Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, crede că Ministerul Dezvoltării nu a trimis date false premierului Ilie Bolojan privind situația posturilor din administrația locală, ci că de la prefecturi au venit date care au fost actualizate de mai multe ori. El spune că e nevoie de o bază de date clare cu posturile din primării, pentru ca Guvernul să poată face „reformă administrativă, nu concedieri în masă”.
Vezi articol complet la: Digi24
Roman Abramovici, oligarhul rus aflat pe lista de sancțiuni a Occidentului, continuă să își mențină iahtul ultra-luxos „Eclipse” în stare impecabilă, departe de apele Uniunii Europene. Nava, evaluată la aproximativ 700 de milioane de dolari, a stat ancorată aproape trei ani în portul Marmaris, Turcia, funcționând continuu și consumând zilnic circa o tonă de motorină.
Vezi articol complet la: Digi24
ANTENA 3 CNN Video Live TV ACTUALITATE Educaţie Mediu Meteo Social Locale Justiţie Cultură POLITICĂ Alegeri prezidenţiale 2025 Caravana Antena 3 CNN Alegeri prezidenţiale 2024 Alegeri parlamentare Alegeri europarlamentare Alegeri locale EXTERNE Alegeri SUA 2024 Mapamond Diaspora Uniunea Europeană Război în Israel ECONOMIC Safe Income Companii Bănci Imobiliare Auto Brand de țară OPINII Arena politică VIDEO SPORT JO 2024 Formula 1 LIFE Sănătate Timp Liber Viaţa sănătoasă Horoscop Ştiinţă Lumea Animalelor Film Culinar Travel High-Tech Galerii foto CONFERINȚE Conferinţele România Inteligentă Conferinţele RO 3.0 Dezvoltăm România sustenabil Emisiuni Sinteza Zilei În Gura Presei News Hour with CNN În faţa naţiunii Subiectiv România Inteligentă Be EU Exces de putere Voi cu Voicu Sfat de Sănătate Vremea Ştiri de ultima oră Program TV Promo Contact }); Antena 3 CNN › Externe › Rusia cere o recunoaștere „internațională” a regiunilor ucrainene anexate ilegal. Condițiile puse de Lavrov pentru oprirea războiului Rusia cere o recunoaștere „internațională” a regiunilor ucrainene anexate ilegal. Condițiile puse de Lavrov pentru oprirea războiului R.K. 1 minut de citit Publicat la 12:58 03 Sep 2025 Modificat la 13:53 03 Sep 2025 .st0{fill:none;stroke:#000000;stroke-width:12.97;stroke-miterlimit:10;} Serghei Lavrov a anunțat din nou că Rusia vrea 20% din teritoriul Ucrainei. Foto: Profimedia Images Rusia solicită recunoașterea internațională ca parte a teritoriului său a regiunilor ucrainene pe care pretinde că le-a anexat, pentru a asigura o pace „durabilă”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat miercuri, conform AFP, relatează Agerpres. Președintele rus Vladimir Putin cere Kievului să cedeze Rusiei cele patru regiuni ucrainene pe care pretinde că le-a anexat din septembrie 2022, pe lângă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, și ca Ucraina să renunțe la planurile sale de aderare la NATO. Aceste condiții sunt inacceptabile pentru conducerea ucraineană și pentru aliații săi occidentali. În ceea ce o privește, Ucraina cere ca armata rusă să se retragă complet de pe teritoriul său, din care aproximativ 20% este ocupat. „Pentru ca pacea să fie durabilă, noile realități teritoriale care au apărut (…) trebuie recunoscute și oficializate în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Lavrov într-un interviu publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe. Omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a reacționat rapid la aceste declarații. „O nouă serie de ultimatumuri vechi. Rusia nu și-a schimbat obiectivele brutale și nu arată nicio dorință de a se angaja în negocieri semnificative”, a scris el pe rețelele de socializare. „Acest lucru dovedește că apetitul agresorului nu face decât să crească atunci când nu este supus presiunilor și forței. Este timpul să lovim mașina de război rusă cu noi sancțiuni dure”, a adăugat el. Rusia continuă să ceară Ucrainei cedarea Donbasului (est), pe care nu o controlează pe deplin, dar este dispusă să înghețe conflictul din sudul țării de-a lungul liniilor frontului actuale, a informat Turcia săptămâna trecută, care a găzduit trei runde de discuții între ruși și ucraineni în acest an la Istanbul. Armata rusă ocupă aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, iar Moscova revendică anexarea a cinci regiuni: cele din estul Donețkului și Luganskului, care formează Donbasul; cele din sudul Hersonului și Zaporojiei; și Crimeea, care a fost cucerită în 2014. În timpul discuțiilor de la Istanbul de la începutul acestui an, negociatorii ruși au cerut retragerea completă a Ucrainei din aceste cinci regiuni ca o condiție prealabilă pentru încheierea conflictului. Conform Ankarei, însă, Rusia și-a schimbat poziția în urma recentului summit din Alaska dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin.
