Generalul-colonel Oleksandr Sîrskîi, în tranșee, pe o poziție aflată la nord de capitala Kiev, Ucraina, 29 martie 2022. Sursa foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia
Forțele ucrainene au cedat 5 kilometri pătrați, dar au recâștigat controlul asupra a 26 de kilometri pătrați în sectorul Pokrovsk din regiunea Donețk, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, relatează The Kyiv Independent.
De-a lungul verii, trupele Moscovei și-au concentrat cele mai mari eforturi în jurul orașului Pokrovsk, trimițând unități de sabotaj și recunoaștere care au pătruns temporar în oraș, dar au fost respinse. Sîrskîi a precizat că numai săptămâna trecută armata ucraineană a respins circa 350 de atacuri în zonă.
„Aici Rusia și-a adunat cea mai mare grupare ofensivă, încercând să spargă liniile noastre de apărare”, a declarat generalul ucrainean.
Un scenariu similar s-a produs la Dobropillia, unde rușii au avansat spectaculos la început de august prin tactici de infiltrare, dar terenul pierdut a fost recâștigat în mare parte de armata ucraineană.
Deși Ucraina se află de aproape doi ani într-o postură defensivă strategică pe frontul de est, tot mai multe contraatacuri sunt raportate. Acestea sunt conduse în principal de Forțele de Asalt, noua ramură militară creată de Sîrskîi pe 18 august.
În primele zile din septembrie, Regimentul 425 Asalt „Skelia” a anunțat că a eliberat două sate de lângă Pokrovsk – Novoekonomichne și Udachne – de sub ocupația rusă.
Rusia își intensifică atacurile terestre în estul Ucrainei, încercând să cucerească Pokrovsk, un nod logistic strategic. Avansurile din regiune îi pot oferi Kremlinului un avantaj în eventualele negocieri de pace, în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, presează pentru un acord de încetare a războiului.
Un fenomen astronomic deosebit are loc în acestă seară: o eclipsă totală de lună, denumit și „Luna Sângerie”. Procesul spectaculos se poate observa și de pe teritoriul țării noastre, de la lăsarea întunericului. Observatorul Astronomic din București și-a deschis porțile începând cu orele 20:00, conform Digi24.
Legenda care și-a vândut medaliile de aur olimpice și casa, ca să se mute definitiv din țară. Destinația spectaculoasă aleasă pentru a începe o nouă viață.
Parada militară, organizată săptămâna trecută de către președintele chinez Xi Jinping, a avut scopul de a intimida Taiwanul și de a întări opinia SUA că nu merită să intre în război pentru apărarea acestei insule. După succesul diplomatic de la Beijing, liderul chinez poate că se simte încrezător, dar impunerea autorității Beijingului asupra acelui avanpost al democrației din largul coastelor este încă plină de incertitudini. „Marea lui enigmă”, susține Philip Shetler-Jones de la think tank-ul Royal United Services Institute (RUSI), „este cum să obțină Taiwanul fără a aduce China în război cu SUA”. Atitudinea președintelui Trump, sau a succesorului său, va fi, prin urmare, crucială, scriu jurnaliștii The Times.
Legenda care și-a vândut medaliile de aur olimpice și casa, ca să se mute definitiv din țară. Destinația spectaculoasă aleasă pentru a începe o nouă viață.
