• Home
• Știri Externe
• Europa
• Consiliul Național de Securitate al Poloniei, convocat de urgență. „10 septembrie a fost un test pe care Rusia ni l-a dat”

Consiliul Național de Securitate al Poloniei, convocat de urgență. „10 septembrie a fost un test pe care Rusia ni l-a dat”

Cristina Stancu 1 live Publicat: 11.09.2025 22:51

Consiliul Național de Securitate al Poloniei s-a reunit joi după-amiază la Palatul Prezidențial din Varșovia, într-o ședință convocată de președintele Karol Nawrocki, ca urmare a pătrunderii unui număr mare de drone rusești în spațiul aerian al Poloniei, miercuri, 10 septembrie.

Vineri, la ora 21:00, ora Polonei, va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la solicitarea polonezilor. Este un moment istoric, fiind  prima dată când Polonia a inițiat în mod independent o întâlnire în acest mod, cerând o reacție internațională la evenimentele recente care au avut loc în această țară, potrivit televiziunii poloneze RMF 24.

Președintele Nawrocki a afirmat că Polonia este vizată de patru ani de un război hibrid, avertizând opinia publică să nu cadă pradă dezinformării rusești.

„Dacă cineva avea îndoieli că Polonia participă la un război hibrid de patru ani, poate renunța la aceste îndoieli începând de ieri (…)Acest război se desfășoară pe uscat, pe apă și în aer. Participăm la acest război și în sfera socială, sub forma dezinformării” a spus  președintele, citat de presa poloneză.

Karol Nawrocki a subliniat că „10 septembrie a fost un test pe care Federația Rusă ni l-a dat și care trebuia să testeze reziliența societății noastre și stabilitatea instituțiilor și alianțelor noastre”.

Rest dintr-o dronă rusească doborâtă de Polonia. FOTO:X

„Am impresia că Polonia a trecut acest test”, a adăugat Nawrocki.

Reuniunea ONU, convocată oficial de Coreea de Sud

Cererea Polonei de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU a fost susținută de țările europene, iar reuniunea a fost convocată oficial de Coreea de Sud, care prezidează Consiliul de Securitate al ONU în septembrie, potrivit RMF 24

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Acesta este un semnal clar că problema are nu doar o dimensiune regională, ci și una globală, notează sursa citată.

Încă nu se știe cine va reprezenta Polonia în timpul întâlnirii de vineri. În mod tradițional, este reprezentantul permanent al Republicii Polone la ONU, dar în circumstanțe excepționale, a vorbit și ministrul Afacerilor Externe sau chiar președintele. O decizie în această privință nu a fost încă luată, notează sursa citată.

Șeful diplomației poloneze, vicepremierul Radosław Sikorski, a subliniat importanța viitoarei reuniuni.

Scopul este „de a atrage atenția întregii lumi asupra acestui atac fără precedent al dronelor rusești asupra unui stat membru nu numai al ONU, ci și al Uniunii Europene și NATO”, a remarcat vicepremierul.

Ministrul adjunct de externe Marcin Bosacki a informat că ministrul de externe Radosław Sikorski nu va participa la întâlnire.

Cristina Stancu Citește mai multe despre: poloniadrone rusesti

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Weekendul bate la ușă, iar Racii sunt puși pe distracție. Lorina, astrologul Click!, care ştie ce le-au pregătit astrele tuturor nativilor pentru 12 septembrie, avertizează că nu toate zodiile traversează o perioadă bună, unele dintre ele confruntându-se cu probleme şi situaţii tensionate.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Șase întrebări despre dronele rusești care au violat spațiul aerian al Poloniei

Șase întrebări despre dronele rusești care au violat spațiul aerian al Poloniei

Viorica Marin 1 live Publicat: 11.09.2025 23:00

Este pentru prima dată, de la începutul războiului din Ucraina, când forțele NATO intervin direct împotriva Rusiei. Incidentul ridică întrebări esențiale despre intențiile Kremlinului, despre capacitatea de reacție a Alianței și despre gradul real de pregătire al statelor din flancul estic în fața unei forme de agresiune tot mai des întâlnite: războiul prin drone.

Dronă rusească doborâtă în Polonia/FOTO:X

De la posibilitatea unui accident până la o provocare calculată, răspunsurile sunt puține și prudente, dar efectele sunt deja vizibile: o nouă spirală a tensiunilor între Rusia și Occident, scrie politico.eu..

1. Ce s-a întâmplat, concret, în estul Poloniei?

Premierul Donald Tusk a informat Parlamentul de la Varșovia că spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat de 19 ori în ultimele zile. Avioane de luptă F-16 ale Poloniei, sprijinite de F-35 olandeze, au fost ridicate în aer și au doborât cel puțin patru drone.

Fragmentele au fost descoperite în mai multe zone din estul țării, una dintre drone prăbușindu-se chiar peste o casă – din fericire, fără victime.

Varșovia acuză deschis Kremlinul: „Nu există dubii asupra intențiilor agresive ale Rusiei,” a afirmat Tusk. Polonia a activat Articolul 4 din Tratatul NATO, solicitând consultări urgente între aliați.

„Acum toată mașinăria Alianței se pune în mișcare pentru a evalua situația”, a transmis un oficial NATO, sub protecția anonimatului.

2. A fost un accident? Sau o decizie calculată?

Trecutul recent oferă suficiente precedente pentru a ridica semne de întrebare: drone rusești s-au mai rătăcit peste România sau Polonia, însă niciodată în număr atât de mare – și niciodată cu o reacție de apărare aeriană atât de hotărâtă.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că evaluarea comună a forțelor aeriene din Polonia și NATO este clară: „Dronele nu au deviat de la traiectorii, ci au fost direcționate deliberat.”