Vezi articol complet la: Antena3
ANTENA 3 CNN Video Live TV ACTUALITATE Educaţie Mediu Meteo Social Locale Justiţie Cultură POLITICĂ Alegeri prezidenţiale 2025 Caravana Antena 3 CNN Alegeri prezidenţiale 2024 Alegeri parlamentare Alegeri europarlamentare Alegeri locale EXTERNE Alegeri SUA 2024 Mapamond Diaspora Uniunea Europeană Război în Israel ECONOMIC Safe Income Companii Bănci Imobiliare Auto Brand de țară OPINII Arena politică VIDEO SPORT JO 2024 Formula 1 LIFE Sănătate Timp Liber Viaţa sănătoasă Horoscop Ştiinţă Lumea Animalelor Film Culinar Travel High-Tech Galerii foto CONFERINȚE Conferinţele România Inteligentă Conferinţele RO 3.0 Dezvoltăm România sustenabil Emisiuni Sinteza Zilei În Gura Presei News Hour with CNN În faţa naţiunii Subiectiv România Inteligentă Be EU Exces de putere Voi cu Voicu Sfat de Sănătate Vremea Ştiri de ultima oră Program TV Promo Contact }); Antena 3 CNN › Externe › Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a anunţat că Moscova aşteaptă o vizită din partea lui Donald Trump Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a anunţat că Moscova aşteaptă o vizită din partea lui Donald Trump „Președintele nostru a spus aceste lucruri în urma participării sale la summitul din Alaska. A făcut declarațiile relevante. Și îl pot cita și pe el. L-a invitat public pe președintele SUA în Rusia”, a declarat Maria Zaharova. Întrebată despre momentul în care Donald Trump ar urma să ajungă în Rusia, diplomatul Kremlinului a explicat că “aceasta este responsabilitatea administrației prezidențiale”. „În ceea ce privește toate celelalte detalii, acestea aparțin administrațiilor președinților atât ai țării noastre, cât și ai SUA”, a adăugat ea. În luna august, Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit în Alaska, unde au vorbit, în principal, despre soarta războiului din Ucraina. În urma acelei întrevederi, ambele părţi au transmis mesaje prudente, lăsând de înţeles că ar putea apărea o serie de compromisuri privind conflictul din Ucraina. Întâlnirea de la Alaska a durat aproximativ trei ore, incluzând o conversație față în față în limuzina liderului american. Într-o declarație de presă după discuții, Putin a declarat că soluționarea conflictului ucrainean a fost principalul subiect al summitului.
Vezi articol complet la: Antena3
ANTENA 3 CNN Video Live TV ACTUALITATE Educaţie Mediu Meteo Social Locale Justiţie Cultură POLITICĂ Alegeri prezidenţiale 2025 Caravana Antena 3 CNN Alegeri prezidenţiale 2024 Alegeri parlamentare Alegeri europarlamentare Alegeri locale EXTERNE Alegeri SUA 2024 Mapamond Diaspora Uniunea Europeană Război în Israel ECONOMIC Safe Income Companii Bănci Imobiliare Auto Brand de țară OPINII Arena politică VIDEO SPORT JO 2024 Formula 1 LIFE Sănătate Timp Liber Viaţa sănătoasă Horoscop Ştiinţă Lumea Animalelor Film Culinar Travel High-Tech Galerii foto CONFERINȚE Conferinţele România Inteligentă Conferinţele RO 3.0 Dezvoltăm România sustenabil Emisiuni Sinteza Zilei În Gura Presei News Hour with CNN În faţa naţiunii Subiectiv România Inteligentă Be EU Exces de putere Voi cu Voicu Sfat de Sănătate Vremea Ştiri de ultima oră Program TV Promo Contact }); Antena 3 CNN › Life › Știinţă › Un asteroid de dimensiunea unui autobuz se apropie de Pământ Un asteroid de dimensiunea unui autobuz se apropie de Pământ Laura Dinu Asteroidul, denumit 2025 QV5, a fost observat pentru prima dată pe 24 august. Are aproximativ 11 metri diametru și se deplasează cu peste 22.400 km/h. La cel mai apropiat punct, acesta va trece la o distanță de circa 805.000 km de Terra. Potrivit experților, 2025 QV5 urmează o orbită stabilă între Pământ și Venus și nu reprezintă un pericol real pentru planeta noastră. Fiind prea mic pentru a fi clasificat drept „potențial periculos”, chiar dacă ar intra în atmosferă, cea mai mare parte din material s-ar dezintegra înainte să ajungă la sol. Cu toate acestea, oamenii de știință sunt interesați să-l studieze. NASA a inclus asteroidul printre țintele telescopului radar Goldstone din California, specializat în observarea obiectelor apropiate de Pământ. În următoarele decenii, 2025 QV5 va mai avea câteva „apropieri” de Terra, dar la distanțe mult mai mari – milioane de kilometri. Conform calculelor actuale, următoarea trecere comparabilă ca apropiere nu va mai avea loc decât în 2125.
