Category: National

  • Ucraina şi SUA caută proiecte de investiţii în cadrul acordului pentru mineralele rare

    Ucraina şi SUA caută proiecte de investiţii în cadrul acordului pentru mineralele rare

    Actualitate duminică, 14 septembrie 2025, 21:42

    Ucraina şi SUA caută proiecte de investiţii în cadrul acordului pentru mineralele rare

    HotNews.ro Share

    Mină de titan în regiunea Jîtomîr din Ucraina. Credit foto: Roman Pilipey / AFP / Profimedia

    Oficiali ucraineni şi o echipă a U.S. International Development Finance Corporation vor efectua vizite pe teren pentru a identifica proiecte de investiţii în cadrul acordului pentru minerale semnat între Kiev şi Washington, a anunţat ministrul ucrainean al Economiei, Oleksi Sobolev, potrivit News.ro.

    Acordul, semnat în aprilie şi promovat intens de preşedintele american Donald Trump, oferă Statelor Unite acces preferenţial la noile proiecte miniere din Ucraina, în schimbul unor investiţii.

    Pentru Kiev, înţelegerea reprezintă o modalitate de a atrage sprijin financiar necesar reconstrucţiei economiei şi infrastructurii distruse de războiul declanşat de Rusia în 2022, dar şi de a asigura continuarea sprijinului american în domeniul apărării.

    „În acest moment au loc vizite pe teren din partea americană, iar mâine mergem împreună în regiuni pentru a identifica un portofoliu de investiţii”, a declarat Sobolev la o conferinţă susținută sâmbătă, la Kiev, cu oficiali ucraineni, americani şi europeni. El a precizat că guvernul urmăreşte să selecteze trei proiecte-pilot în următoarele 18 luni.

    Urmărește cele mai importante știri

    Conform acordului, jumătate din veniturile obţinute de guvernul ucrainean din noile exploatări miniere vor fi direcţionate către un fond comun de investiţii, cu profiturile împărţite între Kiev şi Washington. Fondul urmează să finanţeze nu doar sectorul minier, ci şi proiecte din energie şi infrastructură.

    Ucraina deţine 22 din cele 34 de minerale considerate critice de Uniunea Europeană pentru industrii precum apărarea, tehnologia de vârf şi energia verde. Ţara dispune de asemenea de feroaliaje necesare industriei siderurgice, metale neferoase utilizate în construcţii, precum şi de unele metale preţioase şi elemente rare.

    O hartă a depozitelor de minerale critice și pământuri rare care se găsesc în Ucraina. Credit foto: Yasin Demirci / Anadolu / AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia


    Vezi articol complet la: HotNews

  • AfD câștigă teren și în vestul Germaniei. Extrema dreaptă și-a triplat scorul în cel mai populat land

    AfD câștigă teren și în vestul Germaniei. Extrema dreaptă și-a triplat scorul în cel mai populat land

    Actualitate duminică, 14 septembrie 2025, 21:19

    AfD câștigă teren și în vestul Germaniei. Extrema dreaptă și-a triplat scorul în cel mai populat land

    HotNews.ro Share

    Tino Chrupalla, presedintele AfD, Foto: Daniel Lakomski / Imago Stock and People / Profimedia Images

    Sprijinul pentru extrema dreaptă în alegerile locale din cel mai populat land al Germaniei a cunoscut o creștere considerabilă, ceea ce reprezintă un avertisment pentru coaliția dintre creștin-democrați și social-democrați a cancelarului Friedrich Merz, informează Reuters.

    Previziunile exitpoll-ului realizat pentru postul ARD la alegerile locale din landul Nordrhein-Westafalen arată că voturile pentru Alternativa pentru Germania (AfD) a ajuns la 16,5%, triplu față de anul 2020.

    Creștin-democrații lui Merz rămân cel mai puternic partid, cu 34% din voturi, aproximativ același nivel ca în urmă cu cinci ani. Social-democrații (SPD) au coborât de la 24,3% la 22,5%.