Această opinie este împărtășită și de alte state. Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, a spus fără echivoc că nu există indicii ale unei erori tehnice. Iar Fabian Hoffmann, expert în strategii de apărare și armament la Universitatea din Oslo, susține că analiza traiectoriilor demonstrează o acțiune controlată.

Totuși, nu toată lumea se grăbește cu verdicte.

John Healey, secretarul britanic al Apărării, a îndemnat la prudență: „Raportările sunt contradictorii, nu există încă o evaluare finală a motivației din spatele acestor atacuri. Oricare ar fi fost intenția, ele au fost periculoase, iresponsabile și constituie o violare a suveranității poloneze și a NATO.”

Zachary Kallenborn, cercetător în domeniul războiului cu drone la King’s College London, subliniază o realitate incomodă: „Deși vedem reacții verbale dure, răspunsul concret întârzie. Articolul 4 oferă Alianței răgazul de a aduna informații și de a cântări opțiunile.”

3. Ce spune Kremlinul?

Reacția Rusiei a fost, în nota obișnuită, una de negare și contraatac informațional. Reprezentantul diplomatic rus la Varșovia, Andrei Ordash, a sugerat că dronele ar fi venit din Ucraina, nu din Rusia. „Nu ni s-au oferit dovezi că ar fi drone rusești,” a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat o poziție clară: „Nu comentăm chestiuni care nu sunt în competența noastră.” În același timp, acuză Occidentul că formulează „provocări zilnice, fără argumente.”

Ministerul rus al Apărării a transmis ulterior un comunicat oficial în care afirmă că au fost lovite ținte din industria militară ucraineană, fără intenția de a afecta teritoriul polonez. Totodată, a insinuat că dronele nu ar fi avut raza necesară pentru a ajunge în Polonia din Federația Rusă.

„Suntem, totuși, deschiși la consultări bilaterale cu Ministerul Apărării din Polonia,” se arată în încheierea documentului.

4. Face parte dintr-un plan mai larg al Rusiei?

Contextul este important. După luni de stagnare relativă, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Peste 800 de drone și rachete au fost lansate într-o singură noapte, una dintre ele lovind clădirea principală a guvernului de la Kiev – o premieră în acest război.

Au fost vizate și obiective occidentale: o fabrică americană din vestul Ucrainei și, anterior, misiunea diplomatică a UE și sediul British Council din capitala ucraineană.

Vezi mai multe știri aici

„Mesajul Moscovei este clar: nu vrea pace sub umbrela garanțiilor occidentale – și poate nici pace, în general,” a scris economistul Timothy Ash.

Generalul american în retragere Ben Hodges consideră că incursiunea dronelor în Polonia este o acțiune deliberată, semnalând apetitul lui Putin pentru risc – mai ales în contextul celor peste 8.000 de soldați americani staționați pe teritoriul polonez.

Hoffmann adaugă o nuanță interesantă: „Agresivitatea Rusiei e simptomul unei slăbiciuni. Economic, Rusia stă prost. Tocmai de aceea forțează nota acum – pentru că simte o fereastră de oportunitate.”

5. Ce spune acest incident despre pregătirea apărării aeriene a Poloniei și NATO?

Faptul că dronele au fost detectate și în parte doborâte arată că sistemele funcționează – dar nu impecabil. Belarus, aliatul Kremlinului, susține chiar că a avertizat Polonia despre apropierea dronelor.

„F-16 și F-35 nu sunt ideale pentru doborârea dronelor,” atrage atenția Hodges. „Sunt arme scumpe pentru o amenințare ieftină.”

Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews, este și mai tranșant: „Acesta a fost un atac de tip <<roți ajutătoare>> al Rusiei – iar NATO nu pare să fi învățat mare lucru după trei ani de război.”

Prin contrast, Ucraina reușește să respingă zilnic astfel de atacuri, cu mijloace mai rapide și mai puțin costisitoare: 386 din cele 415 drone lansate marți noaptea au fost interceptate, alături de 27 din cele 43 de rachete.

6. Cum poate răspunde NATO?

Evenimentul de miercuri întărește convingerea că apărarea aeriană a Alianței trebuie consolidată. Fostul purtător de cuvânt NATO, Oana Lungescu, avertizează: „Secretarul general Mark Rutte a spus deja că e nevoie de o creștere de cinci ori a capacității NATO în domeniul apărării antiaeriene și antirachetă. Este o prioritate urgentă.”

Generalul Hodges merge mai departe și propune:

-Un exercițiu comun major pentru apărarea aeriană pe flancul estic;

-Schimbarea regulilor de angajare ale avioanelor NATO din Marea Baltică și Marea Neagră, pentru a permite doborârea dronelor rusești;

-Instituirea unei zone de interdicție aeriană (no-fly zone) deasupra Ucrainei de Vest – pentru a preveni apropierea dronelor rusești de granițele NATO. „Nu ar fi o escaladare,” susține el, „deoarece aviația rusă nu zboară deja în spațiul aerian ucrainean.”

În absența unui răspuns decisiv, rămâne întrebarea care planează deasupra întregului incident: câte „teste” mai poate suporta NATO până când va fi nevoită să răspundă – nu doar cu comunicate, ci cu acțiuni clare?

