Daniel David, ministrul Educației, a declarat la emisiunea Studio Politic de la Digi24 că prin măsurile luate în privința burselor de merit a vrut să protejeze bursele sociale, iar această redimensionare a bugetului a intrat în pachetul unu de măsuri sub presiunea timpului, pentru că școala începe în septembrie.
Vezi articol complet la: Digi24
Premierul Ilie Bolojan a reacționat după apariția fotografiilor cu foștii premieri Adrian Năstase și Viorica Dăncilă alături de dictatorii Kim Jong Un, Vladimir Putin și Xi Jinping. Bolojan spune că aceștia nu au angajat România prin prezența la parada de la Beijing. „Eu cred că două persoane fizice, chiar dacă au fost demnitari, au libertatea să facă ce consideră de cuviință, să se ducă la evenimente pe care le consideră frecventabile sau la care doresc. Nu angajează România, pentru că nu au o reprezentare instituțională într-o funcție publică”, a spus Bolojan într-un interviu la Europa FM. Președintele Nicușor Dan a avut o declarație asemănătoare pe acest subiect. „Sunt două persoane fizice, în libertate, care nu au acţionat în numele statului român”, spus el. Întrebat dacă acest gest afectează imaginea României, Nicuşor Dan a spus: „Nu, sunt persoane fizice”. Foștii premieri PSD sunt la Beijing, unde are loc o grandioasă paradă pentru comemorarea a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în al Doilea Război Mondial. Năstase și Dăncilă apar într-o fotografie de grup cu președintele rus Vladimir Putin, cel chinez Xi Jinping și cel nord-coreean, Kim Jong Un. Ministra de Externe Oana Țoiu a reacționat spunând că „România nu este și nu poate fi reprezentată de politicieni care se aşază onorați în poză lângă Putin astăzi”. Ea a mai spus că ambasada României în China a primit o invitație oficială, însă nimeni nu a participat, deoarece membrii Guvernului se delimitează de „practicile lui Vladimir Putin” și „nu putem în același timp să avem reprezentanți oficiali care stau în poză cu dumnealui”.
Vezi articol complet la: Digi24
ANTENA 3 CNN Video Live TV ACTUALITATE Educaţie Mediu Meteo Social Locale Justiţie Cultură POLITICĂ Alegeri prezidenţiale 2025 Caravana Antena 3 CNN Alegeri prezidenţiale 2024 Alegeri parlamentare Alegeri europarlamentare Alegeri locale EXTERNE Alegeri SUA 2024 Mapamond Diaspora Uniunea Europeană Război în Israel ECONOMIC Safe Income Companii Bănci Imobiliare Auto Brand de țară OPINII Arena politică VIDEO SPORT JO 2024 Formula 1 LIFE Sănătate Timp Liber Viaţa sănătoasă Horoscop Ştiinţă Lumea Animalelor Film Culinar Travel High-Tech Galerii foto CONFERINȚE Conferinţele România Inteligentă Conferinţele RO 3.0 Dezvoltăm România sustenabil Emisiuni Sinteza Zilei În Gura Presei News Hour with CNN În faţa naţiunii Subiectiv România Inteligentă Be EU Exces de putere Voi cu Voicu Sfat de Sănătate Vremea Ştiri de ultima oră Program TV Promo Contact }); Antena 3 CNN › Politică › Ilie Bolojan dă de înţeles că nu se simte susţinut de președintele Nicușor Dan: „De multe ori pari singur” Ilie Bolojan dă de înţeles că nu se simte susţinut de președintele Nicușor Dan: „De multe ori pari singur” 1 minut de citit Publicat la 15:49 03 Sep 2025 Modificat la 15:49 03 Sep 2025 .st0{fill:none;stroke:#000000;stroke-width:12.97;stroke-miterlimit:10;} Bolojan a observat că “nu e o înghesuială mare să fii susținut”. Foto: INQUAM Photos/Alexandru Busca Premierul Ilie Bolojan s-a referit, miercuri, şi la relaţia cu președintele Nicușor Dan. Prim-ministrul a insinuat că nu se simte susţinut de şeful statului, în contextul măsurilor dure pe care le-a luat privind reformele economice. Bolojan a observat că “nu e o