    „Mă uit la rezultatele AfD cu mare îngrijorare. Ar trebui să ne pună pe gânduri, pentru că este o opțiune care crește, iar noi, democrații, ar trebui să o contracarăm”, a declarat premierul landului Niedersachsen Olaf Lies (SPD).

    AfD își extinde influența din fiefurile estice

    În Nordrhein-Westfalen locuiesc aproape o treime dintre cetățenii Germaniei. Landul se întinde pe arie largă din Ruhr, centrul industrial aflat în declin care încearcă să renunțe la minerit și producția de oțel, către oraș precum Koln sau Dusseldorf și mari regiuni rurale.

    Votul este un prim test pentru coaliția incomodă dintre CDU și SPD, ai cărei critici susțin că nu reușește să gestioneze o economie în stagnare și preocuparea alegătorilor legată de imigrație. Combaterea acesteia din urmă este o prioritate pentru naționaliștii din AfD care vor să-și extindă baza electorală din estul Germaniei către vest.

    Un sondaj INSA publicat duminică arată conservatorii lui Merz în scădere cu un punct, la egalitate cu AfD, ambele cotat la 25%, urmate de SPD, cu 14%.

    Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

    „Este un mare succes pentru noi. Suntem partidul poporului și purtăm cu toții o mare responsabilitate pentru Germania”, a scris pe X co-președintele AfD Tino Chrupalla.

    AfD a devenit al doilea partid ca mărime din Germania după alegerile federale din februarie, când a fost susținut de către miliardarul american Elon Musk.

    Agenția de contraspionaj germană a clasificat AfD ca organizație extremisă de dreapta în luna mai, deși decizia va trebuie confirmată de o curte de apel.

    Previziunile inițiale pentru Nordrhein-Westfalen arată pierderi importante pentru Verzi și Partidul Liberal-democrat. Rezultatele finale sunt așteptate, cel mai devreme, luni.


    Vezi articol complet la: HotNews

  • Ce i-a transmis ministra de externe ambasadorul rus, convocat la MAE

    Ce i-a transmis ministra de externe ambasadorul rus, convocat la MAE

    Actualitate duminică, 14 septembrie 2025, 21:59

    Ce i-a transmis ministra de externe ambasadorul rus, convocat la MAE

    HotNews.ro Share

    Reprezentantul Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev. Foto: Adi Iacob / Hotnews

    Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Vladimir Lipaev, a fost convocat, duminică, la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a i se transmite protestul „ferm” al autorităților române după încălcarea spațiului aerian național de către o dronă a Rusiei. MAE califică incursiunea un „act inacceptabil şi iresponsabil, ce reprezintă o violare a suveranităţii României”.

    Diplomatul rus este astfel chemat la MAE la numai trei zile după ce a fost covocat pentru incidentul – tot cu drone rusești – din Polonia.

    „Din dispoziţia ministrului afacerilor externe, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, în legătură cu încălcarea spaţiului aerian al României de o dronă rusească în cursul zilei de 13 septembrie 2025”, a anunţat MAE într-un comunicat remis duminică seară.

    Potrivit MAE, partea română a transmis „protestul ferm faţă de acest act inacceptabil şi iresponsabil, care reprezintă o violare a suveranităţii României”.

    „Astfel de situaţii recurente determină escaladarea şi amplificarea ameninţărilor la adresa situaţiei de securitate regionale”, afirmă MAE, care precizează că a solicitat părţii ruse „să ia neîntârziat toate măsurile care se impun pentru a evita pe viitor încălcarea spaţiului aerian al României”.

    „România este în permanent contact cu aliaţii săi şi cu ceilalţi membri UE”, precizează în încheiere Ministerul de Externe.

    Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

    Ministrul Oana Țoiu: „Veți vedea reacția unor parteneri de solidaritate cu România” / Ce spune despre discuția cu ambasadorul Rusiei

    Incident cu dronă rusească în spațiul aerian al României

    Sâmbătă, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. Autorităţile române au emis o alertă pentru zona de nord a judeţului Tulcea, populația locală fiind informată că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi îndemnată să se adăpostească. Două aeronave de luptă F-16 au fost mobilizate pentru monitorizarea situaţiei aeriene la graniţa cu Ucraina.

