Actualitateluni, 8 septembrie 2025, 23:37Ministerul Justiţiei iniţiază o consultare privind posibile modificări la Codul penal pentru încadrarea unor fapte precum femicidulViorela MarinHotNews.roShareViolență domestică. Sursă foto: Lev Dolgachov / Alamy / Alamy / ProfimediaMinisterul Justiţiei anunţă că iniţiază un proces de consultare privind necesitatea şi modalităţile de completare a cadrului normativ în privinţa infracţiunilor contra vieţii, inclusiv a situaţiilor de femicid. Potrivit Ministerului Justiţiei, o soluţie ar fi instituirea în cuprinsul infracţiunii de omor calificat a unei circumstanţe agravante speciale.Ministerul Justiţiei a făcut acest anunţ luni, „având în vedere preocuparea generată în spaţiul public de săvârşirea unor infracţiuni contra vieţii, în special ca urmare a receptării, la nivelul societăţii, a unei poziţii vulnerabile a anumitor categorii de persoane”, precum şi „îngrijorarea exprimată inclusiv de către Parlamentul României în această privinţă, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român, dar şi „constatând existenţa în cadrul mai multor legislaţii naţionale a unor soluţii legislative care se îndepărtează, în cazul infracţiunilor contra vieţii, de soluţia tradiţională a unei reglementări generale/egalitare şi se orientează uneori – ca răspuns la diferitele situaţii particulare – către o reglementare mai specifică”.Astfel, pornind de la dispoziţiile în vigoare ale Codului penal care incriminează faptele de omor, Ministerul Justiţiei anunță că „va iniţia consultări cu toţi actorii relevanţi astfel încât să decidă dacă sunt necesare intervenţii legislative asupra respectivelor dispoziţii ale Codului penal şi, dacă o astfel de necesitate va fi stabilită, să identifice soluţiile optime de reglementare, apte să contribuie suplimentar la realizarea acestui deziderat”.Potrivit Ministerului Justiţiei, o astfel de soluţie poate consta în instituirea în cuprinsul infracţiunii de omor calificat a unei circumstanţe agravante speciale constând în suprimarea vieţii unei persoane pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel. În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracţiunea de omor calificat, pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani.Zeci de cazuri de femicid în România în acest anDe la începutul anului, în România cel puțin 38 de femei au fost ucise, fie de partenerii lor de la acea vreme, fie de foști parteneri.În luna iunie, mii de persoane au protestat în fața Guvernului pentru a cere autorităților măsuri ferme pentru a preveni violența de gen. „Ne-am săturat de vorbe goale”, „Peste tot poliție, nicăieri justiție”, „Indiferența hrănește violența” și „Sute de femei sunt moarte, asta nu este dreptate” – au fost unele dintre mesajele lor.Despre acest fenomen s-a pronunţat şi preşedintele Nicusor Dan, care consideră că femicidul este „o problemă gravă” în România şi că statul român „nu dă o impresie de forţă, de fermitate”.Citește și Parlamentul înființează o comisie specială împotriva violenței asupra femeilor. Alina Gorghiu: „Vreau să explicăm clar ce înseamnă femicidul”„Lupta împotriva violenţei domestice şi de gen este o urgenţă naţională”. Apel după ultimul caz de femicid din România.
Via Transilvanica ar putea să beneficieze de o finanţare de 6 – 7 milioane de euro din Granturile Spaţiului Economic European şi Norvegiene 2021- 2028 pentru a fi amenajată corespunzător, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru.