Vezi articol complet la: Antena3
Femeia de 33 de ani care este educatoare şi administrator al Centrului Educaţional din Timişoara unde un băieţel de un an şi opt luni a murit înecat într-un iaz ornamental va fi cercetată sub control judiciar. Potrivit IPJ Timiş, femeia a primit control judiciar pentru 60 de zile. Un copil de un an şi 8 luni a fost găsit mort, luni, înecat într-un iaz ornamental aflat în curtea comună a unui club pentru copii care funcţiona ca şi creşă şi a unui restaurant, scrie News. ”La data de 1 septembrie 2025, în jurul orei 12:30, poliţiştii Secţiei 2 Timişoara au fost sesizaţi cu privire la faptul că pe strada Calea Martirilor, din Timişoara, într-un iaz ornamental, se află un minor înecat. Ajunşi la faţa locului, poliţiştii au constatat că este vorba de un băieţel de 1 an şi 8 luni, care fusese scos pentru recreere, într-un spaţiu amenajat, în aer liber, din proximitatea creşei, împreună cu ceilalţi copii, iar după un timp a fost constatată lipsa acestuia”, arăta IPJ Timiş.În urma manevrelor de resuscitare efectuate de personalul medical, a fost declarat decesul băieţelului. Poliţiştii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă şi se fac verificări şi cu privire la supravegherea copiilor.Surse din rândul anchetatorilor afirmau că angajatele creşei foloseau ca loc de joacă o curte aparţinând unui restaurant din vecinătate. În baza unei înţelegeri, copiii erau scoşi acolo să se joace la aer peste zi, când nu erau clienţi la restaurantul care are program doar seara. Educatoarea care este şi administrator al clubului educaţional a pierdut, tot luni, şi o fetiţă de un an şi câteva luni. Micuţa a fost găsită plângând, lângă poarta restaurantului din apropiere. Clubul educaţional din Timişoara care funcţionează ca o creşă nu face parte din reţeaua şcolară. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, educatoarea a plecat la un moment dat să îşi facă o cafea şi i-a lăsat pe copii în grija unei îngrijitoare.La întoarcere, ea i-a încolonat pe copii pentru a-i duce în incinta clubului. Atunci şi-a dat seama că o fetiţă şi un băieţel lipsesc. Pe fetiţă a găsit-o plângând lângă poarta restaurantului în curtea căruia copiii au fost scoşi la recreere. Ulterior, a fost găsit şi băieţelul care şi-a pierdut viaţa în iazul ornamental. Femeia a sunat la numărul de urgenţă 112, iar medicii au sosit imediat la adresă, însă în ciuda manefrelor de resuscitare, băieţelul nu a mai putut fi salvat. Ofiţerii de la Biroul de Investigaţii Criminale Timişoara au deschis un dosar penal şi i-au audiat pe proprietarul clubului, pe educatoarea care este şi administrator şi coproprietar al acestuia, pe îngrijitoare, dar şi pe patronul restaurantului. În urma audierilor, educatoarea a fost reţinută pentru 24 de ore, ea fiind acuzată de ucidere din culpă, iar marţi a fost dusă în faţa judecătorilor cu propunere de arestare preventivă.”Ne pare extrem de rău pentru această tragedie! Incidentul nu s-a petrecut în grupele de antepreşcolar ale judeţului Timiş. Este posibil să fie un club neautorizat, care nu face parte din sistemul de învăţământ”, a transmis Aura Danielescu, inspector-şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş.