    La nici două ore, a fost emisă o nouă alertă în zonă. De data aceasta, două aeronave Eurofighter Typhoon de la baza Kogălniceanu au fost ridicate în aer pentru a monitoriza situația.

    Și Polonia a ridicat sâmbătă aeronave și a închis temporar aeroportul din Lublin din cauza dronelor rusești, la trei zile după ce a doborât drone rusești în spațiul său aerian, cu sprijinul aeronavelor aliaților NATO.

    Ce știm despre incidentul din spațiul aerian al României: „Drona rusească a zburat foarte jos” / Reacție din Ucraina: „Rutele lor sunt întotdeauna calculate”


    Vezi articol complet la: HotNews

  • Traian Băsescu, critici dure privind drona rusească: „Un tiriplici care trebuia doborât în primele minute” / Cum ar fi procedat fostul președinte

    Traian Băsescu, critici dure privind drona rusească: „Un tiriplici care trebuia doborât în primele minute” / Cum ar fi procedat fostul președinte

    Actualitate duminică, 14 septembrie 2025, 22:21

    Traian Băsescu, critici dure privind drona rusească: „Un tiriplici care trebuia doborât în primele minute” / Cum ar fi procedat fostul președinte

    HotNews.ro Share

    Traian Băsescu, Foto: Inquam Photos – Sabin Cirstoveanu

    Fostul președinte Traian Băsescu a susținut, la Digi24, că reacția autorităților române la incursiunea dronei rusești în spațiul aerian al țării noastre arată neputință atât în fața aliaților României, cât și față de ruși. În plus, Băsescu a spus că armata română are alternative mai ieftine pentru doborârea dronelor decât ridicarea în aer a unor avioane cu armament scump.

    „A dovedit neputință. Putin ne trimite o dronă care se plimbă 49 de mintue în spațiul aerian, noi ridicăm avioane F-16 apoi ne înlocuiesc două Eurofighter pentru un tiriplici de dronă care trebuia doborâtă în primele minute după ce a intrat. Faptul că ne justificăm prin riscuri colaterale… cel mai mare risc este decredibilizarea capacității de apărare a țării. Faptul că nu am doborât drona trimisă să ne testeze nu face decât să pună sub semnul întrebării pentru aliați, pentru ruși, dar mai ales pentru populația României, capacitatea armatei de a lichida astfel de riscuri”, a comentat Traian Băsescu incidentul de sâmbătă, când o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României în județul Tulcea.

    Cazul dronelor rusești care intră în România: E greu să apeși pe trăgaci, dar nici să răsufli ușurat că „drona a plecat spre Ucraina” nu e o soluție 

    Alternativa propusă la avioanele de vânătoare

    Fostul șef al statului a spus că România dispune, în afară avioanele „greoaie” F-16, de alternative mai ieftine de contracarare a amenințărilor presupuse de dronele rusești, anume tunurile anti-aeriene autopropulsate Gepard, de producție germană. Fiecare unitate de acest tip este instalată pe un șasiu de tanc Leopard și dispune de radar propriu și de două tunuri anti-aeriene, cu cadență mare de tragere.

    „Nu spun că avem mari unități cu Gepard, dar avem un divizion de mașini de luptă Gepard care măcar două-trei puteau fi amplasate pe zona de nord a județului Tulcea, pe unde au mai intrat drone de la ruși. Sunt mașini cu cadență de tragere de 500 de proiectile de minut, făcute pentru a lovi ținte aeriene. O pot depisa de la 15 km și o pot lovi eficient de la 5,5 km. O dronă e ușor de lovit cu o unitate Gepard. Le-am văzut la poligonul de la Cincu și sunt niște mașini formidabile”, a spus fostul președinte.