HomeStil de viațăMagazinVremurile când elevii români cântau imnul și se rugau la începutul orelor de curs. În ce țări copiii își încep ziua de studiu în acest mod Vremurile când elevii români cântau imnul și se rugau la începutul orelor de curs. În ce țări copiii își încep ziua de studiu în acest mod0Cosmin Pătraşcu Zamfirache01 live Publicat: 07.09.2025 23:07Proiectul privind intonarea imnului de stat și a unei rugăciuni înainte de începrea orelor de către elevii din România nu este o noutate. A fost propunere de lege de cel puțin două ori în ultimele două decenii iar în diferite perioade istorice a fost pusă în practică. În comunism elevii trebuiau să intoneze imnul FOTO comunismulinromania.roMai mulți parlamentari AUR au depus un proiect de lege prin care se solicită ca elevii să intoneze imnul național și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru” la începutul orelor de curs. „Într-o societate în care identitatea națională, cultura şi credința sunt tot mai des marginalizate în numele unui relativism valoric globalizant, se impune cu necesitate reintroducerea unor practici educaționale menite să formeze cetăţeni conştienți de rădăcinile lor istorice şi spirituale”, își argumentează parlamentarii AUR inițiativa. Propunerea a stârnit discuții aprinse în societate, cu păreri pro și contra. Aceste idei de reaprindere a patriotismului în școală nu sunt noi. După 1990, au mai existat două propuneri legislative asemănătoare. În plus, au existat perioade în istoria României când rugăciunea sau intonarea imnului național la începutul orelor de curs au reprezentat o realitate. Inițiativele PDL și PSDÎn 2011, deputata PDL Maria Stavrositu a depus în Parlament o inițiativă legislativă prin care propunea intonarea imnului de stat de către elevii din ciclul primar gimnazial în fiecare luni, la începutul orelor de curs. „Școala reprezintă mediul optim pentru formarea spiritului civic și patriotic. Din păcate, asistăm la o disoluție a valorilor și simbolurilor naționale și uităm că acestea sunt elementele definitorii pentru identitatea oricărui stat. Ușurința cu care sunt folosite astăzi, în locuri și la ocazii adesea nepotrivite, a condus la o uzura avansată a acestora”, preciza, în expunerea de motive, Stavrositu. Inițiativa legislativă nu a trecut însă de Camera Deputaților. Principalele critici îndreptate împotriva acestei inițiative legislative susțineau că patriotismului nu mai poate fi insuflat cu forța. În 2014, o altă propunere legislativă inițiată de 32 de senatori PSD prevedea ca imnul național să fie cântat de elevii din ciclul primar, în fiecare zi, înaintea începerea orelor de curs. „Cred că 80% nu ştiu că Imnul Naţional se ascultă şi se cântă în poziţie de drepţi, nu stând pe scaun, ori lucrurile astea trebuie educate. În momentul de faţă, în cel mai fericit caz, imnul naţional se intonează la începutul anului şcolar“, susţinea Ecaterina Andronescu, fost ministru al învățământului și un susținător al acelei inițiative. Propunerea a trecut de Senat fără dezbatere, așa cum scria „Adevărul” la acel moment. Inițiativa parlamentarilor PSD presupunea și sancțiuni pentru școlile care nu aveau grijă să-i pună pe elevi să cânte imnul național. Propunerea a fost criticată de reprezentanții societății civile, fiind considerată, la fel ca în anul 2011, un patriotism învățat cu forța. Și acest proiect a fost respins.Citește și:Deputatul PSD, traseist POT, care a semnat moțiunea de cenzură a AUR: „Ca primarul am semnat, fix ca primarul”Rugăciunea și imnul de la interbelic la comunismAstfel de inițiative au mai existat de-a lungul istoriei românilor. Ba chiar au fost puse și în practică. Unele nici nu trebuiau reglementate prin lege, într-o societate în care rolul Bisericii era covârșitor, era de la sine înțeles că orele începeau cu o rugăciune. De exemplu, la școlile sătești, sponsorizate de stăpânii domeniilor, sau cele domnești din prima jumătate a secolului al XIX-lea rugăciunea era obligatorie la începutul cursurilor, mai ales că la multe școli de la sat preotul era și învățător, ajutându-i pe copiii de pălmaș să „deprindă buchile” și să poată socoti. Inclusiv la Școlile Domnești, orele de curs începeau cu o rugăciune. De exemplu, la Școala Centrală de Fete din București, numit și Pensionul Domnesc pentru Fete, disciplina era severă. Despre imnul național încă nu putea fi vorba fiindcă statul român nici măcar nu