Viorica Marin Citește mai multe despre: rusianatopolonia

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• La cât se ridică despăgubirile cerute de familiile tinerilor români luați de viitură în Italia. „Suferința părinților a fost amplificată de o agonie prelungită”

La cât se ridică despăgubirile cerute de familiile tinerilor români luați de viitură în Italia. „Suferința părinților a fost amplificată de o agonie prelungită”

Cristina Stancu 1 live Publicat: 11.09.2025 23:18 Ultima actualizare: 11.09.2025 23:45

Familiile tinerilor români care au murit în timpul revărsării torentului Natisone din Italia, pe 31 mai 2024, cer despăgubiri în valoare totală de 3,7 milioane de euro pentru daune patrimoniale, biologice și morale, scrie Rotalianul.

Prejudiciul este calculat conform unui tabel unic național, potrivit Rai News.

Rudele celor trei victime – Patrizia Cormos (20 de ani), Bianca Doros (23 de ani) și Cristian Molnar (25 de ani) – solicită despăgubiri statului italian și regiunii Friuli-Venezia Giulia, acuzând că intervenţia salvatorilor a fost necorespunzătoare. 

Amintim că cei trei tineri au rămas blocați pe o insulă din mijlocul râului Natisone, în timpul unei excursii, după ce au fost surprinși de creșterea bruscă a apelor, în localitatea Premariacco. Imaginile cu ei îmbrățișați au făcut înconjurul lumii.

Trupurile fetelor luate de ape au fost găsite după câteva zile, iar cel al lui Cristian la mai bine de trei săptămâni.

Cei trei tineri români luați de viitură în Italia. FOTO X

Avocatul rudelor victimelor, Maurizio Stefanizzi, a depus actele de constituire ca parte civilă în cadrul procesului penal care îi are ca inculpaţi pe trei pompieri și un asistent medical de la SORES, acuzați de ucidere din culpă în legătură cu moartea celor trei tineri români.

„Suferința părinților a fost amplificată de o agonie prelungită. Tinerii au murit prin înec după peste 40 de minute de așteptare a intervențiilor de salvare, iar familiile au trăit aceste momente interminabile de disperare aproape în direct, ca la televizor. Aceasta le-a provocat o traumă psihologică și mai profundă”, a precizat avocatul.

Prejudiciul cerut, de 3,7 milioane de euro, a fost calculat ținând cont și de jurisprudența în materie. Pentru familia Patriziei Cormos , despăgubirile solicitate se ridică la 1.269.000 euro, pentru familia Biancăi Doros – 1.200.000 euro, iar pentru familia lui Cristian Molnar – 1.243.000 euro. Un total de trei milioane și 700 de mii de euro. Prejudiciul a fost calculat conform unui tabel unic național și potrivit jurisprudenței în materie.

La finalul lunii ianuarie a acestui an, Parchetul din Udine a realizat o reconstituire cronologică minuțioasă a tragediei, indicând o serie de posibile întârzieri și omisiuni care ar fi putut compromite operațiunile de salvare.

Potrivit reconstituirii, primul semnal de alarmă a fost transmis la 31 mai 2024, la ora 13:29:42, prin apel la numărul unic de urgență 112.

Apelul a fost efectuat de Patrizia Cormos, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-și salva prietenii. Deși știa să înoate și ar fi putut încerca să se salveze când încă nu era prea târziu, fata a rămas alături de ceilalți doi tineri.

Tânăra a semnalat la telefon că se afla la Premariacco, pe albia râului Natisone, în apropiere de Ponte Romano, „blocată împreună cu alte două persoane, ca pe o insulă”, iar nivelul apei creștea văzând cu ochii.

Apelul a fost transferat, în mai puțin de două minute, la sala operativă a pompierilor din Udine.

Urmărește cele mai importante știri

Situația s-a agravat rapid. La ora 13:36:44, Patrizia a efectuat un al doilea apel, reiterând că nivelul apei crește foarte repede.

„Veniți, vă rog! În câte minute ajungeți?”

Cel de-al treilea apel, efectuat la 13:48:48, a fost și mai dramatic: tânăra a explicat că ea și cei doi însoțitori sunt pe punctul de a fi luați de apă și a solicitat în mod expres trimiterea unui elicopter. 

„Veniți, vă rog!”, a repetat tânăra.

„În câte minute ajungeți?” a întrebat fata

„Suntem la Cividale, va dura puțin”, i-au răspuns pompierii, solicitându-i să trimită imagini, videoclipuri și locația exactă.

Patrizia a încercat să urmeze instrucțiunile primite, dar apelul a fost pus în așteptare.

Parchetul subliniază că elicopterul medical cel mai apropiat, cu indicativul „Doppio India”, staționat la baza Forțelor Aeriene din Pasian di Prato (regiunea Friuli-Venezia Giulia), „ar fi putut ajunge la locul incidentului în aproximativ 12–13 minute” dacă ar fi fost activat prompt. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Familile victimelor vor ca inculpații să răspundă și civil pentru ce s-a întâmplat

Ancheta penală urmează să stabilească în ce măsură întârzierile și eventualele omisiuni în coordonarea și activarea mijloacelor de intervenție au contribuit la deznodământul tragic, scrie Rotalianul.

Cristina Stancu Citește mai multe despre: timisoaraviitura

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• MAE l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București: „Prin gravitate, implicaţii şi anvergură”, incidentul din Polonia „reprezintă o escaladare fără precedent”

MAE l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București: „Prin gravitate, implicaţii şi anvergură”, incidentul din Polonia „reprezintă o escaladare fără precedent”

Cristina Stancu 1 live Publicat: 11.09.2025 23:32 Ultima actualizare: 11.09.2025 23:39

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat joi,11 septembrie, pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti pentru a i se comunicat poziţia de condamnare fermă a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat, joi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe pentru a i se comunica poziţia de condamnare fermă, de către România, a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti, în cursul nopţii de 9 spre10 septembrie 2025, arată MAE.