Ilie Bolojan: Calculele că atacarea partenerilor de guvernare ţi-ar putea aduce nişte voturi sunt greşite Data publicării: 08.09.2025 23:29 Premierul Ilie Bolojan. Foto: Profimedia Premierul Ilie Bolojan a făcut un apel la solidaritate în coaliție. Calculele că atacarea partenerilor de guvernare ţi-ar putea aduce nişte voturi sunt greşite, a adăugat el.„În condiţiile în care ai parteneri care într-o alianţă au dispute între ei, calculele care sunt făcute, că atacarea partenerilor de guvernare ţi-ar putea aduce nişte voturi, estimarea mea este că aceste calcule sunt greşite şi doar recâştigarea încrederii între cetăţeni şi lumea politică este o condiţie pentru a ne recâştiga electoratele, iar această recâştigare de încredere înseamnă şi ca noi să ne respectăm unii pe alţii, înseamnă că dacă există un plan pe baza căruia am format o coaliţie şi un program de guvernare, să căutăm să îl respectăm, să îl ducem până la capăt, să îl explicăm românilor. Dacă ştim că trebuie să luăm măsuri nepopulare, atunci să ni le asumăm”, a spus Bolojan la TVR, potrivit Agerpres.Premierul a evocat o „înţelegere” în coaliţia guvernamentală privind pachetele de măsuri bugetare.„Votul de ieri din Parlament, unde moţiunile care au fost depuse vizavi de pachetele care au fost supuse atenţiei Parlamentului au fost respinse, confirmă că a fost o înţelegere şi un dialog. Într-o coaliţie de patru partide nu este uşor, pentru că întotdeauna există un istoric, există poziţionări diferite, există abordări diferite faţă de o temă sau alta, dar atunci când cheltui mult mai mult decât îţi poţi permite, când ai ajuns cu nişte datorii destul de mari şi dobânzile îţi cresc an de an, nu există soluţii în care le faci pe toate fără să deranjezi pe nimeni”, a subliniat Bolojan.El a adăugat că întreaga coaliţie de guvernare şi-a asumat respectivele măsuri.„Eu cred că, în afară de declaraţiile politice care se fac, care sunt declaraţii de context, declaraţii de poziţionare, toţi cei care facem parte din această coaliţie şi care susţinem aceste lucruri pe care le propune guvernul sau proiectele pe care convenim în coaliţie să le susţinem ştim în ce situaţie este România şi faptul că avem o responsabilitate pentru a scoate ţara din această situaţie dificilă”, a adăugat premierul.Acesta a reiterat că solidaritatea „este o condiţie necesară pentru a recâştiga încrederea şi pentru a putea performa”. Editor : M.B. Etichete: psd coalitie motiune de cenzura ilie bolojan Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google NewsTop Citite1 Tânără agresată de partener într-un parc din Capitală. „Țipa și cerea ajutor, dar nimeni… 2 „O rușine uriașă pentru Putin. Totul s-a făcut praf”: Coșmarul unei familii din Kursk… 3 Profesorii cer demisia ministrului Daniel David și amenință cu greva generală. „Să… 4 Scandal major în Sănătate, după conferința de la Brașov a medicilor conspiraționiști… 5 „Operațiunea Tensiune Joasă”. Mărturia unui muncitor de la fabrica Hyundai despre raidul…
Facturi mai mari, servicii de calitate slabă și întârzieri în investiții care ar trebui să modernizeze infrastructura, toate acestea sunt consecințe directe ale modului în care sunt conduse companiile de stat. În loc să fie spații de strategie și control, multe consilii de administrație rămân simple structuri formale, unde deciziile sunt dictate politic, atrag atenția specialiștii.
Sursă foto: Shutterstock
În spatele acestor probleme se află modul în care sunt alcătuite și funcționează consiliile de administrație, unde criteriile de selecție, evaluarea performanței și stabilitatea regulilor rămân puncte nevralgice.
Companiile de stat între politică și formalism
Dincolo de numirile politice, principalele blocaje de guvernanță în companiile de stat din România țin de lipsa unor criterii clare și predictibile de selecție, absența unei matrici de competențe obligatorii pentru membrii consiliilor, dar și lipsa evaluărilor periodice. „Consiliile sunt adesea tratate ca organisme formale, fără impact real asupra strategiei. În mediul privat, presiunea investitorilor și a pieței a accelerat adoptarea unor practici moderne de guvernanță, dar chiar și acolo lipsa pregătirii formale și a unei culturi de board consolidate rămâne un obstacol”, explică pentru „Adevărul” Carmen Micu, CEO & Fondator Envisia – Boards of Elite.