exista, erau încă Moldova și Valahia. În schimb, rugăciunea era obligatorie înaintea orelor de curs. În perioada interbelică, obiceiul rugăciunii înainte de începerea orelor a continuat în școlile românești. „Orele începeau cu rugăciunea de dimineaţă. Biserica Ortodoxă era o biserică dominantă în Statul român, aşa cum arăta şi Constituţia de la 1923. Preotul avea un rol decisiv în viaţa comunităţii, mai ales rurale, dar şi în şcolile din mediul urban. Sunt diverşi memorialişti care povestesc că în şcoală adoptau un anumit comportament, mergeau la biserică, în corul bisericii, chiar dacă nu era un învăţământ confesional. Statul a încurajat mult biserica să se implice, ca o formă de încurajare morală şi de constituire a unei identităţi creştine“, preciza Botoșineanu, citat de Codruț Cojocaru în articolul său „Școala în perioada interbelică” de pe Pedagoteca. În perioada comunistă, elevii, până în 1989, intonau imnul de stat, la începerea orelor. Era vorba despre „Trei culori”, prin care era slăvit partidul. Țările din lume în care elevii cântă imnul la începerea orelorÎn lume există câteva țări unde se face rugăciunea zilnică sau intonarea imnului național. În privința imnului, Thailanda are acest obicei. În fiecare dimineață, elevii thailandezi sunt adunați în cadrul unei ceremonii, intonează imnul și se arborează steagul național. În Singapore, o altă țară asiatică, elevii se adună zilnic pentru a cânta imnul național înainte de începerea orelor, ridică steagul național și recită jurământul față de țară și popor. Imnul se cântă zilnic la școlile din Republica Sakha, din Siberia, parte a Federației Ruse. Chiar și în Canada, în provinciile Ontariu și Manitoba, elevii cântă imnul național în fiecare zi, la școală. Cât despre rugăciunea zilnică a elevilor, aceasta este practicată în Grecia, acolo unde toți elevii se roagă în fiecare dimineață, înainte de începerea cursurilor. La fel și în Indonezia, dar și în unele școli din Marea Britanie. În Libia și Thailanda sunt de asemene perioade dedicate rugăciunii la școală. State precum Franța, Canada, Statele Unite și India nu susțin această practică, ba chiar o interzic. Citește și:Ștefan Pălărie (USR), atac la AUR: „George Simion se smiorcăie că duminică va trebui să vină la serviciu”Citește și:AUR cere referendum privind participarea României la o eventuală misiune de menţinere a păcii în Ucraina: îl amenință cu suspendarea pe Nicuşor DanCosmin Pătraşcu ZamfiracheCitește mai multe despre: psdaurecaterina andronescu.
HomeȘtiri InterneSocietate”Dacă insistați cu religia în școli, eu insist cu ANAF în biserici”. Cum văd internauții imnul și rugăciunea la școală “Dacă insistați cu religia în școli, eu insist cu ANAF în biserici”. Cum văd internauții imnul și rugăciunea la școală0Bianca Dobrescu01 live Publicat: 07.09.2025 23:25Pe Reddit, sute de comentarii privind propunerea AUR de intonarea zilnică a imnului și rostirea rugăciunii „Tatăl nostru” în școli scot din ecoul politic o dezbatere mai serioasă despre stat laic, libertatea de conștiință, timpul de învățare și formalismul fără efect.Sursă foto: Shutterstock„David nu știe încă dacă e bine sau nu să spunem «Tatăl nostru». Cu imnul nu are o problemă. Cânta și el când era mic. Clasele cu 34 de elevi sunt ok. Așa era și pe vremea lui. Și au ieșit oameni. Deci, nu m-am hotărât încă dacă ne întoarcem pe vremea lui Ceaușescu sau în Evul Mediu. Mă voi gândi și eu. NOAPTEA MINȚII,” scrie o profesoară de engleză pe pagina sa de Facebook.Un părinte îi răspunde printr-un comentariu stufos. Dincolo de discuția despre imn și rugăciune, problema e capacitatea școlilor, spune acesta: clase de 34 plus, comasări, ore scurtate la 35 de minute, schimbul trei care se termină spre ora 20.00, posibile reduceri iarna pentru economie, lipsă de profesori la specializări „intensive” și ore neacoperite, în timp ce copiii „au doar unde să meargă, transport gratuit, să și cânte sau să se roage”. În opinia sa, discuția simbolică deturnează atenția de la problemele logistice.