    „Alergăm ca bezmetici după dronă”

    Băsescu a criticat și modul în care a fost gestionat lanțul de comandă pe durata operațiunii de răspuns la intrarea dronei rusești în România. Astfel, piloții trebuiau să primească un ordin categoric de doborâre a dronei, fără să le dea posibilitatea de a evalua ei înșiși dacă acest lucru se impune sau nu.

    „Mă îndoiesc că armata a făcut un soi de sindicat și zice că „ar fi bine să o dăm jos, dar dacă voi ziceți că nu e bine să o dăm…” Cum ar suna o asemenea discuție? O dobori jos și termini bâlciul!”, a spus Traian Băsescu.

    El susține că trebuia dat un consemn general pentru o astfel de situație astfel încât militarii să știe clar ce misiune au de îndeplinit. „Nu mai trebuie să ridicăm F-16, să-i punem și pe nemți cu Eurofighterul lor și să alergăm ca bezmetici după dronă”, a apreciat fostul președinte.

    Băsescu afirmă incidentul este o demonstrație că România „nu prea este capabilă” să doboare dronele, lucru constatat atât de aliați, cât și de ruși.

    Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

    „Nici în Polonia reacția nu a fost grozavă că din 19 drone au doborât vreo patru, iar pe alea le-au doborât olandezii, nu polonezii, dar e prea mult. Avem artilerie antiaeriană. Noi putem folosi mult mai eficient decât F-16 unitățile de luptă Gepard destinate pentru lupta antiaeriană (…) Putin, nu zic că a constatat incapacitatea de a acționa, dar va ști că ne trebuie un timp până ne facem achizițiile și noi, și polonezii până să facem față unui atac cu drone”, a conchis Traian Băsescu.

    Explicațiile ministrului Apărării

    Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a afirmat, duminică, că decizia de a nu doborî drona care a intrat sâmbătă în spațiul aerian al României a fost luată de piloți, în urma evaluării riscurilor din zonă. Piloții primiseră deja permisiunea de a doborî aeronava, însă faptul că drona zbura la altitudine redusă amplifica riscul ca muniția să lovească și la nivelul solului.

    „Am discutat cu toți cei implicați, inclusiv cu unul dintre piloți. Piloții au avut aprobarea pentru a doborî ținta. Avem un cadru legal pentru a putea doborî dronele promulgat de președinte pe 19 mai (…) La o lună după ce am devenit ministru, am semnat un ordin de ministru prin care am stabilit că comanda de doborâre poate fi luată de comandantul operațiunii”, a precizat Ionuț Moșteanu.

    Care au fost „riscurile colaterale” ale doborârii dronei. Precizările ministrului Apărării / Ambasadorul rus, convocat la MAE

    Piloții celor două avioane F-16 care au decolat pentru interceptarea dronei aveau permisiunea să distrugă drona, dar decizia a rămas la latitudinea lor.

    „Piloții au avut contact intermitent, au zărit-o, dar când au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu o doboare. Am încredere în maturitatea lor”, a spus ministrul Apărării. Acesta a explicat că un glonte de calibrul 20 mm tras de mitraliera de pe avionul F-16 poate parcurge o distanță de 5 km, iar drona zbura la altitudine mică, situație în care exista riscul ca gloanțele să ajungă la sol cu viteză mare.


    Vezi articol complet la: HotNews

  • Zelenski oferă ajutor pentru țările NATO: „Suntem gata să îi antrenăm pe toți”

    Zelenski oferă ajutor pentru țările NATO: „Suntem gata să îi antrenăm pe toți”

    Actualitate duminică, 14 septembrie 2025, 22:54

    Zelenski oferă ajutor pentru țările NATO: „Suntem gata să îi antrenăm pe toți”

    HotNews.ro Share

    Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul unei conferințe de presă comune la sediul Alianței Nord-Atlantice. Bruxelles, 17 octombrie 2024. Sursa foto: ANP / Alamy / Alamy / Profimedia

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidenţiat duminică seară importanţa dronelor în apărarea ţării sale împotriva invaziei ruse şi i-a oferit Alianţei Nord-Atlantice sprijin în contracararea dronelor ruse, transmite DPA, preluată de Agerpres.

