Gabrijela Zalac, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene în guvernul croat, a fost condamnată marţi la şapte luni de închisoare pentru abuz de putere şi autoritate. Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că Zalac a folosit fonduri europene şi bani publici pentru a-şi plăti cheltuieli private la restaurante, inclusiv pentru aniversarea sa.
Vezi articol complet la: Digi24
Președintele american Donald Trump a anunțat, marți, că forțele armate ale Statelor Unite au tras asupra unei nave care transporta droguri și care tocmai plecase din Venezuela. Incidentul a avut loc în sudul Mării Caraibelor, în contextul desfășurării recente de nave de război americane în zonă pentru combaterea traficului internațional de stupefiante, relatează AFP, citată de News.ro.
Vezi articol complet la: Digi24
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a explicat marţi seara, în cadrul interviului oferit, în exclusivitate, la Antena 3 CNN, de ce este nevoie de proiecte de infrastructură în România, dar şi de ce…
Vezi articol complet la: Antena3
Zeci de oameni din toată Valea Jiului s-au așezat, luni dimineaţă, la coadă. Este vorba despre asigurații, care, după ce au fost întâi la ANAF, au mers și la sediul Casei de Asigurări de Sănătate din…
Vezi articol complet la: Antena3
Armata Statelor Unite a atacat marți, în Caraibe, o ambarcațiune din Venezuela care ar fi transportat droguri ilegale, a anunțat președintele Donald Trump în urmă cu puțin timp la o conferință de presă la…
Vezi articol complet la: Antena3
Anemona Marinescu 1 live Publicat: 03.09.2025 05:18
Statul pe trepte, construirea de castele de nisip, purtarea de pantofi care produc zgomot sau cumpărarea de articole contrafăcute, pot aduce amenzi uriașe în unele destinații de vacanță populare, care au introdus reguli stricte pentru turiști.
Castelele de nisip sunt interzise pe unele plaje foarte cunoscute
Oricine le încalcă riscă o amendă de până la 7.000 de euro sau șase luni de închisoare.
Ministrul Turismului din Italia, Daniela Santanché, explică nebunia regulilor pe portalul de știri „Rosenheim24”: „Italia iubește turiștii, dar așteaptă considerație”, a declarat ea, adăugând că toată lumea ar trebui să afle ce restricții se aplică în regiunea sa înainte de a pleca în vacanță, scrie Bild.
Sardinia dorește să-și protejeze coastele. Prin urmare, multe lucruri pe care turiștii le iau de obicei de la sine înțelese sunt interzise. De exemplu, copiilor nu le este permis să construiască castele de nisip sau să sape gropi. De asemenea, este interzis să ia de pe plajă nisip și scoici.
Și nu aveți voie să vă întindeți pe nisip doar pe un prosop, deoarece prosoapele pot eroda nisipul. Nerespectarea acestei reguli poate duce la o amendă de până la 3.000 de euro!
Hainele, ceasurile și gențile de firmă sunt oferite spre vânzare la prețuri mici pe multe plaje. Majoritatea oamenilor știu: toate sunt false! Dar aceste mărfuri contrafăcute nu sunt scumpe doar pentru vânzători. Turiștii prinși cu ele riscă amenzi de până la 7.000 de euro sau până la șase luni de închisoare!
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Vezi articol complet la: Adevarul
Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 03.09.2025 05:45
Investitorii de retail întâmpină în toamna anului 2025 un mix de oportunități semnificative și provocări tot mai complexe, pe fondul inflației, al tensiunilor geopolitice și al inovațiilor tehnologice.
Cererea pentru acțiuni este în creștere. Foto arhivă
O amplă analiză de piață arată tendințele esențiale ale momentului și evidențiază cum volatilitatea, deși deseori percepută ca un risc, poate deveni un catalizator strategic pentru creștere.
Cererea pentru acțiuni este în creștere, arată analiza. Potrivit acesteia, estimările de pe Wall Street arată că, în 2025, cererea va atinge pragul de 500 miliarde USD. Spre deosebire de perioadele dominate de frica de a rata oportunități (FOMO), această tendință este una rațională și constantă. Acțiunile tradiționale se dovedesc mai performante decât criptomonedele, iar aplicațiile fintech au cultivat disciplina investițională, stimulând și interesul pentru fondurile de piață monetară, apreciate pentru echilibrul dintre siguranță și randament.