Vezi articol complet la: Adevarul
Dincolo de victime, spaime și stricăciuni, atacul sugerează felul în care Federația Rusă vrea să schimbe hărțile și influențele în regiune. Două avioane românești de luptă F-16 și două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane au fost ridicate, potrivit unui comunicat primit de la MApN, pentru a supraveghea zona de graniță. Rusia vizează în mod tradițional Delta Dunării și lansează periodic drone care distrug parțial infrastructura fluvială ucraineană, și adesea părți din aceste arme sunt găsite și pe malul românesc. Cu toate că dronele nu sunt îndreptate spre spațiul românesc, totuși Rusia vrea să sperie și să intimideze atât populația, cât și oficialii. Temerea nu e, cel puțin deocamdată, că Moscova ar vrea să bombardeze o țară NATO, ci mai degrabă să o destabilizeze prin instrumente complementare, cum a fost cazul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În ecuație nu e doar România: sistemul de la bordul avionului președintei Comisiei Europene a pierdut semnalul GPS prin satelit către sistemul său de navigație în timp ce se apropia de aeroportul din Plovdiv, în Bulgaria. O purtătoare de cuvânt a Comisiei a vorbit despre „interferența flagrantă a Rusiei”. Premierul bulgar Rosen Jeliazkov a ținut să spună, în schimb, că nu ar fi vorba despre „o amenințare hibridă sau cibernetică”, ci despre un „război electronic” purtat în paralel cu agresiunea din Ucraina. Acest război include perturbări internaționale ale spectrului de frecvențe radio, explică primul ministru de la Sofia. E greu de crezut, însă, că bruierea avionului șefei Uniunii Europene e întâmplătoare și că nu face parte din tactica Moscovei de a insufla teamă și de a demonstra încă o dată că va folosi tehnica sabotajelor fără scrupule și că nu se va opri aici. Incidentul a avut loc în vreme ce în China se desfășura summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, unde președintele chinez Xi Jinping și cel rus Vladimir Putin, împreună cu alți lideri autocrați din regiune, încearcă să construiască o nouă lume multipolară, care să devină o alternativă la actuala ordine condusă de Statele Unite. Organizația de Cooperare de la Shanghai este compusă din 10 state membre și 16 observatoare, care reprezintă împreună jumătate din populația lumii și un sfert din Produsul Intern Brut global. În discursurile lor de la summit, Putin și Xi au vorbit de pe poziții de adversitate despre Occident: președintele chinez a denunțat „mentalitatea de Război Rece și actele de intimidare” venite dinspre Vest, cu referire mai ales la SUA, în vreme ce liderul rus a acuzat Occidentul că a provocat conflictul din Ucraina. Turcia a fost singura din blocul NATO care a participat la summit-ul acestei organizații, în vreme ce Slovacia a fost singurul stat din UE prezent la uriașa paradă militară desfășurată de China azi, pentru a celebra 80 de ani de la victoria împotriva Japoniei și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În discursul ținut în fața trupelor sale, președintele Xi a declarat că „renașterea națiunii chineze este de neoprit, iar nobila cauză a păcii și dezvoltării omenirii va triumfa”. Prin premierul slovac Robert Fico și-a transmis și Putin noul mesajul despre condițiile păcii din Ucraina: „În ceea ce privește aderarea Ucrainei la UE, nu ne-am opus niciodată”, a precizat președintele rus, adăugând imediat că „NATO este o altă problemă”. Despre garanțiile de securitate cerute, liderul de la Kremlin a precizat că „este decizia Ucrainei cum să își asigure securitatea”, precizând însă că securitatea Ucrainei nu poate fi asigurată în detrimentul celei rusești, sugerând în acest fel că nu acceptă trupe NATO sau ale unor state ale Alianței. La parada militară de la Beijing a fost invitat și fostul premier Adrian Năstase, care a vorbit cu oficiali chinezi de rang înalt despre relațiile sino-române și despre cum se vede războiul ruso-ucrainean de la București. China și România au avut în perioada comunistă relații foarte bune, pe care au încercat să le refacă liderii social-democrați. Adrian Năstase a fost unul dintre cei care a balansat permanent între Est și Vest, la fel ca mentorul lui, Ion Iliescu, și discipolul lor, fostul premier Victor Ponta. Informal, dar cu știrea sistemului, România joacă și de această dată pe dedesubt cărți de politică externă și de partea cealaltă. Atacurile rușilor de la Gurile Dunării nu-l împiedică pe un fost prim-ministru român să stea în tribună împreună cu Putin și să urmărească parada militară a Chinei, țară care vrea să preia conducerea lumii în locul Americii.