    „Cele mai eficiente sancţiuni – sancţiunile care funcţionează cel mai repede – sunt incendiile din rafinăriile de petrol ruseşti, la terminalele lor şi în depozitele de petrol”, a spus şeful statului ucrainean în mesajul său video cotidian, referindu-se la o serie de atacuri ucrainene cu drone contra sectorului petrolier rusesc.

    VIDEO Ucrainenii au lovit peste noapte a doua cea mai mare rafinărie din Rusia

    Zelenski a adăugat că aceste atacuri sunt dureroase pentru Rusia şi au impact negativ asupra eforturilor de război ale Moscovei.

    Ucraina a atacat recent una din cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, aflată la Kirishi, la 110 kilometri sud-est de oraşul Sankt Petersburg.

    Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

    De asemenea, Volodimir Zelenski a spus că Ucraina este gata să împărtăşească cu NATO experienţa sa în contracararea atacurilor ruse cu drone, după ce recent drone ruse au intrat în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României.

    Drone rusești în România și Polonia. O specialistă risipește dubiile că e întâmplător. „O acțiune deliberată. Ne pregătim pentru cele mai rele scenarii”

    „Suntem gata să îi antrenăm pe toţi partenerii în această apărare. Oricine vede că ruşii caută modalităţi de a extinde războiul către teritoriul Poloniei şi al statelor baltice şi că armata rusă testează de asemenea România”, a mai spus preşedintele ucrainean.


    Vezi articol complet la: HotNews

  • FCSB, în cădere: doar remiză cu Csikszereda / Becali: „Am pierdut un an. Nu mai avem șanse la play-off”

    FCSB, în cădere: doar remiză cu Csikszereda / Becali: „Am pierdut un an. Nu mai avem șanse la play-off”

    SuperLiga – Powered by Superbet duminică, 14 septembrie 2025, 23:03

    FCSB, în cădere: doar remiză cu Csikszereda / Becali: „Am pierdut un an. Nu mai avem șanse la play-off”

    HotNews.ro Share

    FCSB/Profimedia

    Echipa FK Csikszereda a terminat la egalitate duminică seara, pe teren propriu, scor 1-1, cu echipa campioană, FCSB, în etapa a noua din Superligă.

    Campioana nu se regăseşte nici atunci când joacă împotriva echipelor care candidează la retrogradare, transmite News.ro

    La Miercurea Ciuc, bucureştenii au avut o primă ocazie pin Bîrligea, în minutul 16, când şutul atacantului roş-albaştrilor a fost respins de Pap. Miculescu l-a încercat şi el pe Pap, în minutul 26, dar prima repriză s-a încheiat fără gol marcat

    Imediat după pauză Dolny a trimis puţin peste poartă, în minutul 46, iar în minutul 55 oaspeţii au deschis scorul. Corner Florin Tănase şi gol cu capul marcat de Edjouma. Reacţia gazdelor a venit odată cu şutul lui Anderson Ceara, scos de Târnovanu de sub bară. Ciucanii au egalat în minutul 81, prin autogolul lui Pantea, care a deviat în propria poartă. Mamadou Thiam a şutat în minutul 86 şi Pap a prins, iar partida de la Miercurea Ciuc s-a terminat la egalitate, 1-1.

    FCSB a ajuns la patru meciuri egale şi este pe 12, cu doar şapte puncte. FK Csikszereda a bifat al treilea punct stagional şi se află pe poziţia a 15-a.