„Ilustrează încă o dată consecinţele ample, severe, ale războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei”

Partea română a subliniat că, „prin gravitate, implicaţii şi anvergură, respectivul incident reprezintă o escaladare fără precedent, precum şi o ameninţare la adresa securităţii cetăţenilor unui stat Aliat şi partener strategic al României”, se mai arată în comunicat:

„Acest incident ilustrează încă o dată consecinţele ample, severe, ale războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei asupra stabilităţii regionale şi a securităţii europene”

Vezi toate știrile de pe convocat ambasadorul rusiei

Ministerul Afacerilor Externe a reamintit părţii ruse despre atacurile rusești împotriva unor obiective ucrainene, în apropierea graniţei cu România.

„A fost subliniat din nou caracterul iresponsabil al acestor atacuri, care afectează securitatea naţională şi stabilitatea în regiunea mai largă a Mării Negre şi imperativul respectării suveranitatii si a dreptului international la gurile Dunării”, se arată în comunicat.

Amintim că preşedintele Nicuşor Dan a afirmat miercuri, 10 septembrie, că România este solidară cu Polonia, care a neutralizat drone rusești în interiorul propriului spaţiu aerian, precizând că, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite „pentru a reacţiona la fel” în România.  

Cristina Stancu Citește mai multe despre: poloniamaedrone rusesti

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Negocieri secrete la Viena. Statele bogate din UE își stabilesc strategia înaintea unei confruntări bugetare cu Sudul și Estul Europei

Negocieri secrete la Viena. Statele bogate din UE își stabilesc strategia înaintea unei confruntări bugetare cu Sudul și Estul Europei

Viorica Marin 1 live Publicat: 11.09.2025 23:33

Într-o mișcare discretă, dar semnificativă, mai multe dintre cele mai prospere state ale Uniunii Europene s-au reunit joi la Viena, pentru a-și coordona pozițiile înaintea unui nou ciclu de negocieri privind bugetul multianual al blocului comunitar. Scopul: conturarea unei strategii comune în fața unui grup tot mai vocal de state care cer un buget mai generos, cu accent pe coeziune și agricultură., notează politico.eu.

Comisia Europeană, intre tabere rivale/FOTO:Arhiva

Este pentru prima dată când oficiali de rang înalt din țări contributoare nete — inclusiv Germania, Franța și statele nordice — se întâlnesc în acest format pentru a discuta în mod informal, dar strategic, propunerea Comisiei Europene privind următorul Cadru Financiar Multianual, estimat la 1.816 miliarde de euro.

Deși negocierile oficiale sunt programate să înceapă în lunile următoare, culisele deja fierb. Reuniunea de la Viena, la care nu au participat miniștri, ci tehnicieni și înalți funcționari, ar putea reprezenta începutul unei confruntări de durată între două viziuni opuse asupra viitorului financiar al Uniunii.

O Europă împărțită în două „triburi” bugetare

Așa cum se întâmplă la fiecare rundă de negocieri pentru bugetul multianual, cele 27 de state membre tind să se coaguleze în două tabere mari.

De o parte, grupul „plătitorilor neți” — format din țări dezvoltate precum Suedia, Olanda, Franța sau Germania — susține menținerea unui buget controlat, eficient, în care contribuțiile să fie echilibrate cu beneficiile directe. De cealaltă parte, grupul cunoscut sub numele de Prietenii Coeziunii — din care fac parte țări precum Polonia, Italia, Spania sau România — pledează pentru un buget extins, care să continue să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii.

„Bugetul european nu este doar o chestiune de aritmetică economică, ci una profund legată de istorie și solidaritate”, a remarcat recent Stefan Imhof, secretar general în Ministerul de Finanțe al Austriei.

Cu toate acestea, niciunul dintre cele două blocuri nu este omogen. Franța, de exemplu, susține ideea unei datorii comune europene, în timp ce Olanda se opune ferm. Tot Franța, un susținător tradițional al subvențiilor agricole, are puncte comune cu Polonia, din tabăra opusă, în acest domeniu.

În interiorul fiecărui grup, astfel de diferențe se negociază și se gestionează, scopul fiind definirea unor poziții comune înainte de confruntarea în Consiliu și în Parlamentul European.

O reuniune fără fanfară, dar cu miză mare

Deși evenimentul de la Viena nu a fost anunțat public, surse diplomatice europene susțin că această reuniune are rolul de a „pregăti terenul” pentru poziția finală a statelor contributoare nete, în perspectiva negocierilor care vor culmina în 2026.

„La final, totul se reduce la ceea ce decid Franța și Germania. Restul urmează linia”, a declarat, sub protecția anonimatului, un diplomat dintr-un stat nordic.

Pe cealaltă parte a mesei, Polonia a fost, în mod tradițional, liderul neoficial al grupului Prietenilor Coeziunii, însă relațiile tensionate cu Ungaria — partenerul său de cursă lungă — și demersurile controversate ale guvernului Orbán au afectat coeziunea taberei. Astfel, statele din sudul Europei, precum Italia sau Spania, încearcă să joace un rol mai activ în coordonare.

Urmărește cele mai importante știri

Pe 1 septembrie, Malta a găzduit o întâlnire tehnică a experților bugetari din acest grup, pregătind terenul pentru discuțiile tehnice care implică toate cele 27 de state membre.