Vezi articol complet la: Adevarul
Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Tianjin a reunit lideri de prim-plan și a oferit un prilej de afirmare diplomatică pentru China. Totodată, evenimentul a scos în evidență tensiunile și contradicțiile din cadrul organizației: China își proiectează influența, Rusia își camuflează slăbiciunile, iar India păstrează distanța, scrie Kyiv Post. Organizat în perioada 31 august – 1 septembrie la Tianjin, summitul SCO a fost anunțat drept cea mai amplă reuniune de până acum, un moment-cheie pentru diplomația chineză într-un context global tot mai fragmentat. În timp ce Beijingul se confruntă cu tensiuni comerciale cu Statele Unite și caută să propună o alternativă la ordinea internațională occidentală, reuniunea scoate la iveală dificultățile unei cooperări reale între membri cu interese divergente. Printre liderii prezenți s-au numărat președintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul Indiei, Narendra Modi, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, premierul Pakistanului, Shahbaz Sharif, prim-ministrul Malaeziei, Anwar Ibrahim, și secretarul general al ONU, António Guterres. Prezența a peste 20 de șefi de stat și de guvern subliniază amploarea evenimentului, însă rămân întrebări legate de capacitatea organizației de a genera coeziune politică sau inițiative concrete în domeniul securității. Întâlnirea bilaterală dintre președintele Xi Jinping și premierul Narendra Modi a atras cea mai mare atenție. A fost primul dialog direct dintre cei doi lideri după șapte ani și a transmis un semnal de voință diplomatică. Discuțiile s-au concentrat pe probleme sensibile: disputele de frontieră, regimul de vize, reluarea zborurilor comerciale și schimburile culturale. Potrivit comunicatelor oficiale, cei doi au convenit asupra necesității de a preveni escaladarea tensiunilor și de a întări mecanismele de gestionare a frontierei. Totuși, tensiunile nu sunt departe de suprafață. Granița sino-indiană rămâne militarizată, iar interesele strategice ale celor două țări sunt profund divergente. În realitate, întâlnirea reflectă mai degrabă un efort pragmatic de evitare a deteriorării relațiilor decât un început al unei reconcilieri durabile. India rămâne un partener-cheie al Statelor Unite în regiunea Indo-Pacific și este membră a grupului Quad. Totodată, depinde de tehnologiile și investițiile occidentale, ceea ce limitează opțiunile sale în relația cu Beijingul. Participarea lui Modi la summit oferă Chinei ocazia de a prezenta SCO ca un forum inclusiv, nu exclusiv autoritar. Pentru India, este o demonstrație de autonomie strategică. Vladimir Putin a sosit la Tianjin în dimineața zilei de 31 august, fiind întâmpinat cu onoruri oficiale și elogii în presa chineză. Pentru Kremlin, summitul a fost o ocazie de a transmite publicului intern că Rusia nu este izolată și că își menține locul în arenele internaționale. Totuși, realitatea este mai nuanțată. Comerțul ruso-chinez a scăzut în 2025, semn că nici măcar parteneriatul cu Beijingul nu protejează Moscova de efectele războiului din Ucraina și ale sancțiunilor occidentale. Participarea lui Putin are o puternică valoare simbolică, dar puține perspective de beneficii economice sau politice concrete. În esență, Rusia folosește forumurile multilaterale pentru a masca o poziție tot mai fragilă pe scena globală. SCO reunește state ce însumează peste 40% din populația globală și aproximativ un sfert din PIB-ul mondial. Dincolo de aceste cifre, summitul scoate la iveală lipsa unei coeziuni reale. Membrii au interese de securitate contradictorii și orientări externe divergente: rivalitatea sino-indiană persistă, tensiunile dintre India și Pakistan sunt cronice, iar prezența Turciei – partener de dialog, dar nu membru – subliniază caracterul fluid al organizației. Declarațiile comune privind cooperarea regională, securitatea și comerțul, precum și documentul “Viziunea SCO 2035” sunt importante din punct de vedere simbolic, însă fără mecanisme clare de implementare, ele riscă să rămână doar pe hârtie. Pentru