înghesuială mare să fii susținut”, după ce a decis creșterea TVA-ului, majorarea impozitelor pe proprietate sau concedierea unor funcţionari. La întrebare moderatorului Cătălin Striblea, de la radio Europa FM, – “V-ați dori să îl auziți pe președinte și susținându-vă?” – Ilie Bolojan a răspuns: “În general, atunci când faci lucruri care nu sună bină, indiferent din ce domeniu, sunt puțini oameni care vin și susțin. A crescut TVA, vor crește impozitele pe proprietate, se concediază oameni etc. Aceste lucruri sunt dificile, indiferent cine ocupă un post și trebuie să le ia. Nu e o înghesuială mare să fii susținut. De multe ori pari singur. Când se inaugurează o investiție, când sunt lucruri care arată bine sunt mai mulți oameni acolo. E o realitate asta”. În cadrul respectivei emisiuni, premierul a negat că președintele Nicușor Dan ar fi calculat cu pixul, pe hârtie, în şedinţa cu liderii coaliției de guvernare, care este impactul bugetar al concedierilor din administrația locală. De asemenea, Bolojan a infirmat că şeful statului i-ar fi cerut să fie mai flexibil în decizii. “Aici zi de zi te confrunți cu știri pe surse, cu tot felul de fake-uri”, a afirmat Ilie Bolojan, care a dezvăluit ce s-a discutat la întrevederea de la Cotroceni: “A fost o discuție legată de modul în care s-ar face această reducere de personal în administrație, astfel încât să aibă un efect real. Ceea ce s-a convenit – până la jumătatea lunii să se găsească o formulă prin care într-adevăr, dacă avem un angajament în coaliție să echilibrăm bugetele și prin reducerea de personal și prin toate reformele conexe care țin de acest pachet de administrație, atunci să se facă inclusiv cu o reducere de 10% a personalului efectiv. A fost concluzia acestei discuții”.
Vezi articol complet la: Antena3
ANTENA 3 CNN Video Live TV ACTUALITATE Educaţie Mediu Meteo Social Locale Justiţie Cultură POLITICĂ Alegeri prezidenţiale 2025 Caravana Antena 3 CNN Alegeri prezidenţiale 2024 Alegeri parlamentare Alegeri europarlamentare Alegeri locale EXTERNE Alegeri SUA 2024 Mapamond Diaspora Uniunea Europeană Război în Israel ECONOMIC Safe Income Companii Bănci Imobiliare Auto Brand de țară OPINII Arena politică VIDEO SPORT JO 2024 Formula 1 LIFE Sănătate Timp Liber Viaţa sănătoasă Horoscop Ştiinţă Lumea Animalelor Film Culinar Travel High-Tech Galerii foto CONFERINȚE Conferinţele România Inteligentă Conferinţele RO 3.0 Dezvoltăm România sustenabil Emisiuni Sinteza Zilei În Gura Presei News Hour with CNN În faţa naţiunii Subiectiv România Inteligentă Be EU Exces de putere Voi cu Voicu Sfat de Sănătate Vremea Ştiri de ultima oră Program TV Promo Contact }); Antena 3 CNN › Meteo › Alertă meteo imediată de furtuni cu grindină și vijelii, emisă de ANM. Lista localităților vizate de cod portocaliu Alertă meteo imediată de furtuni cu grindină și vijelii, emisă de ANM. Lista localităților vizate de cod portocaliu Mia Lungu Potrivit ANM, un Cod Portocaliu este în vigoare în intervalul 15:32 – 16:15 și vizează următoarele localități: Județul Cluj: Huedin, Mănăstireni, Sâncraiu, Izvoru Crișului Meteorologii avertizează că în aceste zone se vor semnala: Anterior, ANM a emis și un Cod Galben de vreme severă imediată, valabil între orele 15:20 și 16:30, ce afectează o arie extinsă din aceleași județe. Județul Cluj: Huedin, Aghireșu, Căpușu Mare, Călățele, Mănăstireni, Sâncraiu, Mărișel, Rișca, Izvoru Crișului Județul Sălaj: Almașu, Cuzăplac, Fildu de Jos Autoritățile recomandă populației din zonele vizate să evite deplasările în aer liber în timpul manifestării fenomenelor periculoase și să ia măsuri de protecție a bunurilor.