Acțiunile internaționale au depășit performanța pieței americane în prima jumătate a anului 2025, înregistrând un avans de 11,2%, impulsionat de redresarea robustă a economiilor din Europa și Japonia. În același timp, deprecierea dolarului cu 10% a crescut atractivitatea activelor externe pentru investitorii globali. Prin contrast, acțiunile americane continuă să se tranzacționeze la evaluări ridicate – de aproximativ 22 de ori câștigurile estimate – ceea ce alimentează interesul pentru piețe internaționale cu multipli mai moderați și un raport risc/randament mai echilibrat.
Noua generație schimbă paradigma investițiilor: peste 30% dintre tinerii din Gen Z încep să investească înainte de absolvirea studiilor, iar 86% au deja un nivel ridicat de educație financiară la intrarea pe piața muncii. Ei preferă instrumentele digitale, obiectivele pe termen scurt și strategiile tematice, accelerând astfel transformările structurale în modul în care se investește.
Inflația a modificat psihologia investitorilor: patru din zece se tem acum de pierderi, iar unul din cinci evită anumite instrumente financiare. În căutarea unor câștiguri rapide, mulți se orientează către acțiuni, derivate și crypto – o alegere care sacrifică stabilitatea în favoarea vitezei, fragilizând portofoliile.
Deși perspectivele de creștere sunt reale, riscurile rămân ridicate. Inflația, conflictele comerciale și tensiunile geopolitice fac ca procesul decizional să fie mai complicat ca oricând.
Patru din zece investitori se tem de pierderi, iar volatilitatea accentuată subminează construcția de strategii pe termen lung. Tarifele de import se apropie de 15%, iar negocierile dificile cu China și Marea Britanie pot afecta puternic sectoarele dependente de comerțul exterior.
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu accentuează volatilitatea piețelor și determină investitorii să-și reanalizeze expunerea la riscurile din sectorul mărfurilor. În paralel, evaluările deja ridicate ale acțiunilor americane restrâng potențialul de creștere și pot accelera reorientarea fluxurilor de capital către regiuni percepute ca fiind mai atractive din perspectiva valorii și a oportunităților pe termen mediu.
Urmărește cele mai importante știri
Vezi articol complet la: Adevarul
Viorica Marin 1 live Publicat: 03.09.2025 05:50
Serviciile secrete ruse au liste cu persoane asassinate sau care urmează să fie lichidate, care includ politicieni, oficiali și personalități publice ucrainene proeminente. Fostul președinte al Parlamentului ucrainean, Andrii Parubi, care a fost ucis la Liov de un agent rus, se afla pe una dintre acestea chiar înainte de război, spune deputata Irina Herașcenko din partidul său, Solidaritatea Europeană.
Fostul președinte al Parlamentului ucrainean, Andrii Parubi/FOTO:X
Timp de secole, Rusia a urmărit să reducă vocile fundamentale ale identității ucrainene: desființarea hetmanatului și a tradițiilor cazacești, asimilarea culturii ucrainene, teroarea bolșevică, cu epurări sistemice, și violența regimurilor sovietice. Generații de scriitori, artiști, oameni de știință și politicieni au fost fie eliminați fizic, fie decimați moral într-o luptă cu totul politică.
Astăzi, strategia de „lovitură de decapitare” pe care Kremlinul a adaptat-o la nivel militar își face simțită tabloul și în zonele politice și civile — prin asasinate, tentative de crimă, campanii de intimidare și presiune psihologică asupra celor considerați simboluri ale rezistenței.
Andrii Parubi, lider marcant al mișcării Euromaidan, în vârstă de 52 de ani, a supraviețuit atentatelor încă din 2014 — de la grenade până la comploturi complexe. În ciuda acestora, continuat să lupte, până la acțiunea letală plănuită de agenți ruși în 2025.
Deputata Irina Herașcenko, din partidul European Solidarit, a dezvăluit pentru Radio NV că Parubi figurează pe o listă pe care serviciile secrete ruse o întocmiseră înainte chiar de război, alături de alte nume remarcabile din viața publică ucraineană.