China, imaginea contează mai mult decât conținutul. Reunirea liderilor din diverse regiuni ale lumii servește drept dovadă a unei forme alternative de multilateralism, centrat pe Beijing, susțin analiștii. Prezența secretarului general al ONU, António Guterres, a conferit summitului o anvergură suplimentară. În discursul său inaugural, Xi Jinping a vorbit despre sprijinirea multilateralismului și a rolului ONU. Totuși, abordarea Beijingului rămâne selectivă: susține regulile internaționale atunci când îi sunt favorabile și le contestă când îi afectează interesele – fie în Marea Chinei de Sud, fie în privința Taiwanului sau a sancțiunilor occidentale. SCO devine astfel un instrument al politicii externe chineze – nu o organizație funcțională în sens clasic, ci o platformă pentru proiecția puterii și consolidarea propriei agende. Summitul a avut loc într-un context internațional marcat de crize multiple: rivalitatea comercială SUA–China, războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și criza climatică. SCO nu oferă răspunsuri clare la aceste provocări. Mai degrabă, funcționează ca un spațiu de exprimare pentru statele care caută să își demonstreze independența față de Occident, chiar și simbolic. Pentru India, Tianjin a fost o ocazie de a testa limitele relației cu China, fără a renunța la ancorarea occidentală. Pentru Rusia, summitul a fost o formă de antidot la izolare, chiar dacă doar la nivel de imagine. Pentru China, este o demonstrație de forță și o încercare de a impune propria versiune a multipolarității. Summitul de la Tianjin nu este un moment de cotitură, ci mai degrabă o oglindă a contradicțiilor actuale. India va continua să mențină un minim contact cu Beijingul, dar fără iluzii privind o apropiere strategică. Rusia va folosi SCO ca pe o scenă pentru a-și afirma supraviețuirea politică, dar cu influență tot mai redusă. Iar China va prezenta declarațiile de la Tianjin ca pe o validare a unei lumi multipolare – deși, în practică, acestea nu obligă pe nimeni. SCO va rămâne relevantă mai ales prin valoarea sa simbolică. Pentru multe state din Sudul Global, simpla participare într-un forum non-occidental are semnificație. Însă lipsa de încredere, interesele divergente și fragmentarea structurală limitează transformarea sa într-o veritabilă alternativă la ordinea occidentală. Summitul reflectă realitatea unei organizații cu ambiții mari, dar rezultate modeste – un forum în care imaginea depășește conținutul.
Vezi articol complet la: Adevarul
L-am testat timp de o săptămână — și da, surprizele au fost pe bune. Pe scurt: – Cameră foarte bună, mai ales pe foto – Video îmbunătățit, dar cu buguri minore – Ecran și autonomie excelente – AI util, nu decorativ – Experiență Android curată, fluidă Și nu de pe un Android pe altul, ci dincolo – de la Apple. Noul telefon te așteaptă cu cea mai familiară senzație de familiaritate când pui mâna pe el. De la prima atingere, prima apăsare pe tasta de ON: motorul de vibrații haptic, ecranul, difuzoarele puternice. Știu că nu e corect să spun asta, din respect pentru cei care au muncit mult la dezvoltarea produsului, dar dacă vrei o cotă de piață mai mare, nu trebuie să improvizezi. Faci un checklist și îl bifezi. Android 16 vine cu schimbări radicale – așa cum și iOS 26 încearcă să aducă un strop de prospețime cu Liquid Glass. Ca să nu mai vorbim de războiul Inteligențelor Artificiale: Apple Intelligence vs. Gemini. Iar eu, apropo, trecut de aproape două luni de pe iOS pe Android, sunt exact în targetul acestui telefon. Telefonul este aproape identic cu 9. Diferența se vede la cele două grile pentru difuzor, în partea de jos – acum sunt simetrice. Pixel 10 vine cu culori noi, mai îndrăznețe. Pro rămâne conservator, dar apreciez nuanțele Jade și Moonstone. Avem șasiu din metal și sticlă mată pe spate, plus celebra insulă pentru cele trei camere. Senzorul de temperatură rămâne și anul acesta – și are de câteva luni aprobare și pentru măsurarea temperaturii corpului, cu o acuratețe surprinzătoare. În mod ciudat, slotul SIM e poziționat