Vezi articol complet la: Antena3
ANTENA 3 CNN Video Live TV ACTUALITATE Educaţie Mediu Meteo Social Locale Justiţie Cultură POLITICĂ Alegeri prezidenţiale 2025 Caravana Antena 3 CNN Alegeri prezidenţiale 2024 Alegeri parlamentare Alegeri europarlamentare Alegeri locale EXTERNE Alegeri SUA 2024 Mapamond Diaspora Uniunea Europeană Război în Israel ECONOMIC Safe Income Companii Bănci Imobiliare Auto Brand de țară OPINII Arena politică VIDEO SPORT JO 2024 Formula 1 LIFE Sănătate Timp Liber Viaţa sănătoasă Horoscop Ştiinţă Lumea Animalelor Film Culinar Travel High-Tech Galerii foto CONFERINȚE Conferinţele România Inteligentă Conferinţele RO 3.0 Dezvoltăm România sustenabil Emisiuni Sinteza Zilei În Gura Presei News Hour with CNN În faţa naţiunii Subiectiv România Inteligentă Be EU Exces de putere Voi cu Voicu Sfat de Sănătate Vremea Ştiri de ultima oră Program TV Promo Contact }); Antena 3 CNN › Politică › Ce spune Nicușor Dan despre o nouă majorare a TVA până la 24% Ce spune Nicușor Dan despre o nouă majorare a TVA până la 24% A.O. 1 minut de citit Publicat la 15:59 03 Sep 2025 Modificat la 15:59 03 Sep 2025 .st0{fill:none;stroke:#000000;stroke-width:12.97;stroke-miterlimit:10;} În campania electorală pentru prezidențiale, Nicușor Dan a dat în scris că în mandatul său nu se va majora TVA. Foto: Hepta Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, miercuri, că în Coaliţia de guvernare nu există nicio discuţie privind o nouă majorare a TVA, la 23-24%, relatează Agerpres. Șeful statului a confirmat, de asemenea, că în cazul HoReCa, unde TVA în prezent este 11%, taxa pe valoarea adăugată ar putea crește, dar de la 1 ianuarie. „La HoReCa este o discuţie, într-adevăr, dar de la 1 ianuarie”, a afirmat președintele la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, pe care a vizitat-o cu prilejul demarării lucrărilor la proiectul de retehnologizare a Unităţii 1. De asemenea, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat miercuri că nu s-a discutat și nici nu e în calcul o nouă creștere a TVA-ului, care a fost majorat de la 19% la 21% începând cu data de 1 august. „Trebuie să evităm cumva o creștere, de exemplu a TVA-ului, a impozitării pe muncă. Am luat deja măsuri foarte importante, aproape 11 miliarde pentru acest an și peste 30 pentru anul viitor. Aceste măsuri ne ajută să revenim în ținta de deficit în 2026, ceea ce e foarte important. Ca să lămurim un lucru foarte clar: nu s-a discutat și nici nu avem în calcul o creștere a TVA-ului.”, a spus ministrul. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a spus, marți seară, că nu există în acest moment scenariul unei noi majorări a TVA. Întrebat dacă va da în scris că nu va crește taxa pe valoare adăugată din nou, așa cum a făcut-o Nicușor Dan în campania electorală, Ilie Bolojan l-a ironizat pe Președintele României răspunzând: „Eu am grijă ce vorbesc și încerc să fiu realist și responsabil”.
Vezi articol complet la: Antena3
Foștii premieri Adrian Năstase şi Viorica Dăncilă au primit mulțumiri pentru participarea la ceremoniile organizate la Beijing pentru sărbătorirea a 80 de ani de la încheierea celui de al doilea Război Mondial. Foştii premieri Viorica Dăncilă şi Adrian Năstase – acesta fiind însoţit de soţia sa – apar în fotografiile oficiale făcute la Beijing, unde miercuri a avut loc o paradă militară pentru a marca sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. La grandiosul eveniment organizat de preşedintele chinez Xi Jinping au participat preşedintele rus, Vladimir Putin, şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un. Într-una dintre fotografii, Dăncilă şi soţii Năstase apar în spatele lui Xi, Putin şi Kim. Prezenţa Vioricăi Dăncilă şi a lui Adrian Năstase la ceremoniile de la Beijing a fost criticată de politicienii români, iar ministrul de Externe Oana Ţoiu a spus că ”România nu este şi nu poate fi reprezentată de politicieni care se aşază onoraţi în poză lângă Putin astăzi”. Fostul premier Adrian Năstae a reacţionat pe blogul său, precizând că a participat în calitate de fost demnitar şi „deci de persoană particulară”. „În nici un caz nu am dorit să reprezint conducerea politică actuală. Cred că MAE nu a înţeles, evenimentul a avut loc la Beijing, şi nu la Moscova”, a subliniat el.