România și standardele OECD: între validare și realitate
România a primit recent o opinie favorabilă din partea OECD în procesul de aderare, însă acest aviz nu plasează țara la nivelul statelor avansate. Dacă în Finlanda evaluările externe și matricea de competențe sunt obligatorii, iar Polonia a reușit, prin reformele din ultimul deceniu, să crească randamentul companiilor de stat cu 25% în doar trei ani, România rămâne blocată în aplicarea fragmentară a legislației.
Exemple precum Norvegia, unde independența și diversitatea sunt criterii stricte, sau Noua Zeelandă, care menține baze publice de candidați pentru pozițiile de board, arată diferența de mentalitate dintre țările care tratează guvernanța ca pe un instrument strategic și cele care o văd doar ca pe un exercițiu formal.
„În România, cadrul legislativ există (OUG 109/2011, ulterior consolidată prin Legea nr. 111/2016 și modificată recent prin OUG nr. 22/2025), dar aplicarea lui este fragmentată”, subliniază Carmen Micu.
În opinia sa, lipsa unei guvernanțe funcționale are efecte vizibile în viața de zi cu zi: facturi mai mari, servicii de calitate slabă și întârzieri în proiecte de investiții. Consecințele se amplifică pe termen mediu și lung, pentru că România pierde ritmul modernizării infrastructurii, devine mai puțin atractivă pentru investitori și accesează mai greu fondurile europene. În același timp, se erodează încrederea cetățenilor atât în instituții, cât și în economia de piață.
„Când boardurile funcționează profesionist, resursele sunt alocate eficient, proiectele sunt livrate la timp, iar cetățenii beneficiază de servicii de calitate. Când nu funcționează, costurile reale se traduc nu doar în bani pierduți, ci și în oportunități ratate pentru o întreagă generație”, avertizează Carmen Micu.
Cum arată soluțiile
Ea aduagă că soluția nu este birocrația, ci constă în reguli simple, clare și aplicabile. Mai precis, Envisia a propus administrației actuale un set de măsuri: selecții transparente bazate pe competențe, matrice obligatorie de calificări, evaluări anuale și instruire continuă a membrilor.
„OECD și IFC consideră educația formală a membrilor consiliilor ca element central al profesionalizării, iar România are deja infrastructura necesară: programe acreditate, o comunitate de peste 300 de directori neexecutivi și resurse pentru formare continuă. Modele din Polonia și Finlanda arată că profesionalizarea aduce creșteri de performanță semnificative în doar câțiva ani”, completează Carmen Micu.
Echilibrul de putere în boarduri
Un alt punct critic rămâne echilibrul între stat, investitori și societatea civilă. „Statul are un rol legitim ca acționar, dar boardurile nu trebuie să fie simple extensii ale aparatului politic. Investitorii aduc presiunea performanței economice, iar societatea civilă reprezintă vocea interesului public și a sustenabilității”, adaugă specialista.
Miza reală a guvernanței depășește simpla discuție despre cine ocupă funcțiile de conducere. Esențial este modul în care consiliile de administrație își asumă responsabilitatea pentru resursele gestionate și pentru interesul public, cu efecte directe asupra performanței pe termen lung și asupra nivelului de încredere al societății, conform spuselor sale.
Problema performanței companiilor publice este confirmată și de cele mai recente date oficiale. Potrivit unei analize prezentate în iulie 2025 de fostul vicepremier Dragoș Anastasiu, în vizorul Agenției pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) se află 1.326 de întreprinderi publice: 1.182 la nivel local și 144 la nivel central. Din acestea, 266 de companii generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, iar șapte dintre ele concentrează pierderi de două miliarde: în ciuda subvențiilor masive primite de la stat. Printre numele grele aflate pe listă se numără CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Electrocentrale Craiova, Complex Energetic Valea Jiului și Unifarm.