Comisia Europeană, între tabere rivale

În tot acest peisaj fragmentat, Comisia Europeană — care a lansat propunerea de buget în iulie — se poziționează ca mediator, dar și ca actor interesat. Noul comisar european pentru buget, Piotr Serafin, un diplomat polonez cu experiență în Consiliu, are sarcina delicată de a naviga între cele două blocuri.

„Va trebui să practice un adevărat joc de echilibristică: să împiedice polarizarea și să evite ca deciziile să fie luate exclusiv în interiorul grupurilor”, a comentat Janusz Lewandowski, fost comisar pentru buget (2010–2014), pentru publicația Politico.

Strategia sugerată: dialog individual cu statele membre, pentru a slăbi coeziunea internă a taberelor și a permite Comisiei să mențină controlul asupra negocierilor.

Negocierile oficiale vor începe în toamnă, dar deciziile esențiale vor fi luate, ca de obicei, în spatele ușilor închise, în reuniuni informale și întâlniri tehnice. Istoria ultimelor bugete arată că astfel de întâlniri pot anticipa compromisurile finale.

„Această propunere nu va fi forma finală a bugetului. Toți vor trebui să cedeze ceva. Dar, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată, se va ajunge la un acord”, a declarat Imhof.

Într-o Europă aflată sub presiune — geopolitică, economică, socială — bugetul comun rămâne mai mult decât un exercițiu contabil: este o oglindă a solidarității, dar și a tensiunilor profunde dintre vechile și noile priorități ale Uniunii.

Viorica Marin Citește mai multe despre: uebugetintalnire

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• SUA
• Putin și Netanyahu își urmeză nestingheriți propriile interese, sfidându-l pe Trump

Putin și Netanyahu își urmeză nestingheriți propriile interese, sfidându-l pe Trump

Viorica Marin 1 live Publicat: 11.09.2025 23:55

Departe de a-i susține aspirațiile globale, doi dintre liderii pe care Donald Trump miza cel mai mult pentru a-și contura imaginea de artizan al păcii par să-și urmeze nestingheriți propriile interese, sfidând agenda diplomatică a Casei Albe.

Vladimir Putin și Bejamin Netanyau/FOTO:Arhiva

Atât premierul israelian Benjamin Netanyahu, cât și președintele rus Vladimir Putin au ignorat apelurile recente ale liderului de la Washington privind oprirea conflictelor armate pe care fiecare dintre ei le gestionează — în Gaza și în Ucraina. În acest context, șansele ca Donald Trump să fie luat în considerare pentru Premiul Nobel pentru Pace, o distincție pe care nu o ascunde că o dorește, devin tot mai improbabile.

Un președinte preocupat de imagine, dar fără control asupra aliaților sau rivalilor

În discursurile sale și în declarațiile de presă, Trump continuă să se autoprezinte ca principalul factor de echilibru internațional, într-o epocă a instabilității și războiului. Cabinetul său și o parte a establishmentului republican îl urmează fără rezerve în această narațiune, temându-se de consecințele politice și financiare ale unui dezacord public cu liderul de facto al partidului. La rândul lor, guverne europene, lideri de afaceri americani, ba chiar și rectori de universități par să evite confruntarea cu viziunile lui Trump.

Cu toate acestea, sprijinul celor care contează în ecuația geopolitică pare fragil. Netanyahu și Putin, figuri centrale în cele mai sângeroase conflicte ale momentului, au propriile agende — și nu par grăbiți să își alinieze politicile cu dorințele Washingtonului.

Netanyahu – între calcul politic intern și lipsa de apetit pentru compromis

În urmă cu doar câteva luni, premierul israelian părea dornic să îi arate lui Trump loialitate, semnând alături de alți lideri o scrisoare de susținere pentru candidatura americanului la Premiul Nobel. Între timp însă, Netanyahu s-a întors la o strategie care favorizează stabilitatea guvernului său intern în detrimentul unei soluții diplomatice pentru conflictul din Gaza.

Israelul a continuat ofensiva militară în teritoriile palestiniene, în ciuda eforturilor internaționale de mediere și a avertismentelor privind o criză umanitară severă. Mai mult, a fost acuzat că blochează deliberat accesul la alimente și medicamente în Fâșia Gaza — ceea ce a determinat Franța, Marea Britanie și alte state europene să ia în calcul recunoașterea oficială a statului Palestina în cadrul Adunării Generale a ONU.

În paralel, Trump a susținut că Israelul ar fi acceptat parametrii unei propuneri de acord privind o încetare a focului și eliberarea ostaticilor. Oficialii israelieni, însă, au fost mult mai rezervați, sugerând că nici măcar nu a avut loc o ședință de guvern pe această temă. De asemenea, sprijinul partenerilor extremiști din coaliția guvernamentală a lui Netanyahu — care promovează o viziune teocratică și expansionistă asupra granițelor Israelului — face aproape imposibilă orice concesie semnificativă.

Un eveniment ce a tensionat suplimentar relațiile cu Washingtonul a fost atacul aerian eșuat asupra Qatarului — un aliat american important și gazda mai multor lideri Hamas, implicați în negocierile pentru pace. Momentul a fost interpretat ca o sabotare deliberată a unui proces diplomatic susținut direct de Trump prin intermediul emisarului său special, Steve Witkoff.