    După meci, patronul FCSB a declarat la Digisport: „Senzația e că am pierdut un an. Nu mai avem șanse de playoff. Nu ai cum să mai ajungi (n.r. pe Universitatea Craiova, la 16 puncte diferență)”

    Vezi mai multe știri aici

    • CSIKSZEREDA: Pap – Bloj (Szalay 83), Hegedus, Palmeş, Paszka – B. Vegh (Dusinszki 83), Veres – Anderson Ceara, Bakos (A. Gergely 90), B. Szabo (Jebari 67) – Dolny (Eppel 67). ANTRENOR: Robert Ilyes
    • FCSB: Târnovanu – Cercel (M. Toma 46), Graovac, Baba Alhassan, Pantea – Olaru (Edjouma 46), Lixandru – Miculescu (Mamadou Thiam 46), Fl. Tănase (Chiricheş 70), Cisotti (Octavian Popescu 79) – Bîrligea. ANTRENOR: Elias Charalambous

    Cartonaşe galbene: B. Vegh 21 / Baba Alhassan 57

    Arbitri: Iulian Călin – George Neacşu, Cosmin Vatamanu

    Arbitri VAR: Iulian Dima – Marian Barbu


    Vezi articol complet la: HotNews

  • Ministrul de externe al Poloniei: „Dronele erau nefuncţionale, ceea ce îmi sugerează că Rusia a încercat să ne testeze fără a declanşa un război” / Keith Kellogg, sfat pentru europeni: Nu-l presaţi pe Trump!

    Ministrul de externe al Poloniei: „Dronele erau nefuncţionale, ceea ce îmi sugerează că Rusia a încercat să ne testeze fără a declanşa un război” / Keith Kellogg, sfat pentru europeni: Nu-l presaţi pe Trump!

    Actualitate duminică, 14 septembrie 2025, 23:15

    Ministrul de externe al Poloniei: „Dronele erau nefuncţionale, ceea ce îmi sugerează că Rusia a încercat să ne testeze fără a declanşa un război” / Keith Kellogg, sfat pentru europeni: Nu-l presaţi pe Trump!

    HotNews.ro Share

    Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski. Foto: Leszek Szymanski / PAP / Profimedia

    Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat pentru The Guardian că incursiunea dronelor ruseşti în spaţiul aerian polonez de săptămâna trecută a fost o încercare a Kremlinului de a testa reacţiile NATO prin escaladări treptate, care să nu provoace o reacţie pe scară largă, citează News.ro.

    Sikorski a confirmat că, deşi dronele utilizate în incursiune erau capabile să transporte muniţie, cele care au ajuns în Polonia nu erau încărcate cu explozibili. „Interesant e că toate erau nefuncţionale, ceea ce îmi sugerează că Rusia a încercat să ne testeze fără a declanşa un război”, a declarat el pentru The Guardian, la Kiev.

    El a respins sugestiile potrivit cărora apărarea aeriană poloneză nu era pregătită pentru incursiune, având în vedere că unele dintre drone au parcurs sute de kilometri pe teritoriul polonez şi că, potrivit relatărilor, doar trei sau patru din cele 19 drone au fost doborâte. „Dronele nu şi-au atins ţintele şi au provocat pagube minore unor proprietăţi, nimeni nu a fost rănit. Dacă s-ar fi întâmplat în Ucraina, conform definiţiilor ucrainene, ar fi fost considerat un succes 100%”, a comentat el.

    NATO a anunţat vineri că va desfăşura mai multe avioane pe flancul estic al alianţei pentru a se proteja împotriva viitoarelor atacuri cu drone.

    Sikorski: Numai contramăsurile dure funcționează în cazul lui Putin

    Sâmbătă, avioane poloneze şi aliate au fost din nou desfăşurate din cauza unei noi ameninţări de atacuri cu drone în vestul Ucrainei. Aeroportul din oraşul Lublin, din estul ţării, a fost închis, iar locuitorii din zonele de frontieră au primit alerte SMS pentru a fi precauţi. Cu toate acestea, de data aceasta nu s-a raportat nicio incursiune.

    Sikorski a spus că răspunsul Poloniei ar fi fost „mult mai dur” dacă atacul de săptămâna aceasta ar fi provocat răniţi sau morţi pe teritoriul său, dar a refuzat să dea detalii despre cum ar putea arăta un astfel de răspuns într-un scenariu ipotetic viitor. „Cu un agresor şi un mincinos ca Putin, numai cele mai dure contramăsuri funcţionează”, a declarat el.

    Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat zilele trecute că incursiunea dronelor a adus ţara sa mai aproape de un conflict militar „decât în orice alt moment de după al Doilea Război Mondial”. De asemenea, Sikorski a respins sugestia lui Donald Trump că incursiunea „ar fi putut fi o eroare”, argumentând că au fost implicate prea multe drone. „Poţi să crezi că una sau două s-au abătut de la ţintă, dar 19 erori într-o singură noapte, în şapte ore, îmi pare rău, nu cred”, a declarat el.

    Polonia, mesaj pentru Donald Trump după ce președintele SUA a spus că atacul cu drone ruse „ar fi putut fi o greșeală”

    Europenii învață de la ucraineni cum să se descurce cu dronele

    Echipele poloneze anti-drone vor primi instruire de la operatorii ucraineni pentru a ajuta la apărarea împotriva atacurilor viitoare, a dezvăluit Radoslaw Sikorski. „Ucrainenii au echipamente mai bune pentru a face faţă dronelor ruseşti şi au o experienţă mult mai profundă şi mai actualizată în ceea ce priveşte rezistenţa împotriva armatei ruse”, a recunoscut el. „Este ceva ce publicul şi guvernele din Occident trebuie să integreze urgent în gândirea lor – că ucrainenii sunt cei care ne vor instrui cum să ne opunem Rusiei, şi nu invers”, a adăugat şeful diplomaţiei poloneze.

    Instruirea echipelor poloneze cu privire la cele mai bune practici ucrainene de combatere a dronelor va avea loc la un centru de instruire NATO din Polonia, un „mediu mai sigur” decât în Ucraina.

    Zelenski oferă ajutor pentru țările NATO: „Suntem gata să îi antrenăm pe toți”

    România a devenit cel mai recent stat membru NATO care a raportat o incursiune a unei drone în spaţiul său aerian, sâmbătă. Ministerul Apărării a declarat că spaţiul aerian românesc a fost încălcat de o dronă în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii din Ucraina şi că două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise sâmbătă seară pentru a monitoriza situaţia, menţionează Guardian.

    Ce scrie The Guardian despre intrarea dronei rusești în România. Localitatea amintită

    Sfaturi pentru europeni: Nu-l presaţi pe Trump!

    Radoslaw Sikorski a vorbit cu The Guardian în marja unei conferinţe anuale la Kiev, care a reunit elita ucraineană şi politicieni internaţionali pentru a discuta despre perspectivele ţării după mai bine de trei ani și jumătate de război pe scară largă.

    Preşedintele Donald Trump s-a adresat conferinţei printr-un scurt mesaj video, în care a repetat afirmaţia sa că războiul nu ar fi început dacă el ar fi fost preşedinte. El a susţinut că a făcut mai multe progrese către pace în ultimele trei luni decât a făcut Joe Biden în trei ani.

    Urmărește cele mai importante știri

    Trimisul lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, se afla şi el la Kiev şi a declarat în cadrul conferinţei că preşedintele SUA este „exasperat” de Putin. El i-a avertizat însă pe liderii europeni, frustraţi de aparenta blândeţe a lui Trump faţă de liderul rus, să nu-l preseze prea tare.

    „Un sfat pe care l-aş da tuturor celor care lucrează cu preşedintele Trump este să nu-l pună într-o situaţie în care să creadă că este folosit, pentru că asta este probabil cea mai proastă poziţie în care te poţi afla faţă de el”, a spus Kellogg.

    Keith Kellogg, emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina. Credit foto: Andreas Stroh/ZUMA Press Wire / SplashNews.com / Splash / Profimedia

    Sikorski a declarat că speră ca Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace dacă va reuşi să obţină „o pace echitabilă” în acest conflict. El a explicat că în viziunea sa, o pace echitabilă ar însemna ca Ucraina să existe „în cadrul unor graniţe apărate” şi să fie o Ucraina „care se integrează cu Occidentul”.