„Avem o problemă legată de performanță”, admitea, la acea vreme, Anastasiu, dând exemplul aeroporturilor unde numărul de angajați din România este aproape dublu față de instituții similare din Europa, pentru același volum de pasageri.
Tot atunci, oficialul anunța un pachet de măsuri care vizează reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, scăderea remunerațiilor și plafonarea beneficiilor, precum și interdicția ca funcționarii publici să facă parte din mai multe boarduri simultan. El sublinia că reforma companiilor publice presupune și publicarea tuturor remunerațiilor și subvențiilor, precum și listarea la bursă a cel puțin trei companii de stat, conform jaloanelor asumate prin PNRR.
Reforma companiilor publice, miză politică și economică
La începutul lunii septembrie, premierul Ilie Bolojan a legat reforma companiilor publice de responsabilitatea statului față de cetățeni. El a insistat că legea promovată de Guvern are ca obiectiv „profesionalizarea și depolitizarea companiilor de stat”, dar a avertizat că succesul depinde de „aplicarea cu bună-credință a noilor prevederi”.
Bolojan a subliniat că România are nevoie de întreprinderi publice „puternice, conduse profesionist, cu misiuni clare și cu rezultate concrete”, mai ales în domenii precum energia, transporturile și apărarea. În administrația locală, a spus el, cetățenii trebuie să beneficieze de „servicii publice funcționale, la utilități de calitate, la transport urban sigur și curat”.
În sprijinul acestui obiectiv, premierul a anunțat măsuri precum reducerea numărului de posturi, plafonarea indemnizațiilor considerate excesive și introducerea unor criterii de performanță monitorizate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. „Vrem un stat modern, care nu își abandonează companiile publice, ci le face performante și responsabile”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a criticat opoziția pentru moțiunea de cenzură împotriva legii privind guvernanța corporativă, afirmând că „semnatarii acestei moțiuni nu doresc să reformăm companiile de stat”.
Referindu-se direct la veniturile directorilor din întreprinderile publice, el a întrebat: „Îi invit să meargă printre români și să le spună că un salariu de 8.000 de euro pe lună al unui director la stat nu trebuie plafonat.”
Cumnatul şi nepoata preşedintelui Nicuşor Dan, la târgul tradiţional de la Vaslui. „Mi-am adus aminte de copilărie și mi-am adus și fiica să vadă cum e la bâlci, la bunici”
Cumnatul şi nepoata președintelui Nicușor Dan, în vârstă de 9 ani au plecat special din Bucureşti pentru a participa la bâlciul tradiţional din Vaslui.
Bâlciul tradiţional din Vaslui are loc în fiecare an la început de septembrie. FOTO: Facebook
Evelin, nepoata de 9 ani a președintelui Nicușor Dan, a ținut morțiș să participe la bâlciul din Vaslui. Pentru a-i îndeplini dorința, tatăl său, Bogdan Grădinaru, fratele Mirabelei Grădinaru, partenera de viață a președintelui, a dus-o special de la București, vineri seara, în orașul bunicilor săi.
„Mi-am adus aminte de copilărie și mi-am adus și fiica să vadă cum e la bâlci, la bunici. Nu am mai fost, cred de 25 de ani, de când era în partea cealaltă de oraș, înspre Gura Bustei. Am venit special din București pentru acest eveniment”, a declarat Bogdan Grădinaru pentru Vremea Nouă.
Micile atracții au cucerit-o pe Evelin, care a fost încântată să se dea într-o vârtelniță cu lanțuri, un utilaj de colecție aparținând familiei Lichiardopol, cunoscuți veterani ai bâlciurilor din Moldova.
Bogdan Grădinaru, cumnatul șefului statului, este cunoscut în spațiul public nu doar datorită faptului că este fratele partenerei de viaţă a preşedintelui Nicuşor Dan. Numele său a apărut încă din 2008, odată cu implicarea în Asociația „Salvați Bucureștiul”, fondată de Nicușor Dan, unde a contribuit la campaniile pentru protejarea patrimoniului arhitectural și a spațiilor verzi.