Vezi articol complet la: Adevarul
Fostul premier Viorica Dăncilă a explicat, într-o declaraţie pentru observator News.ro, că a fost prezentă la parada de la Beijing la invitaţia preşedintelui Chinei Xi Jinpig şi că a participat în nume personal. “Am fost invitată de preşedintele Xi Jinping pentru a participa la comemorarea celor 80 de ani de la terminarea războiului împotriva agresiunii japoneze şi împotriva fascismului. Şi pe urmă tot de preşedintele Xi Jinping am fost invitată la o recepţie. Consider că este foarte important, este foarte important pentru mine, pentru că am fоst invitată aici, unde au fost foarte mulţi foşti prim-miniştri din Europa, au fost foarte multe personalităţi şi cred că este un pas important în prietenia România-China. Fotografia a fost o fotografie de grup. Gazda, vă daţi seama că invită pe cine consideră. Eu am venit la acest eveniment invitată de preşedintele Xi Jinping. Nu pot să îi fac eu lista de invitaţi preşedintelui. Nu poate fi vorba de vreo asociere. Eu nu am vorbit cu Vladimir Putin, nu am vorbit cu nimeni. Singura interacţiune a fost cu preşedintele Xi Jinping şi soţia domniei sale”, a spus Dăncilă, conform observatornews.ro. Ea a subliniat că nu poate să reprezinte România pentru că nu are nicio funcţie în România. ”Eu sunt, în numele meu personal, este o invitaţie în calitatea mea de fost premier şi un om care a avut relaţii bune şi cu China, şi cu Statele Unite şi cu celelalte state ale lumi”, a declarat Viorica Dăncilă, scrie News. Foştii premieri Viorica Dăncilă şi Adrian Năstase – acesta fiind însoţit de soţia sa – apar în fotografiile oficiale făcute la Beijing, unde miercuri a avut loc o paradă militară pentru a marca sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. La grandiosul eveniment organizat de preşedintele chinez Xi Jinping au participat preşedintele rus, Vladimir Putin, şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un. Într-una dintre fotografii, Dăncilă şi soţii Năstase apar în spatele lui Xi, Putin şi Kim. Prezenţa Vioricăi Dăncilă şi a lui Adrian Năstase la ceremoniile de la Beijing a fost criticată de politicienii români, iar ministrul de Externe Oana Ţoiu a spus că că ”România nu este şi nu poate fi reprezentată de politicieni care se aşază onoraţi în poză lângă Putin astăzi”.
Vezi articol complet la: Adevarul
Criza politică din Franța a ajuns într-un punct atât de acut, încât ideea demisiei președintelui Emmanuel Macron — până de curând doar un zvon răspândit în culisele puterii — a devenit subiect de dezbatere publică. Chiar dacă o eventuală plecare a lui Macron ar produce un seism pe scena diplomatică europeană, tot mai mulți observatori se îndoiesc că un astfel de gest ar debloca impasul politic în care se află Republica, scrie Politico.eu. Problemele Franței sunt mai adânci. Președintele se află în căutarea celui de-al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani, anticipând că actualul ocupant al funcției, François Bayrou, ar putea fi înlăturat luni, pe fondul măsurilor nepopulare de reducere a deficitului bugetar. Dar poate un nou prim-ministru impus de Macron să implementeze reducerile de cheltuieli necesare pentru a evita o criză a datoriei publice? Și ar putea eventuale alegeri anticipate să conducă la o majoritate stabilă? Ambele scenarii par puțin probabile. Iar chiar dacă Macron ar demisiona, succesorul său s-ar confrunta, aproape sigur, cu aceleași blocaje. Timp de aproape șapte decenii, instituțiile Republicii a Cincea au rezistat, indiferent de proteste sau greve. Guvernele au venit și au plecat, iar președinții — de cele mai multe ori — și-au dus mandatul la bun sfârșit, chiar dacă ieșeau din funcție mai puțin populari decât la început. Astăzi însă, legislativul este blocat, negocierile bugetare sunt în impas, iar vocile care anticipează o nouă