    La sugestia că Trump nu a dat până acum semne că ar exercita presiuni asupra lui Putin pentru a accepta un astfel de rezultat, Radoslaw Sikorski a răspuns: „Are stilul său personal, îl respectăm, dar îl vom judeca după rezultate”.

    Avertismentul lui Sikorski în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina

    La o reuniune la Paris la începutul acestei luni, 26 de ţări s-au angajat să contribuie la o misiune de securitate postbelică pentru Ucraina, unele dintre ele cu trupe terestre. Unele ţări europene au lansat ideea că Ucraina, deşi este puţin probabil să fie admisă în NATO în viitorul apropiat, ar putea primi garanţii „de tipul articolului 5” după un viitor acord de pace, pentru a împiedica Rusia să o atace din nou.

    „Unele ţări vorbesc despre trupe terestre, noi ne dorim cu adevărat acest lucru, deoarece este o măsură de descurajare reală de care Ucraina va avea nevoie”, a declarat Ihor Jovkva, consilier principal al preşedintelui Zelenski.

    Polonia a declarat însă că nu va contribui cu trupe la o astfel de misiune, iar Sikorski, vorbind la conferinţă, a avertizat în privinţa unei retorici exacerbate în ceea ce priveşte garanţiile viitoare.

    „Garanţiile de securitate au rolul de a descuraja un potenţial adversar. Deci, ceea ce spunem este că, dacă se ajunge la un fel de pace, data viitoare când Rusia va încerca ceva împotriva Ucrainei, s-ar putea să intrăm în război cu Rusia. Acum, mi se pare că acest lucru nu este foarte credibil. Pentru că, dacă vrei să intri în război cu Rusia, poţi să o faci astăzi şi nu văd voluntari. Şi nu există nimic mai periculos în relaţiile internaţionale decât să dai o garanţie care nu este credibilă”, a avertizat el.

    Rusia testează „intenționat” NATO. Generalul care a condus armata americană din Europa, avertisment după decizia în premieră a Poloniei


    Vezi articol complet la: HotNews

  • Ministrul Apărării: „Piloții au avut aprobarea de a doborî ținta. Au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”

    Ministrul Apărării: „Piloții au avut aprobarea de a doborî ținta. Au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”

    Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a declarat duminică, la Digi24, că piloții avioanelor de vânătoare F-16 au avut aprobarea de a doborî drona rusă care a pătruns sâmbătă în spațiul aerian al României, dar, după ce au evaluat „riscurile colaterale”, au decis să nu deschidă focul. El consideră acest incident o provocare din partea Rusiei și spune că România va avea un răspuns diplomatic, prin convocarea ambasadorului rus la Ministerul de Externe.


    Vezi articol complet la: Digi24

  • Cum și-a dat seama ministrul de Externe de la Varșovia că Rusia a provocat intenționat Polonia în incidentul cu drone

    Cum și-a dat seama ministrul de Externe de la Varșovia că Rusia a provocat intenționat Polonia în incidentul cu drone

    Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat pentru că incursiunea dronelor ruseşti în spaţiul aerian polonez de săptămâna trecută a fost o încercare a Kremlinului de a testa reacţiile NATO prin escaladări treptate, care să nu provoace o reacţie pe scară largă.


    Vezi articol complet la: Digi24

  • Zeci de mii de persoane, la o manifestaţie a opoziţiei la Ankara: Acuză guvernul turc că subminează democrația

    Zeci de mii de persoane, la o manifestaţie a opoziţiei la Ankara: Acuză guvernul turc că subminează democrația

    Zeci de mii de persoane au participat duminică, la Ankara, la o manifestaţie a principalei formaţiuni politice de opoziţie turce, Partidul Republican al Poporului (CHP), în ajunul unei posibile destituiri de către justiţie a conducerii CHP, transmit France Presse şi Reuters.


    Vezi articol complet la: Digi24