Absolvent al Facultății de Informatică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, el și-a construit cariera în domeniul IT, revenind din nou în atenţie în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a cumnatului său, când a fost prezent și în dezbateri publice, inclusiv într-una electorală la Antena 3, unde a vorbit despre familia prezidențială.
Relația apropiată dintre familia Grădinaru și președinte a fost adesea evocată, inclusiv prin aprecierile lui Nicușor Dan la adresa soacrei sale, Liliana Grădinaru, învățătoare apreciată în Vaslui. Liderul de la Cotroceni a amintit în timpul Festivalului Zemei din Republica Moldova că „borșul soacrei sale e mai bun ca zama moldovenească”.
În această vară, familia prezidențială nu a ajuns la Vaslui, astfel că cei doi copii ai președintelui, Ahee și Antim, au ratat bâlciul din orașul bunicilor din partea mamei. Cu toate acestea, Bogdan Grădinaru afirmă că, după ce Evelin le va povesti experiența, este convins că anul viitor întreaga familie va fi prezentă la tradiționalul eveniment.
Poliția irlandeză anchetează duminică o amenințare cu bombă la adresa domiciliului vicepremierului Simon Harris, aceasta fiind a treia amenințare împotriva oficialului irlandez în mai puțin de o săptămână.
Harris denunță o campanie de intimidare menită să-l determine să renunțe la funcția publică.
Un purtător de cuvânt al poliției irlandeze, An Garda Siochana, a declarat duminică că forțele de ordine anchetează amenințările cu bombă vizând domiciliul vicepremierului irlandez, potrivit dpa, preluat de Agerpres.
Intervenția forțelor de ordine
Potrivit media locale, Simon Harris nu se afla acasă, iar polițiști cu câini s-au deplasat la domiciliul său pentru a investiga amenințarea. Aceasta este al treilea incident similar îndreptat împotriva lui Harris, ministrul irlandez al afacerilor externe, comerțului și apărării, în peste o săptămână.
Harris afirmase sâmbătă că o amenințare „josnică” a fost adresată unui membru al familiei sale. Această declarație survine după ce o femeie fusese arestată în cursul săptămânii din cauza unei amenințări adresate copiilor lui Harris și care a fost eliberată ulterior.
Vicepremierul irlandez a denunțat caracterul sistematic al acestor amenințări, susținând că ele aveau scopul „să mă intimideze și să mă determine să renunț la funcția publică”.
Un fenomen mai larg de intimidare politică
Vicepremierul irlandez a atras atenția asupra caracterului generalizat al acestui tip de comportament: „Astăzi ținta sunt eu, dar mâine va fi altcineva”, a afirmat el, subliniind că intimidarea oficialilor publici reprezintă o problemă care depășește cazul său personal.
„Cineva trebuie să pună capăt acestei situații. Protejarea familiei mele va rămâne prioritatea mea numărul unu. Mă voi ghida după aceasta în pașii următori”, a declarat vicepremierul.
Ministrul a anunțat că se va consulta cu colegii săi din partidul Fine Gael și din guvern cu privire la amenințările și intimidările online, indicând necesitatea unei abordări instituționale a acestei probleme.
Incidentul de duminică nu reprezintă o situație izolată pentru Harris. Ministrul a mai primit amenințări și în trecut, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale și al unui apel telefonic. Au avut loc și proteste în fața casei sale, unde locuiesc soția și copiii săi, creând un climat de insecuritate constantă pentru familia oficialului.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Radu Miruţă, ministrul Economiei, spune duminică după respingerea moţiunilor de cenzură, că România nu a câştigat nimic din toată agitaţia Opoziţiei, care a fost doar încă o încercare eşuată în 76 de zile de a dărâma un guvern care munceşte.
Ministrul mai spune că o moţiunea Opoziţiei a fost scrisă „mai degrabă pentru camerele de filmat decât pentru binele oamenilor, fără soluţii, fără explicaţii, fără respect, doar zgomot politic”.