Reacția președintelui american nu a întârziat: o mustrare publică a Israelului și un apel telefonic tensionat cu Netanyahu, după care liderul israelian și ministrul Apărării, Israel Katz, au reiterat intenția de a continua ofensiva împotriva „dușmanilor, oriunde s-ar afla”.

Putin – un război de uzură cu miză strategică

În ce-l privește pe Vladimir Putin, lipsa de interes față de o eventuală mediere a lui Trump în conflictul din Ucraina a devenit evidentă în ultimele săptămâni. De la summitul din Alaska cu președintele american, unde solicitarea unei încetări imediate a focului a fost abandonată, Kremlinul a intensificat atacurile asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra unor clădiri guvernamentale din centrul Kievului.

Vezi mai multe știri aici

Rusia continuă să promoveze ideea că Ucraina este vinovată pentru prelungirea conflictului, mizând pe superioritatea sa militară și pe dificultățile tot mai evidente ale Kievului de a-și menține capacitatea de apărare.

Nici vizita recentă a unui alt emisar american, generalul în rezervă Keith Kellogg, nu a schimbat cursul evenimentelor. La scurt timp după plecarea sa, un atac asupra biroului premierului ucrainean a fost interpretat ca o sfidare directă a oricărui efort diplomatic.

Mai mult, în zorii zilei de miercuri, Rusia a lansat 19 drone în spațiul aerian al Poloniei — membru NATO — prin teritoriul aliatului său, Belarus. Doar trei dintre aceste aparate au fost interceptate, ceea ce a dus la semne de întrebare serioase privind eficiența apărării aeriene a Alianței în regiune.

Incidentul a fost perceput nu doar ca o provocare militară, ci și ca un avertisment implicit la adresa Statelor Unite și a oricărei intenții de extindere a prezenței NATO în statele de pe flancul estic. Mesajul Moscovei: nici garanțiile occidentale nu pot oferi siguranță absolută.

Diplomația, în impas. Premiul Nobel, tot mai departe

În timp ce liderii de la Moscova și Ierusalim își urmează propriile strategii, fără a oferi concesii reale, Donald Trump se află într-o poziție ingrată. Între retorica pacificatoare și realitatea conflictelor care continuă să facă victime, rolul de mediator global devine tot mai greu de susținut.

Premiul Nobel pentru Pace, care părea un obiectiv strategic pentru fostul președinte american, pare acum tot mai îndepărtat. În loc de lauri și recunoaștere internațională, Trump riscă să rămână cu o simbolică „lingură de lemn” — un eșec diplomatic costisitor, nu doar pentru imaginea sa, ci și pentru stabilitatea unei ordini mondiale din ce în ce mai fragile.

Viorica Marin Citește mai multe despre: suavladimir putindonald trump

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Actualitate joi, 11 septembrie 2025, 12:29

„Momentul ales de Rusia nu e o coincidență. Provoacă teamă în rândul europenilor și alimentează sentimentele anti-război încurajate de partidele populiste”

• Cristina Stoian

HotNews.ro Share

Poliția și armata inspectează pagubele provocate unei case distruse de resturile unei drone rusești doborâte în satul Wyryki-Wola, din estul Poloniei, pe 10 septembrie 2025. Credit line: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia

Prin trimiterea unui val de drone în spațiul aerian polonez, Rusia testează reacția militară a NATO și hotărârea politică a Europei de a susține Ucraina cu arme și garanții de securitate în cazul unei escaladări, scrie cercetătorul asociat Centrului European de Politici și editorialistul Paul Taylor, într-o opinie publicată de The Guardian.

Temerile unor țări precum Germania și Italia privind escaladarea conflictului în Europa sunt legitime având în vedere că situația din Polonia nu a fost una accidentală, scrie Paul Taylor în opinia publicată joi de The Guardian. Polonia a mobilizat, miercuri, propriile forțe aeriene și cele ale NATO pentru a doborî dronele rusește care au intrat în spațiul său aerian.

„Momentul ales nu poate fi o coincidență”, scrie editorialistul publicației britanice despre intervenția Rusiei în spațiul aerian al Poloniei.

Acum nici o săptămână în urmă, o „coaliție a voinței” formată din 26 de țări, condusă de Franța și Marea Britanie, a anunțat un acord privind o „forță de asigurare”, menită să contribuie la garantarea securității Ucrainei după orice încetare a focului în războiul de agresiune al Rusiei. Vladimir Putin a intensificat bombardamentele nocturne asupra Ucrainei, sfidând eforturile lui Donald Trump de a negocia un acord de pace, și a respins orice prezență a forțelor europene pe teren.

Ministerul rus al Apărării a declarat că nu a intenționat să lovească niciun obiectiv în Polonia. Însă incursiunea a 19 drone pare a fi un test deliberat al voinței politice a Occidentului de a intensifica sprijinul acordat Kievului, într-un moment în care aliații europeni nu sunt siguri în ce măsură se pot baza pe sprijinul SUA, având în vedere conducerea imprevizibilă a lui Trump.

„Este posibil ca acest gest să aibă și scopul de a semăna teamă în rândul populației europene, alimentând sentimentele anti-război încurajate de partidele populiste”, potrivit editorialistului.

Jocul de-a șoarecele și pisica

Mai mulți aliați europeni ai NATO au participat la interceptarea dronei de către forțele aeriene poloneze, printre care un avion radar italian, avioane de vânătoare olandeze și rachete Patriot germane, potrivit NATO.

