemul public de sănătate?
– Pentru că se câștigă foarte bine la stat. La ora actuală, salariile în domeniul public sunt destul de mari. Un medic poate câștiga 5 – 6 – 7 – chiar 10 mii de euro pe lună, cu tot cu gărzi. Se ajunge la niște sume colosale. Și atunci, cui nu îi este frică să dispară din schemă? Așa s-a instalat legea tăcerii.
Am nenumărați colegi care au plecat din privat în public. La stat sunt mai puține răspunderi, programul e mai redus.
Vezi articol complet la: HotNews