„Guvernul Bolojan lucrează. Alţii fac spectacol. După 7 ore de spectacol fără substanţă, AUR a rămas cu aplauzele proprii. Noi rămânem cu munca adevărată”, a scris ministrul Economiei, pe Facebook. Radu Miruţă arată că a stat în plen şi a ascultat „o moţiune scrisă mai degrabă pentru camerele de filmat decât pentru binele oamenilor, fără soluţii, fără explicaţii, fără respect, doar zgomot politic”.
„România nu a câștigat nimic”
„Ce a câştigat România din toată agitaţia Opoziţiei? Nimic. Doar încă o încercare eşuată în 76 de zile de a dărâma un guvern care… munceşte”, mai spune Miruţă.
Ministrul precizează că „Guvernul de Coaliţie şi-a depus jurământul acum 76 de zile iar în 76 de zile, Guvernul Bolojan a început curăţenia în instituţiile de stat, corectarea deficitului lăsat moştenire din 2024, reforme sectoriale profunde – nu titluri, ci restructurări reale şi, poate cel mai important, reconstrucţia încrederii dintre stat şi cetăţean”.
„Ştiu că oamenii vor rezultate repede. E firesc. Dar, adevărul este cǎ nu putem face cât ai bate din palme ce nu s-a făcut ani de zile, nu se poate repara cu bătăi din palme ce s-a stricat în zeci de ani. Când lucrezi într-un stat anchilozat de ani de zile, nu există rezolvări cu o baghetǎ magicǎ peste noapte. E greu. E complicat. Dar e necesar. Şi se face. România nu se repară cu sloganuri şi like-uri. Se repară cu fapte. Cu echipe. Cu decizii grele. Cu seriozitate. Asta face Guvernul. Asta facem noi. Zi de zi”, mai scrie ministrul Economiei.
„100% vina lui”. Furie în New York, la finala US Open, din cauza lui Donald Trump. Cozi imense înainte de meciul dintre Carlos Alcaraz și Jannik Sinner
Oamenii au fost nevoiți să aștepte la cozi imense pentru a intrat pe stardionul Arthur Ashe pentru a vedea finala US Open 2025. Sursă foto: Yuki Iwamura / AP / Profimedia
Începutul finalei US Open a fost amânat, iar mii de locuri erau încă goale la începerea meciului, deoarece controalele de securitate impuse de prezența președintelui american Donald Trump au încetinit intrarea la acest eveniment emblematic din New York, transmite Reuters.
Fanii au așteptat în cozi lungi în fața stadionului Arthur Ashe din Queens, cea mai mare arenă de tenis din lume, cu o capacitate de aproape 24.000 de persoane.
Unii spectatori care se aflau încă în afara stadionului au huiduit când meciul dintre rivalii Carlos Alcaraz și Jannik Sinner a început cu aproape o oră întârziere față de programul inițial.
Serviciul Secret și alți ofițeri federali de securitate au verificat bagajele fanilor sportului alb și i-au verificat cu detectoare de metal, în timp ce Trump a fost întâmpinat cu o combinație de urale și huiduieli pe stadion.
Președintele american Donald Trump pe stadionul Arthur Ashe pentru finala US Open 2025. Sursă foto: Mandel NGAN / AFP / Profimedia
Biletele revândute pentru eveniment au variat de la sute de dolari la peste 20.000 de dolari, potrivit site-ului web SeatGeek.
Kevin, un bărbat din Brooklyn angajat la o firmă de investiții private, a spus că a așteptat o oră și 15 minute și încă nu ajunsese la intrare. Bărbatul, care a refuzat să-și dea numele de familie, l-a învinuit pe Trump pentru întârziere.
With ten minutes to go until the original start time of the US Open men’s final, this is the line for fans to get into Arthur Ashe Stadium pic.twitter.com/WqVyQpDtN5
„100% vina lui. Foarte egoist. M-aș aștepta ca cineva ca el să aibă puțin mai multă decență și să înțeleagă că un eveniment ca acesta ar fi întârziat din cauza prezenței lui, mai ales într-un oraș care îl urăște”, a spus el.