Figura lui Parubi a fost relieful moral al doi ani de protest și revoluție: cofondator al Partidului Social‑Naţional din Ucraina (1991), autor al programului care identifica „statul rus ca rădăcina răului din Ucraina”, comandant al Ukrainian House în 2004 și figură emblematică a mișcării Euromaidan (2013–2014).
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Vezi articol complet la: Adevarul
Stiri externe 02-09-2025 | 23:23 Stirileprotv
Salutând decizia puterilor europene de a declanşa un mecanism pentru a impune din nou sancţiuni Teheranului, Statele Unite s-au declarat joi dispuse să deschidă discuţii directe cu Iranul cu privire la programul său nuclear.
Ţările occidentale şi Israelul acuză Iranul, care neagă acest lucru, că doreşte să se doteze cu arme nucleare. De asemenea, critică programul de rachete balistice al Iranului, în special dezvoltarea de rachete capabile să transporte un focos nuclear.
“Calea pentru negocierile cu Statele Unite nu este închisă, dar americanii se mulţumesc cu vorbe frumoase fără a veni la masa negocierilor, aruncând vina pe nedrept asupra Iranului”, a scris secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţională al ţării, Ali Larijani, pe X.
“Vorbind despre condiţii nerealiste, cum ar fi restricţiile asupra programului de rachete balistice, ei deschid o cale care nu lasă loc pentru negocieri”, a adăugat el.
Citește și
Teheranul şi Washingtonul au iniţiat negocieri în aprilie pentru a reglementa programul nuclear al Iranului în schimbul ridicării sancţiunilor economice împotriva Republicii Islamice, dar aceste discuţii au fost suspendate în urma izbucnirii războiului dintre Israel şi Iran (13-24 iunie).
Iranul a afirmat la sfârşitul lunii iulie că nu va discuta cu guvernele occidentale despre capacităţile sale de apărare, după ce Franţa a chemat la “acord global” cu Teheranul care să includă, pe lângă reglementarea activităţilor sale nucleare, programul său de rachete balistice şi influenţa sa regională.
Săptămâna trecută, Franţa, Germania şi Regatul Unit au declanşat un mecanism care permite reinstaurarea sancţiunilor ONU împotriva Republicii Islamice în temeiul acordului nuclear internaţional din 2015 cu Iranul, potrivit Agerpres.
Vezi toate știrile de pe iranul dispus negocieze
Vezi articol complet la: Protv
Stiri externe 02-09-2025 | 23:25 Shutterstock Sabrina Saghin
La începutul anului, acest colos de gheaţă numit A23a cântărea aproape 1.000 de miliarde de tone şi acoperea aproape 4.000 de kilometri pătraţi, o suprafaţă cu 50% mai mare decât cea a Luxemburgului.
Însă, pe măsură ce aisbergul înaintează spre nord, către regiunile mai calde ale Oceanului Antarctic, din el se desprind bucăţi mari de gheaţă.
Dimensiunea sa actuală este de 1.770 de kilometri pătraţi, cu o lăţime de până la 60 de kilometri, conform unei analize efectuată de AFP a imaginilor satelitare de la serviciul european Copernicus.
„Aş spune că este, într-adevăr, pe ultima sută de metri. (…) Apa este mult prea caldă pentru a putea supravieţui. Se topeşte constant”, a declarat pentru AFP Andrew Meijers, oceanolog la Institutul britanic de cercetări antarctice (British Antarctic Survey).
Citește și
„Mă aştept ca acest lucru să continue în următoarele săptămâni şi prevăd că (aisbergul) va deveni de nerecunoscut în câteva săptămâni”, a adăugat el.
A23a s-a desprins de continent în 1986, ajungând în Marea Weddell, unde a rămas ancorat de planşeul oceanic mai bine de trei decenii.
În 2020, aisbergul a pornit din nou la drum, purtat, ca şi alte aisberguri, de puternicul curent antarctic circumpolar.
Aisbergul a eşuat din nou, în martie 2025, nu departe de Georgia de Sud, o insulă britanică din Oceanul Atlantic de Sud. La acel moment existau temeri că ar putea ameninţa mijloacele de subzistenţă ale pinguinilor şi leilor de mare. Aisbergul a ocolit, însă, insula.
Vezi articol complet la: Protv