„Credința nu se face cu forța”„O mică fereastră într-o guvernare AUR. Într-un cuvânt. teocrație”, spune cineva, rezumând îngrijorarea că religia devine pârghie politică. Altcineva completează: „Opiniile lor personale nu contează. Religia e doar una din pârghiile pe care le-ar folosi pentru control și imagine.” Iar alt utilizator mută accentul de pe religie: „Să nu ne păcălim, o asemenea măsură înseamnă doar CONTROLUL populației.”Vin și mărturisiri personale privind efectul invers al obligativității. „La grădiniță țin minte că mereu ne rugam dimineața, la ora de prânz și înainte să plecăm. Grădi de stat, în spatele blocului. Am urât atât de mult acest lucru că acum nu mai vreau să am nimic de-a face cu religia.” În același registru, alt utilizator spune că „dacă m-ar fi pus cineva să cânt imnul în fiecare dimineață, 100% ar fi avut efectul opus”. Altfel spus, formalismul zilnic produce respingere, nu atașament.Constituția și școala publică„Îmi explică cineva cum aceasta lege e, în primul rând, constituțională. Ultima oară când am răsfoit Constituția, România era în continuare stat laic”, spune un internaut. Alt comentariu merge mai departe: „Propunerea asta e neconstituțională pentru că încalcă libertatea religioasă garantată. Nu poți să impui o practică religioasă în școala publică.” Obiecția acestora: libertatea de conștiință nu se armonizează cu rugăciunea obligatorie.Citește și:Circ la Curtea de Apel Bucureşti, unde se judecă cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor. Proteste, „Tatăl nostru” şi dosare penale. Verdictul a fost amânatCâțiva utilizatori amintesc că intonarea imnului „e deja prevăzută de art. 10 lit. g) din Legea 75/1994, doar că nimeni nu face asta”. Altcineva confirmă. „Parcă și prin 2010 a fost o încercare să facă obligatorie”. Concluzia lor? Problema nu e lipsa normelor, ci lipsa aplicării și prioritizarea simbolurilor în locul funcționării de zi cu zi.Cine nu e creștin, unde intră?„Și cei care nu sunt creștini ce fac?” întreabă un utilizator. Altul detaliază impactul practic. „Pe lângă faptul că orele durează 50 de minute în care profesorul trebuie să predea cât de mult poate, mai trebuie și să stea să recite imnul și să spună «Tatăl nostru». Și dacă există copii sau profesori de altă religie sau naționalitate. Îi obligi și pe ei să se conformeze.”De asemenea, pe Reddit, apar relatări concrete din clase. „Într-o perioadă cântam imnul dimineața, înainte să începem. În altă școală spuneam o rugăciune la final de zi, 10 secunde. Nu a ținut mult. Erau ideile unei profesoare de religie și ale unei conduceri cu reguli foarte stricte. Nu s-a tradus în calitate mai bună a școlii.”Un alt comentariu amintește cum stăteau lucrurile în trecut. „Nu a mai fost mai demult o tentativă cu imnul României. Nu i-a păsat aproape nimănui, iar cei cărora le-a păsat au uitat într-o lună.”„Țara arde și baba se piaptănă.” Pe Thread apar ironii, dar în spatele lor stă aceeași idee. „Dacă insistați cu religia în școli, eu insist cu ANAF în biserici.” „Pledge of Allegiance. fix asta e, doar că nu-i duce capul să vină cu ceva original.” „Asta e opoziția din politica românească. Țara arde și baba se piaptănă.” Amintim că AUR vrea ca elevii și profesorii să cânte imnul și să recite „Tatăl nostru” la începutul cursurilor. Partidul a înregistrat proiectul de lege în Parlament pe 1 septembrie 2025 (Pl-x nr. 236/2025) și l-a depus pentru avizare la Consiliul Economic și Social în zilele următoare. Conform inițiativei, preșcolarii, elevii și cadrele didactice ar urma să înceapă ziua cu intonarea Imnului Național și rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”. Participarea este opțională, iar cei care refuză trebuie doar să notifice scris directorul școlii – fără justificare și fără consecințe. Dacă un profesor refuză, elevii sunt supravegheați de un alt cadru didactic. Expunerea de motive invocă «necesitatea repunerii simbolurilor naționale și spirituale» pentru coeziunea educațională, în condițiile unui «vid formativ» în absența ritualurilor. Inițiativa este semnată de deputata AUR Cristina-Emanuela Dascălu și colegii săi parlamentari.Citește și:Proiectul AUR privind imnul și „Tatăl nostru” în școli a stârnit ample dezbateri. Ce spune fostul purtător de cuvânt al PatriarhieiCitește și:AUR vrea ca elevii și profesorii să cânte imnul și să recite „Tatăl nostru” la începutul cursurilor. Ce se întâmplă cu cei care refuzăBianca DobrescuCitește mai multe despre: școalăaurprofesoară.
În contextul grevei de luni, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a lansat sâmbătă un apel urgent către profesori, solicitând solidaritate în fața măsurilor de austeritate din educație.
Liderul sindical avertizează că sistemul educațional românesc traversează cea mai grea perioadă din ultimii 35 de ani.