Ora de începere a meciului, stabilită inițial pentru ora locală 14:00, a fost amânată din cauza verificărilor de securitate, au declarat organizatorii US Open cu o jumătate de oră înainte de începerea acestuia.
Măsurile stricte de securitate sunt standard pentru orice eveniment public la care participă președintele, indiferent de afilierea politică sau popularitate.
The current queue of people waiting to enter the Arthur Ashe Stadium to watch Alcaraz vs Sinner 👀 pic.twitter.com/zQDZMxZjWY
Republicanul își exprimă în mod regulat opinia despre sport în același mod în care a încercat să influențeze sau să intimideze instituțiile din întreaga societate americană.
El a insistat să se restricționeze participarea femeilor transgender la sporturile feminine și a cerut echipei de fotbal Washington Commanders să revină la numele său anterior, Redskins, o denumire pe care criticii o consideră o reprezentare rasistă a nativilor americani.
Potrivit sondajelor Reuters/Ipsos, popularitatea lui Trump era de 40% la sfârșitul lunii iulie și la mijlocul lunii august, cea mai scăzută din timpul președinției sale. În toate politicile, sprijinul pentru Trump a venit în mod copleșitor din partea republicanilor, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar fi primit în New York, un bastion al democraților.
Maribeth Lodes din New York a spus că biletul ei a costat 350 de dolari. Ea stătea la coadă la ora 13:30 și, după o oră și jumătate, încă nu intrase.
„Este ridicol. Cred că este total nerezonabil să facă asta. Mă înfurie și mai tare, pentru că, știi, am cheltuit toți banii ăștia”, a spus ea.
Unii participanți, însă, nu au avut nimic împotrivă cu prezența lui Trump. „Poate merge unde vrea și poate asista la un meci dacă dorește”, a spus Karen Stark, o fană a tenisului, care a călătorit din Michigan pentru a asista la finală.
Reacții contradictorii
Președintele, un jucător de golf obișnuit în weekenduri în zona Washingtonului sau la proprietățile sale din New Jersey și Florida, a asistat la multiple evenimente sportive în calitate de președinte de când s-a întors la Casa Albă în ianuarie.
El a fost la Super Bowl în februarie, fiind întâmpinat cu aplauze și huiduieli din partea publicului, și a asistat la duelurile Ultimate Fighting Championship.
Trump draws some boos, and a few claps, when shown saluting during the anthem. (No one else was saluting the anthem).
Treleviziunea ABC, care transmite meciul în SUA, a difuzat imaginic cu Trump ieșind dintr-o lojă după ce a sosit pentru a saluta publicul încă puțin numeros, dar nu difuzat și sunetul de pe arenă. Aplauzele și huiduielile au fost auzite în timpul transmisiunii ESPN a unei apariții ulterioare a lui Trump înainte de începerea evenimentului, în timp ce pe rețelele de socializare au apărut alte imagini asemănătoare.
Asociația de Tenis a Statelor Unite a cerut posturilor de televiziune să elimine orice reacție la adresa lui Trump, potrivit unor informații apărute în weekend. Un purtător de cuvânt al USTA a declarat pentru Reuters că asociația a cerut în mod regulat posturilor de televiziune „să se abțină de la difuzarea incidentelor din afara terenului”.
Revenirea lui Trump la US Open a marcat prima sa participare la turneu din 2015, când a fost huiduit după ce a părăsit un meci între Serena și Venus Williams. Invitat la turneul din acest an de Rolex, el a stat într-o lojă lângă trofeul câștigătorului, înconjurat de membri ai cabinetului și ai familiei.
Reacțiile pe care Trump le-a primit din partea publicului duminică au fost în contrast evident cu entuziasmul manifestat față de ceilalți invitați de seamă ai meciului, notează The Guardian. În timpul unei schimbări în setul al doilea, o camera l-a filmat pe Bruce Springsteen, care a fost ținta unei avalanșe de critici din partea lui Trump. Publicul l-a aclamat intens.