perioadă de tulburări sociale sunt tot mai sonore. Piețele financiare sunt neliniștite, iar Bayrou avertizează că Franța riscă un scenariu similar celui traversat de Grecia, dacă nu își reduce cheltuielile. În acest context, lideri ai extremei drepte și stângi — Jordan Bardella (Rassemblement National) și Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise) — care controlează împreună o treime din Adunarea Națională, cer deschis demisia președintelui. Discuția despre o eventuală plecare a lui Macron nu mai este considerată fantezistă și include acum comentatori politici respectați, dar și personalități din zona dreptei moderate. „Au început să apară astfel de mesaje chiar din rândul celor apropiați de președinte”, afirmă Mathieu Gallard, sociolog în cadrul Ipsos Franța. „Disconfortul este real.” Cu toate acestea, o demisie a președintelui rămâne puțin probabilă. Un scrutin prezidențial anticipat — în condițiile în care alegerile sunt programate pentru 2027 — nu ar rezolva actuala criză. Sondajele indică faptul că alegeri legislative anticipate ar duce, cel mai probabil, la o nouă Adunare fragmentată, cu eventual câteva mandate în plus pentru extrema dreaptă. „Clasa politică întreține iluzia că, odată ales un președinte, francezii îi oferă și o majoritate parlamentară funcțională”, explică Benjamin Morel, expert în drept constituțional. Potrivit acestuia, această presupunere a fost zdruncinată de victoria lui Macron în 2017, când a rupt bipartidismul tradițional. Faliile politice apărute atunci revin acum în forță. „Nu am mai văzut atâta incertitudine de când eram student, în 1968”, spune Eric Chaney, fost economist-șef al companiei AXA, cu referire la revoltele care au paralizat Franța și au dus la reforme sociale și politice profunde. „Dintr-o dată, nu mai știi ce se întâmplă cu economia sau cu guvernul tău”, adaugă el. Cunoscut pentru caracterul său hotărât, Macron a respins mereu ideea unei plecări premature. Centristul în vârstă de 47 de ani domină scena politică franceză de aproape un deceniu. Totuși, ambiția sa de a transforma Franța într-o „națiune start-up” nu s-a materializat pe deplin. Președintele este conștient că politicienii francezi dau puține semne că ar fi dispuși să-și depășească divergențele pentru a adopta reforme bugetare dureroase, dar necesare. „Atmosfera din Franța este pur și simplu refractară”, susține Gaspard Gantzer, fost consilier al președintelui socialist François Hollande. „Vom continua să adâncim deficitul, nu se va întâmpla nimic concret și situația se va agrava.” Opoziția ar greși, spune Chaney, dacă ar crede că poate traversa criza doar schimbând premieri, organizând alegeri anticipate sau chiar provocând o demisie prezidențială — fără a accepta tratamentul amar propus de guvernele lui Macron. „Dacă oamenii încep să creadă că pot trăi cu deficite nesustenabile, ne îndreptăm spre o criză în toată regula. Germania va începe să vadă în Franța o problemă reală, iar BCE nu va putea interveni pentru a susține datoria publică franceză”, avertizează el. Potrivit lui Chaney, Germania ar putea impune condiții dure în schimbul oricărui sprijin. Dar chiar dacă Berlinul ar reuși să exercite presiuni asupra clasei politice franceze, ar accepta Parisul să urmeze această cale? Dacă protestele „vestelor galbene” din 2018-2019, manifestațiile împotriva reformei pensiilor din 2023 și apelurile recente la grevă generală ne spun ceva, este că opinia publică franceză — tot mai sceptică și neliniștită — are o toleranță scăzută față de austeritate. Cât despre o eventuală înlăturare a lui Macron, Franța este o țară marcată de istoria sa revoluționară și cunoaște bine atât tentația, cât și riscurile îndepărtării liderului suprem. Este ușor să ceri capul președintelui — dar trebuie să fii pregătit și pentru haosul care ar putea urma.