sus. Varianta din SUA vine doar cu eSIM. De la prima atingere, telefonul se simte scump – ca un flagship. Greu și shiny ca un… iPhone. Pixel 10 și Pixel 10 Pro au 6,3 inch, cu diferențe la luminozitate: 3000 peak nits vs. 3300. Trebuie să fii geek să sesizezi asta. Cert e că ecranul e extrem de luminos, vizibil chiar și în soare puternic. Pixel 10 Pro XL urcă la 6,8 inch (față de 6,9 inch la S25 Ultra sau iPhone 16 Pro Max). E o idee mai scund decât iPhone și mai îngust decât ambele. Sticla, față și spate, este Gorilla Glass Victus 2. Butoanele laterale păstrează aceeași configurație – butonul de power peste cele de volum – și au un click plăcut. Călcâiul lui Ahile al Pixel-urilor a fost procesorul. Tensor G e ambiția Google de a-și construi propriul chip pentru Machine Learning on-device. Povestea a început acum 5 ani, odată cu Pixel 6, pe infrastructura Samsung – știm deja discuțiile despre Exynos. Performanța rar a fost lăudată, deși în utilizarea zilnică telefoanele s-au descurcat decent. Tensor G5, procesorul de anul acesta, e fabricat de TSMC. Simplul zvon că producția se mută în Taiwan a încins forumurile. Primele teste arată însă că G5 e departe de Snapdragon 8 Elite sau Apple A18. Totuși, în utilizarea de zi cu zi – aplicații, jocuri – diferențele nu se simt. Abia când îl pui lângă un Galaxy S25 Ultra vezi timpi mai mari de încărcare în jocuri, dacă alergi după fiecare milisecundă. Oh, rubrica asta e atât de Pixel. Încă nu știu dacă îmi plac sau nu camerele, dar încerc să pun pe hârtie ce simt. Inteligența artificială stă deasupra fotografiei digitale așa cum digitalul a stat deasupra filmului. O simplă fotografie a devenit o experiență augmentată. Cum Google e expert în procesarea imaginii și în AI, era inevitabil ca cele două lumi să se unească acum, pe Pixel 10. Camera Coach – un asistent care te învață să faci fotografii mai bune, oferind sugestii de încadraturi și ghidare pas cu pas. Pro Res Zoom – combină fotografia clasică cu GenAI. Orice zoom peste 30X e „ajutat” de AI, care își imaginează detaliile lipsă. 8 din 10 poze ies ok, dar la texte apar hieroglife. AI Video Boost – Pixel 10 Pro XL devine unul dintre cele mai bune telefoane pentru filmare. Activezi opțiunea, filmezi, iar câteva ore mai târziu primești notificarea că procesarea s-a terminat. Rezultatul: detalii superbe, tranziții line, Night Sight spectaculos. Și da, e nevoie – pentru că în mod normal filmările sunt doar decente, nu extraordinare. Stabilizarea și trecerea între camere lasă de dorit, mai ales la zoom mare. Probleme pe care nu le-am văzut la iPhone sau Samsung. Dar cred că pot fi rezolvate prin update-uri. Pentru fotografie însă, Pixel rămâne „regele luminii”. Culorile sunt redate corect, fără suprasaturație, cu acel contrast specific Pixel. Doar câteva erori de procesare: cerul transformat din albastru în gri, galbenul lumânării estompat. Night Sight rămâne spectaculos, iar camera Tele e preferata mea. Modelul Portret vine cu 1X ori 3X și de cele mai multe ori face o treabă bună. Deși uneori, camera de selfie nu se descurcă prea bine cu accesorii: cum vedem acest exemplu – cu căștile Nothing Ear Open care vin peste lobul urechii. Apreciez totuși că deși aveam fața roșie, după efort intens, tonul pielii a fost păstrat. Iată acest exemplu de pe marginea unui teren de fotbal. E atât de Pixel felul în care adaugă sharpness: textura pistei roșii e păstrată impecabil, plasa verde e separată clar de fundal, iarba artificială e împinsă spre un verde natural. În cazul obiectivului Tele, este păstrată aceeași ”știință a culorilor”, obiectele sunt comprimate frumos și aduse mai aproape de tine. Așa că indiferent că am folosit camera la BIAS ori la fotografiat arhitectură modernă – camera este spot on. Ultra-wide chiar este ultrawide, echivalentul unui 13mm. Dă senzația de cameră de acțiune și este interesantă mai ales pentru filmare. Dar se descurcă și pe timp de noapte datorită senzorului mare. Pentru filmare însă este altă poveste. Camerele pot filma foarte bine, cu detalii, culorile potrivite, fără aberații. Am o