Aceasta nu a fost prima încălcare a spațiului aerian al NATO de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, dar a fost de departe cea mai mare. De asemenea, a vizat o țară care a fost principalul centru de livrare a armelor occidentale către Kiev, precum și un lider în reînarmarea europeană. Dronele rusești înarmate au aterizat (fără a provoca pagube) în Letonia și Lituania, iar o rachetă ucraineană de apărare aeriană rătăcită a ucis doi polonezi în 2022.

Aeronavele și navele militare rusești testează în mod regulat reacțiile occidentale, zburând foarte aproape de spațiul aerian și apele teritoriale ale țărilor din Marea Baltică, Marea Nordului și Marea Neagră și, ocazional, intrând și ieșind din acestea.

Într-un joc de-a șoarecele și pisica, țările NATO trimit frecvent avioane pentru a escorta aeronavele rusești sau trimit nave militare pentru a urmări navele care navighează în apropierea conductelor energetice și cablurilor subacvatice importante. În mod similar, Finlanda a reținut și Suedia a abordat nave chineze suspectate că au deteriorat în mod deliberat infrastructura subacvatică, târând ancorele pe fundul mării.

Cu toate acestea, aceasta a fost prima dată când un membru NATO a fost nevoit să doboare drone rusești deasupra teritoriului său de la începutul războiului din Ucraina. „Această situație ne apropie cel mai mult de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial”, a declarat premierul polonez, Donald Tusk, într-un discurs sobru adresat parlamentului său.

Liderii europeni îl vor presa pe Trump

Polonia a invocat articolul 4 al NATO, în temeiul căruia un aliat poate solicita consultări „ori de câte ori, în opinia oricăruia dintre ei, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți este amenințată”. Într-o declarație făcută după discuțiile de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că aliații și-au exprimat solidaritatea cu Polonia și au condamnat „comportamentul imprudent” al Rusiei.

Vezi mai multe știri aici

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a grăbit să-l acuze personal pe Putin, scrie Taylor. Într-o adăugire de ultim moment la discursul său privind „starea Uniunii” adresat Parlamentului European, ea a declarat: „Chiar astăzi am asistat la o încălcare imprudentă și fără precedent a spațiului aerian al Poloniei și al Europei de către mai mult de 10 drone rusești Shahed. Europa este pe deplin solidară cu Polonia. Mesajul lui Putin este clar și răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar”.

În opinia cercetătorului de la Centrul European de Politici, liderii europeni vor profita fără îndoială de această incursiune rusă pentru a-l presa pe Trump să se angajeze să ofere sprijin pentru o forță de asigurare condusă de Europa pentru Ucraina.

De asemenea, ei vor invoca incidentul ca justificare pentru campania de reînarmare pe care au lansat-o pentru a contracara amenințarea rusă crescândă la adresa securității europene. Aliații NATO ar putea trimite avioane și baterii de rachete pentru a întări apărarea aeriană a Poloniei.

„Este timpul ca Occidentul să transmită Moscovei mesajul”

În spatele ușilor închise, este probabil să aibă loc o dezbatere mai aprinsă cu privire la cât de agresiv ar trebui să răspundă NATO la încălcările Rusiei și la alte acte de război hibrid, precum sabotajul și atacurile cibernetice, mai scrie editorialistul, scrie Paul Taylor.

El dă exemplul membrilor nordici și baltici care fac presiuni pentru o reacție mai fermă – de exemplu, împuternicirea patrulelor aeriene NATO să doboare orice aeronavă rusă cu echipaj care intră în spațiul lor aerian – pentru a demonstra solidaritatea Alianței Nord-Atlantică și hotărârea de a intra în război, dacă vreuna dintre națiunile sale este atacată.

Totodată, aceștia doresc ca aliații europeni și americani să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acțiune și să îi dea mână liberă să lovească adânc în teritoriul rus. Între timp, Ucraina însăși îndeamnă țările NATO să doboare rachetele rusești din spațiul său aerian de pe propriul teritoriu.

„Unii dintre aliații Ucrainei, precum Germania și Italia, s-au arătat mai precauți în ceea ce privește riscul unei escaladări. Însă, având în vedere provocările din ce în ce mai îndrăznețe ale lui Putin, atât în Ucraina, cât și față de aliații săi europeni, este timpul ca Occidentul să transmită Moscovei mesajul că este gata să ajute Kievul să răspundă și că agresiunea sa va avea consecințe mai grave”, conchide editorialistul.

---

Vezi articol complet la: HotNews

Actualitate joi, 11 septembrie 2025, 12:38

„O furtună aproape perfectă”. Criză pe piața auto din Rusia: showroom-uri închise și falimente

• Alexandra Coșlea

HotNews.ro Share

Showroom auto din Rusia. Sursă foto: Yuri KADOBNOV / AFP / Profimedia

În primele opt luni ale lui 2025, numărul punctelor de vânzare și al showroom-urilor din Rusia a scăzut cu 9%. În orașele cu peste un milion de locuitori dealerii au închis într-un ritm mai accelerat, arată datele Yandex Maps, omologul rusesc al Google Maps, consultate de Forbes.

Cea mai mare reducere a numărul de showroom-uri s-a înregistrat în Rostov-pe-Don, unde aproape o treime din dealerii auto au tras oblonul. Clasamentul este completat de Voronej, Volgograd și Samara, notează The Moscow Times.

Și piețe mari, precum Moscova și Sankt Petersburg, reprezentanțele auto au decis să închidă din cauza ritmului scăzut de vânzări.

Nici în viitor nu sunt preconizate vești bune pentru dealerii auto, care se confruntă cu dificultăți financiare grave sau se află chiar în pragul încetării activității, spune președintele asociației „Dealerii auto ruși” (ROAD), Alexei Podshchekoldin.