Vezi articol complet la: Adevarul
Echinocțiul de toamnă este unul dintre cele mai importante repere astronomice ale anului. El marchează trecerea de la vară la sezonul rece și aduce momentul în care ziua și noaptea au aproape aceeași durată. În jurul acestei date, oamenii au construit de-a lungul timpului numeroase tradiții, obiceiuri și chiar superstiții, legate de echilibru și de schimbarea ciclurilor naturii. Află când are loc echinocțiul de toamnă în 2025, ce semnifică acest moment astronomic, cât durează și ce tradiții și superstiții sunt legate de el. Echinocțiul de toamnă este momentul din an în care ziua și noaptea au aproape aceeași durată. Soarele răsare la est și apune la vest, creând un echilibru rar întâlnit. Din punct de vedere astronomic, fenomenul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică în cea sudică. Denumirea vine din latină, de la aequus (egal) și nox (noapte), ceea ce arată legătura directă cu egalitatea dintre lumină și întuneric. Totuși, egalitatea nu este perfectă. Din cauza atmosferei, razele de lumină se refractă, iar Soarele pare vizibil mai mult timp. Astfel, ziua rămâne ușor mai lungă decât noaptea. Fenomenul nu durează o zi întreagă, ci este un moment precis, calculat în funcție de mișcarea Pământului în jurul Soarelui. În emisfera nordică apare de obicei între 21 și 24 septembrie, iar în cea sudică marchează, invers, începutul primăverii. În 2025, echinocțiul de toamnă va fi pe 22 septembrie, la ora 18:19 UTC, fiind semnalul oficial al trecerii de la vară la toamnă. De la acest punct, zilele încep să scadă vizibil, iar nopțile devin din ce în ce mai lungi, conform Astro-urseanu.com. Echinocțiile sunt două momente speciale din an, când Soarele traversează ecuatorul ceresc și ziua devine aproape egală cu noaptea. Diferența dintre cel de primăvară și cel de toamnă stă în direcția în care Soarele face această trecere. Echinocțiul de primăvară, care are loc în jurul datei de 20–21 martie, marchează momentul când Soarele trece de la sud la nord. În emisfera nordică, acest eveniment aduce începutul primăverii, cu zile tot mai lungi și o creștere a temperaturilor, în timp ce în emisfera sudică marchează începutul toamnei. Echinocțiul de toamnă, observat de obicei pe 22–23 septembrie, se petrece invers: Soarele trece de la nord spre sud. În emisfera nordică începe oficial toamna, cu zile mai scurte și temperaturi în scădere, iar în emisfera sudică începe primăvara. Din punct de vedere astronomic, ambele echinocții aduc aproape aceeași durată a zilei și a nopții. Totuși, din cauza refracției atmosferice și a dimensiunii aparente a discului solar, ziua rămâne ușor mai lungă decât noaptea. Cele două echinocții sunt și momente culturale importante. Primăvara este asociată cu renașterea naturii și sărbători precum Nowruz, Anul Nou persan, iar toamna este legată de festivalurile recoltei, cum ar fi Chuseok în Coreea sau Shūbun no Hi în Japonia. În anul 2025, echinocțiul de toamnă va avea loc luni, 22 septembrie, la ora 18:19 UTC (timp universal), conform Almanac.com. Pentru România, care folosește Ora Europei de Est (EEST), momentul corespunde cu ora 21:19 în aceeași zi. Acesta este punctul exact când Soarele traversează ecuatorul ceresc din emisfera nordică în cea sudică. Deși în limbajul obișnuit spunem că echinocțiul „ține o zi”, el nu este o perioadă, ci un moment precis din mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Este clipa care marchează oficial începutul toamnei astronomice în emisfera nordică și, invers, al primăverii în emisfera sudică. Semnificația principală a echinocțiului este echilibrul dintre zi și noapte. În jurul acestei date, cele două au aproape aceeași durată, iar Soarele răsare exact la est și apune exact la vest. Totuși, din cauza refracției atmosferice și a dimensiunii aparente a discului solar, ziua rămâne ușor mai lungă decât noaptea. Echinocțiul de toamnă este privit în multe culturi ca un moment de echilibru între lumină și întuneric. Ziua și noaptea sunt aproape egale, iar oamenii au văzut mereu în acest fenomen o ocazie de reflecție și de recunoștință pentru roadele adunate din natură. În tradițiile celtice, echinocțiul este asociat cu sărbătoarea Mabon, o perioadă de mulțumire și echilibru. Oamenii obișnuiau să ridice altare decorate cu fructe și legume de toamnă, să mediteze asupra echilibrului vieții și să împartă mere ca simbol al recoltelor bogate. În Japonia, echinocțiul este marcat prin sărbătoarea Ohigan, dedicată