problemă însă cu un mic tremurat al senzorului optic, așa cum se vede și în această filmare. Dacă un clip ajunge în cloud, pentru procesare, atunci acest neajunsuri dispar. Dar procesarea poate dura și câteva ore. Nu sunt singurul care raportează această problemă. Camera de selfie este foarte wide, cred că cea mai wide din câte am văzut pe un smartphone pe care am pus mâna. Dar prinde bine detalii. Tensor G5 este eficient, nu se încălzește inutil și gestionează bine procesele de fundal. Cei 5200 mAh rezistă lejer până seara. Pe la 15:00–16:00, am încă 45–50%. Încărcarea: 45W pe fir, 25W cu Qi2. Apare și PixelSnap, echivalentul MagSafe, cu magneți puternici pentru accesorii. Suportul meu auto de iPhone a mers perfect și pe Pixel 10. Din păcate, în Europa plătim mai mult pe hardware, dar multe funcții software nu sunt disponibile. Aș vrea să testez Magic Cue, care îți aduce în față informații utile din telefon (mailuri, calendar, mesaje), cu procesare on-device. Aici Tensor G5 strălucește. AI Call Screening sau Live Translate în apeluri încă lipsesc la noi. Pixel 10 Pro XL e cel mai matur Pixel de până acum. Gândit nu doar să atragă utilizatori de la Apple, ci și să fure de la rivalii direcți. Are tot ce trebuie: hardware eficient, software impecabil, cameră care te provoacă să fii creativ. Pentru Apple e o perioadă grea, după promisiunile neîmplinite cu Super Siri și Apple Intelligence. Iar restul producătorilor trebuie să profite. Îmi place Pixel pentru software și cum decide Google că ar trebui să arate un Android de top. Dar, mai ales pentru capabilitățile de fotografiat. Știu că oriunde și oricând pot face niște poze excepționale. Iar numele de Pixel e pe merit generația aceasta. Etichete: camera, smartphone, recenzie, Google Pixel,
Vezi articol complet la: Protv
Pentru al cincilea an consecutiv, Vietnam este considerată cea mai accesibilă țară din lume pentru expați, clasându-se pe primul loc din 46 de destinații analizate în ceea ce privește finanțele personale, potrivit studiului Expat Insider 2025 realizat de InterNations, o platformă online și comunitate globală a expaților. Studiul, desfășurat anual din 2014, a adunat răspunsuri de la peste 10.000 de expați reprezentând 172 de naționalități, care locuiesc în diverse țări și teritorii din întreaga lume. Participanții la sondajul privind indicele finanțelor personale au fost rugați să evalueze: și dacă venitul disponibil al gospodăriei le permite un trai confortabil în țara în care locuiesc. Țările din Asia domină clasamentul când vine vorba de accesibilitate financiară pentru expați – cinci dintre primele zece sunt din Asia de Sud-Est: Vietnam, Thailanda, Indonezia, Filipine și Malaysia. „Comparativ cu 2024, nouă dintre țările din top 10 și-au păstrat poziția. Singura noutate este Malaysia (locul 9), care a urcat în clasament de pe poziția 11”, se arată în raport. Remarcabil este că nicio țară europeană nu figurează în top 10. În Vietnam, 89% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de costul general al vieții, iar 87% au spus că venitul disponibil le este suficient sau mai mult decât suficient pentru un trai confortabil, comparativ cu media globală de 40% și 69%, respectiv. Acest „spațiu financiar de respiro” explică și de ce unii expați aleg să rămână pe termen lung: 54% trăiesc în Vietnam de cinci ani sau mai mult, iar 30% spun că vor să rămână acolo pentru totdeauna, potrivit raportului. În Columbia, majoritatea respondenților la sondaj au declarat că venitul disponibil le este suficient pentru un trai confortabil — 92% față de media globală de 69%. De asemenea, niciun expat din Columbia nu a menționat costul vieții ca o preocupare majoră înainte de mutare, un contrast puternic față de media globală de 21%, potrivit InterNations. Între timp, Panama este deosebit de populară în rândul pensionarilor — 35% dintre expații de acolo erau deja pensionați, comparativ cu doar 11% la nivel global, arată datele. Canada (cea mai scumpă țară pentru expați în 2025) Etichete: turism, tari, ieftin, scump,
Vezi articol complet la: Protv