Potrivit acestuia, lipsa cererii de mașini noi duce la pierderi și la lipsa profitului, ceea ce face ca costurile vânzătorilor să crească.

„În Rusia, dealerii regionali vând în prezent doar 220-250 de mașini pe an, iar în capitală – aproximativ 400. Pentru comparație, în SUA, același indicator este de aproximativ 1000 de mașini pe an. La un nivel atât de scăzut al vânzărilor, mulți dealeri ruși devin neprofitabili, ceea ce duce la închiderea lor în masă”, a explicat expertul.

Se închid nu numai saloanele care vând mașini chinezești, care au inundat piața, ci și punctele de vânzare a mașinilor livrate prin import paralel și „alternativ”, spune directorul general al Rolf, cel mai mare dealer auro din Rusia, Svetlana Vinogradova.

Dealerul auto Avtodom și-a închis locația pentru Lamborghini și punctul de vânzare pentru BMW din Moscova.

„O furtună aproape perfectă”

„Modelul negativ poate rezista una sau două luni, dar când, pe parcursul a șase luni, sau chiar un an, întreaga afacere funcționează cu un profit net negativ, acest lucru duce la consecințe precum o serie de falimente”, a explicat Vinogradova.

Urmărește cele mai importante știri

Vânzările de mașini noi au scăzut de 2-2,5 ori față de prima jumătate a anilor 2010, deoarece mașinile au devenit mai puțin accesibile pentru ruși, spune Yuri Chistov, directorul de dezvoltare al pieței auto FRESH.

„Nu există semnale clare că puterea de cumpărare a populației va crește în următorul an sau doi. Anul acesta s-a creat o furtună aproape perfectă”, a remarcat expertul.

Potrivit agenției Autostat, institulul de statistică al Rusiei, în perioada ianuarie-august 2025, vânzările de mașini în țară au scăzut cu 23% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la circa 773.000 de unități.

Experții agenției prognozează că, la sfârșitul anului, scăderea pieței va fi de 20% față de 2024, adică se vor vinde cel mult 1,25 milioane de mașini.

Printre principalii factori care influențează această scădere se numără ratele ridicate ale creditelor auto, prețul piperat al mașinilor noi, nivelul ridicat al inflației și tendința rușilor de a începe să facă economii.

---

Vezi articol complet la: HotNews

Articol susținut de MedLife joi, 11 septembrie 2025, 13:00

MedLife deschide o nouă eră în ortopedie la Timișoara: robotica, AI și expertiza umană, reunite în primul Institut de Ortopedie din România

• Smile Media

Share

Foto: MedLife

MedLife, liderul pieței de servicii medicale private din România, continuă să își consolideze poziția de companie orientată spre tehnologie și inovație, prin lansarea unui nou concept medical: „Institutul de Ortopedie” în cadrul Spitalului MedLife Medici’s Timișoara. 

Noul centru va integra expertiza medicală de top cu cele mai avansate tehnologii de chirurgie robotică și soluții digitale de diagnostic și training, reprezentând un pas major în dezvoltarea ortopediei moderne în România.

Evenimentul de lansare are loc în cadrul simpozionului medical internațional „OrthoXperience – O nouă eră în ortopedie: Robotică, AI și expertiza umană”, care reunește peste 200 de specialiști din țară și din străinătate. Agenda include sesiuni de chirurgie live, prezentări de cazuri complexe și demonstrații de utilizare a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în practica medicală.

Un moment definitoriu al evenimentului este participarea Prof. Dr. Reha N. Tandoğan (Turcia), unul dintre cei mai reputați chirurgi ortopezi la nivel mondial, alături de experți români și europeni recunoscuți, precum Prof. Dr. Radu Prejbeanu, Dr. Dan Negoescu, Dr. Ioan Branea, Dr. Vlad Predescu, Dr. Radu Fleaca, Dr. Ștefan Mogoș și Dr. Raul Colțea.

„Prin lansarea Institutului de Ortopedie la Timișoara, reconfirmăm misiunea MedLife de a aduce în România cele mai moderne tehnologii și soluții medicale validate internațional. Este pentru prima dată când un spital din România, fie el public sau privat, realizează intervenții ortopedice exclusiv robotice, un pas semnificativ spre o medicină mai sigură, mai predictibilă și mai personalizată pentru pacienți”, a declarat Prof. Dr. Radu Prejbeanu, coordonator al proiectului.

MedLife a investit constant în ultimii ani în tehnologii de ultimă generație – de la robotica chirurgicală și soluții avansate de imagistică, până la AI și genetică – consolidându-și poziția de companie tech în domeniul sănătății. Doar în zona de ortopedie, grupul a introdus în premieră în România sisteme robotice dedicate chirurgiei genunchiului și șoldului, facilitând recuperarea mai rapidă și reducând semnificativ riscurile post-operatorii.

„Ne-am asumat rolul de pionier în digitalizarea și modernizarea medicinei românești. Investițiile în robotică, AI și genetică ne permit să oferim pacienților români standarde medicale comparabile cu cele mai performante centre din Europa”, a adăugat Dorin Preda, deputy CEO MedLife.

Simpozionul „OrthoXperience” marchează nu doar lansarea unui nou concept medical, ci și angajamentul MedLife de a contribui la transformarea digitală a sistemului de sănătate din România.

***

Despre Grupul MedLife

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor.

Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare bază de clienţi corporate pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.

Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.

Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″.

În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.

Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.

Articol susținut de MedLife

---

Vezi articol complet la: HotNews