comemorării strămoșilor. Familiile vizitează mormintele celor dragi, le curăță și aduc flori, un gest care arată respect și continuitate între generații. În China și Vietnam, același moment coincide cu Festivalul Lunii sau Mid-Autumn Festival. Aici, oamenii se bucură de prăjituri speciale, cunoscute ca „mooncakes”, privesc Luna plină și petrec momente speciale alături de cei dragi. În multe comunități latino-americane, echinocțiul de toamnă este văzut ca o ocazie de recunoștință față de natură. Familiile ridică altare în cinstea strămoșilor și a zeiței Pământului, Pachamama. Oamenii se strâng la mese festive, pregătesc mâncăruri tradiționale și rostesc povești sau intenții pentru anotimpul ce urmează. Dincolo de tradiții, echinocțiul este un eveniment cu baze clare în astronomie. Atunci, Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar ziua și noaptea ajung să fie aproape egale. Termenul „echinocțiu” vine chiar din latină: aequus înseamnă „egal”, iar nox – „noapte”. Totuși, egalitatea nu este perfectă. Atmosfera refractă lumina, iar discul solar apare mai devreme și dispare mai târziu, ceea ce face ca ziua să fie puțin mai lungă decât noaptea. Această egalitate reală dintre zi și noapte, numită equilux, are loc de fapt la câteva zile după echinocțiu. În plus, în această perioadă, cei care urmăresc cerul pot observa fenomene rare, cum ar fi lumina zodiacală – o strălucire difuză, în formă de piramidă, vizibilă înainte de răsărit sau după apus. Ea apare datorită luminii solare reflectate de particulele de praf cosmic din spațiu. Astronomic, echinocțiul este momentul în care linia terminatorului, adică granița dintre zi și noapte, trece exact perpendicular pe ecuatorul Pământului. Ambele emisfere primesc aceeași cantitate de lumină, un fenomen care subliniază echilibrul și simetria acestui moment. Chiar și în prezent, oamenii aleg să marcheze echinocțiul prin mici ritualuri și gesturi simbolice. Una dintre cele mai simple metode este să pregătești un altar de toamnă, decorat cu fructe, legume, lumânări sau flori. Este un mod de a exprima recunoștință pentru anul agricol și de a te conecta la echilibrul naturii. Un alt obicei inspirat din tradițiile japoneze este comemorarea strămoșilor. Poți vizita un mormânt, să cureți locul și să așezi flori sau lumânări, conform Mentalfloss.com. Astfel, echinocțiul devine un moment de întoarcere către familie și rădăcini. Pentru cei pasionați de simbolism, există și ritualuri de „eliberare”. Un exemplu este arderea unor obiecte vechi sau a unor bilețele pe care scrii lucruri pe care nu le mai dorești în viața ta. Prin acest gest, marchezi tranziția către sezonul rece cu o atitudine de curățare și reînnoire interioară. Deși sunt adesea confundate, echinocțiile și solstițiile au sensuri diferite. Echinocțiul apare de două ori pe an, în martie și septembrie, și marchează momentele în care ziua și noaptea sunt aproape egale. Ele indică începutul primăverii și al toamnei astronomice. Solstițiile, în schimb, apar atunci când Pământul este cel mai înclinat spre sau departe de Soare. Solstițiul de vară aduce cea mai lungă zi a anului și marchează începutul verii, iar solstițiul de iarnă aduce cea mai scurtă zi și începutul iernii. Acestea nu simbolizează echilibrul, ci extremele luminii și întunericului. Astfel, dacă echinocțiile reprezintă armonia dintre zi și noapte, solstițiile sunt legate de puterea maximă sau minimă a luminii. Cele două momente împart anul în patru anotimpuri și dau ritmul ciclurilor naturii, influențând atât viața oamenilor, cât și calendarul agricol și cultural. În 2025, trecerea la ora de iarnă în România va fi în ultima duminică din octombrie, adică 26 octombrie 2025, când ceasurile se dau cu o oră înapoi, de la 4:00 la 3:00. Etichete: ora de iarna, echinocţiu de toamnă, solstitiu, echinoctiu,
Vezi articol complet la: Protv