Critici dure la adresa Legii 141/2025
În apelul postat pe Facebook, Hăncescu critică măsurile luate prin Legea 141/2025, susținând că acestea au fost adoptate fără un studiu de impact și fără să se țină cont de efectele dăunătoare asupra sistemului educațional, transmite news.ro.
„Sistemul educațional traversează cea mai grea perioadă, din ultimii 35 de ani, din cauza măsurilor luate prin Legea 141/2025. Aceste măsuri au fost luate fără să se facă un studiu din impact și fără să aibă în vedere că urmările acestor măsuri pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune. Cei care au de pierdut sunt în egală măsură elevii dar și cadrele didactice”, a declarat președintele FSLI.
Acuzații de nepăsare față de educație
Liderul sindical acuză guvernul și partidele politice de nepăsare față de sistemul educațional. „Măsurile de-a dreptul cinice luate de Guvernul Bolojan, cu acceptul unanim al partidelor politice care susțin actualul guvern, nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă, aceasta fiind încă o dovadă că clasa politică din România nu a dat și nu dă doi bani pe sistemul educațional”, a afirmat Hăncescu.
Hăncescu: se urmărește distrugerea învățământului de stat
Președintele FSLI susține că adevăratul motiv al măsurilor de austeritate ar fi distrugerea învățământului preuniversitar de stat, nu lipsa de fonduri. „Trebuie să conștientizăm că aceste măsuri sunt cu bătaie lungă, motivul ascuns fiind acela de distrugere a învățământului preuniversitar de stat și nicidecum argumentul că nu sunt bani suficienți pentru acoperirea salariilor și burselor în învățământ, până la finalul acestui an”, a declarat liderul sindical.
Apel la proteste continue
Hăncescu îndeamnă cadrele didactice să continue protestele până la abrogarea măsurilor de austeritate, avertizând că altfel se vor lua și alte măsuri împotriva profesorilor.
„Avem datoria să continuăm protestele, până când măsurile de austeritate vor fi abrogate, altfel se vor lua și alte măsuri împotriva cadrelor didactice. Neimplicarea noastră masivă va fi tradusă de guvernanți simplu: pe ei îi putem controla, lor le putem închide gura!”, a subliniat președintele FSLI.
Primul mare protest este Marșul Educației din București, programat pentru 8 septembrie, iar liderul sindical a solicitat implicarea masivă a cadrelor didactice în boicotarea deschiderii anului școlar.
„Trebuie să arătăm că suntem uniți, pentru a ne recâștiga demnitatea călcată în picioare de cei care sunt acum la putere. Dacă fiecare cadru didactic este conștient de gravitatea situației și de necesitatea implicării în boicotarea deschiderii anului școlar și în protestele următoare, atunci distrugerea învățământului nu va fi garantată!”, a concluzionat liderul sindical.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Interesele Ungariei şi ale României în domeniul energiei sunt "deplin aliniate", iar cele două ţări vor coopera mai strâns în viitor, a afirmat ministrul ungar de Externe şi al comerţului, Peter Szijjarto, într-o postare sâmbătă pe Facebook.
După o discuţie telefonică cu ministrul român al energiei, Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Szijjarto a subliniat importanţa crescândă a cooperării între ţările vecine în contextul crizelor energetice cu care s-a confruntat Europa în ultimii ani, consemnează agenţia MTI.
“Ungaria şi România au avut întotdeauna o bună cooperare în domeniul energiei”, a apreciat ministrul ungar, adăugând că România este un partener “de o importanţă cheie” în asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei.
“Am fost pe deplin de acord că ambele ţări îşi pot oferi reciproc multă asistenţă în această situaţie, contribuind la asigurarea securităţii energetice a celeilalte”, a continuat Peter Szijjarto.
El a subliniat că atât Ungaria, cât şi România susţin energia nucleară şi au convenit să sprijine eforturile de a preveni o discriminare negativă faţă de energia nucleară în viitor. Şeful diplomaţiei ungare a argumentat în acest sens că energia nucleară oferă o sursă de electricitate “ieftită, sigură şi sustenabilă”.
Pe de altă parte, ministrul ungar a menţionat că Ungaria şi România îşi extind capacitatea de interconectare a reţelei lor de gaze, oferind astfel Ungariei acces la livrări sporite de gaz natural dinspre sud-est. De asemenea, a completat Szijjarto, capacitatea de interconectare a reţelelor electrice ale celor două ţări va creşte în curând, notează Agerpres.