Mai puţin de jumătate dintre români au o imagine pozitivă despre UE, deși 67% cred că ţara a beneficiat de pe urma statutului de membră UE, iar 61% sunt de acord că UE ar trebui să condiţioneze acordarea de fonduri statelor membre de modul în care guvernul respectă statul de drept şi principiile democratice, în timp ce la nivelul UE procentul este 95%, relevă datele sondajului PE de primăvară, realizat în luna mai. Paradoxul românesc vine în contextul în care țara noastră a primit în cei 18 ani de când a devenit membră a Uniunii Europene peste 100 de miliarde de euro. Din banii de la Bruxelles s-au construit autostrăzi, s-au finanțat mii de școli și spitale, milioane de români au fost, în sfârșit, racordați la canalizare și s-au creat sute de mii de locuri de muncă, prin fondurile alocate investitorilor privați din România. Revenind la ultimul Eurobarometru, motivele principale pentru care românii cred că România a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE sunt, în ordine: UE oferă românilor noi oportunităţi de muncă (39%), UE îmbunătăţeşte nivelul de trai al românilor (26%) şi UE contribuie la creşterea economică (25%). Doar 45% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, cu 7 procente sub nivelul UE. 35% au o opinie neutră, puţin peste media UE, iar 19% au o imagine total negtivă. 67% dintre români consideră că ţara a beneficiat de pe urma statutului de membră UE, procentul general la nivelul Uniunii Europene fiind de 73%. 30% dintre românii chestionaţi consideră că România nu a beneficiat de pe urma acestui statut, media în UE fiind de 23%. Motivele principale pentru care românii cred că România a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, putând fi exprimate trei opţiuni dintr-o listă predefinită, sunt, în ordine: UE oferă românilor noi oportunităţi de muncă (39%), UE îmbunătăţeşte nivelul de trai al românilor (26%) şi UE contribuie la creşterea economică (25%). La nivelul UE, ordinea beneficiilor este: UE contribuie la protejarea păcii şi la consolidarea securităţii (37%), statutul de membru UE contrinuie la îmbunătăţirea cooperării (36%) şi UE contribuie la creşterea economică (29%). Pe ultimul loc se află, la nivelul UE, sprijinul UE în lupta împotriva terorismului, în timp ce, în cazul României, pe ultimul loc se află sprijinul UE în lupta împotriva schimbărilor climatice. 61% dintre români sunt total de acord sau tind să fie de acord că UE ar trebui să condiţioneze acordarea de fonduri statelor membre de modul în care guvernul respectă statul de drept şi principiile democratice, în timp ce 34% nu sunt de acord cu această afirmaţie. La nivelul UE, procentul celor care sunt total de acord sau tind să fie de acord că UE ar trebui să condiţioneze acordarea de fonduri statelor member de modul în care guvernul respectă statul de drept şi principiile democratice este 95%. 60% dintre români consideră că acţiunile UE au impact asupra vieţii lor de zi cu zi, în timp ce, la nivelul UE, procentul este de 72%. Respondenţii au fost solicitaţi să indice, în ordine, dintr-o listă, patru subiecte pe care ar dori să le vadă abordate cu prioritate de către Parlamentul European. În cazul României, ordinea a fost următoarea: inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (42%, cu un procent peste media UE), sprijin pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura şi securitatea alimentară (29%), lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (28%). La nivelul UE, topul arată astfel: inflaţia, creşterea preţurilor şli costul vieţii (41%), şi securitatea UE (34%), lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (31%), sprijin pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (30%). 73% dintre români consideră că statele membre UE ar trebui să fie mai unite pentru a face faţă provocărilor globale actuale, în timp ce 25% au o opinie contrară. La nivelul UE, proporţia celor care cred că statele UE ar trebui să fie mai unite este de 90%. De asemenea, 68% dintre români consideră că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face faţă provocărilor globale actuale, şi de această dată, fiind sub media UE, unde 77% dintre cetăţeni au această opinie. La întrebarea ”Gândindu-vă la viitor, pe care dintre următoarele aspecte ar trebui să se concentreze UE pentru a-şi consolida poziţia în lume? În primul rând? Şi apoi?”, la care puteau fi oferite cel mult trei răspunsuri, românii au indicat, în ordine: securitate alimentară şi agricultură (34%), apărare şi securitate (30%) şi competitivitate, economie şi industrie (29%). La nivelul UE, pe primul loc se află apărarea şi securitatea, (37%), urmată de competitivitate, economie şi industrie (32%) şi de independenţa, resursele şi infrastructurile energetice (27%). Şi în cazul României, şi la nivelul UE, cultura este pe ultimul loc. Sondajul PE de primăvară 2025 a fost realizat în perioada 5 – 29 mai, prin intermediul a 26.410 interviuri faţă în faţă. În România, au fost intervievate 1.056 de persoane. Etichete: uniunea europeana, romani, beneficii, imagine, membre, eurobarometru, negativ, paradox,
Vezi articol complet la: Protv