CTP îi numește pe medicii care au participat la conferința cu teorii anti-vaccin de la Brașov „vraci ai Noului Ev Mediu”: „Diagnostice demne de Georgescu-Dumnezeilă”
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat dur conferința „COVID-19 și convergența bio-digitală”, desfășurată sâmbătă la Brașov, eveniment pe care l-a catalogat drept o manifestare de tip conspiraționist. „Acești vraci ai Noului Ev Mediu au discutat despre cum a fost lansat vaccinul anti-Covid împotriva omenirii (…) cu diagnostice demne de doctorul lor Honoris Causa, Georgescu-Dumnezeilă, pe care mai mult ca sigur l-au și votat cu entuziasm”, a scris CTP pe Facebook.
„La conferința de la Brașov (…) au participat și niște medici în toată regula, cadre universitare, specialiști, în alte domenii decât epidemiologie, care au dreptul și datoria de a trata pacienți – mi-e rușine mie să le scriu numele. Acești vraci ai Noului Ev Mediu au discutat despre cum a fost lansat vaccinul anti Covid împotriva omenirii ca s-o împuțineze și s-o controleze, fie direct, fie prin cancere, autism și AVC-uri, diagnostice demne de doctorul lor Honoris Causa, Georgescu-Dumnezeilă, pe care mai mult ca sigur l-au și votat cu entuziasm”, a scris CTP.
„E greu să comentezi așa ceva, mai ales când porți un anume respect meseriei de medic. Doar mă întreb: cum e posibil ca un medic, adică, pentru mine, un om de știință, să vehiculeze astfel de viruși umpluți cu neant care atacă creierul, iscând pandemii la fel de periculoase pe cât COVID 19?”, a adăugat jurnalistul.
„Poate aveți dumneavoastră, cadre medicale sau nu, un răspuns sau mai multe. Poate are și Colegiul Medicilor unul”, a încheiat Cristian Tudor Popescu.
Medici la o conferință cu teorii anti-vaccin, la Brașov
O conferință intitulată „COVID-19 și convergența bio-digitală”, la care au participat sâmbătă, 6 septembrie, mai mulți medici din spitale publice și private, a avut loc la Brașov. Evenimentul, prezentat drept o dezbatere medicală, a inclus teme precum „explozia de cancere post-vaccinare” și „copii care mor din cauza vaccinului COVID”, potrivit Digi24. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, cere acum Colegiului Medicilor să îi cerceteze pe medicii care au participat.
În cadrul evenimentului de la Brașov au fost promovate afirmații nefondate, precum: „Statistica post-pandemie a notat țări în care mortalitatea anului 2020 a fost chiar sub pragul mortalității normale. SARS-CoV-2 a fost prima armă biologică și a constituit preambulul utilizării produselor ARN mesager, a doua armă biologică folosită împotriva celor 72 de procente din populația lumii”, dar și faptul că „acest moment realizează răul absolut prin care omul se îndreaptă împotriva creatorului lui, și de asemenea acea explozie de cancere post-vaccinare”, scrie Digi 24.
După apariția informațiilor despre această conferință, Ministrul Sănătății a reacționat pe Facebook spunând că astfel de evenimente „pun în pericol viața pacienților”.
„Dezinformarea medicală este un atac direct la sănătatea românilor. Nu negociez cu minciuna și nu voi permite nimănui să submineze încrederea pacienților în tratamentele moderne (…) Condamn categoric aceste manifestări care pun în pericol viața pacienților și subminează încrederea în medicină și în instituțiile statului”, a scris Rogobete într-o postare pe Facebook.
Colegiul Medicilor din România (CMR) a calificat maniferstarea drept o „conferință pseudo-științifică”: „Ne delimităm ferm de această” pseudo-științifică conferință”, ea nefiind creditată și neputând fi creditată de CMR, fiind în afara medicinei bazate pe dovezi, principiu de bază în acticitatea medicală. Atragem atenția tuturor membrilor CMR să se delimiteze, la rândul lor, de astfel de manifestări care nu fac parte din programe avizate de Educație Medicală Continuă, pentru a nu fi asociați cu atitudinile care contravin principiilor medicinei bazate pe dovezi științifice valide”, au scris reprezentanții Colegiului Medicilor.
