• Home
• Opinii
• Ucraina: Abandonează Orban minoritatea maghiară?

Deutsche Welle

Ucraina: Abandonează Orban minoritatea maghiară?

1 live Publicat: 29.08.2025 15:25

Viktor Orban își asumă cu plăcere rolul de protector al maghiarilor din străinătate. Totuși, el ezită să condamne un atac aerian rus asupra unui oraș din vestul Ucrainei în care trăiesc și mulți maghiari. De ce?

Atac rusesc asupra unei fabrici din Mukacevo, în Transcarpatia, Ucraina

Au trecut doar câteva săptămâni de când premierul maghiar Viktor Orban a transformat o tragedie petrecută în Ucraina într-un atac asupra întregii națiuni maghiare. Este vorba despre un recrut de origine maghiară din regiunea Transcarpatia, din vestul Ucrainei, unde trăiește și o minoritate maghiară, care a murit în circumstanțe neelucidate până în prezent. Bărbatul s-a stins într-un spital, după ce dezertase dintr-un lagăr de instrucție militară. Orban, guvernul său și partidul său Fidesz au sugerat că ar fi vorba de o crimă sancționată de stat.

În Transcarpatia avea să se întâmple însă ceva mai ușor de catalogat ca fiind un atac asupra națiunii maghiare. Cu toate acestea, conducerea Ungariei reacționează cu reținere.

Fabrica din Mukacevo lovită de rachetele rusești, lăsând în urmă nori groși de fum negru

Joia trecută (21.08.2025), în timpul unui atac aerian rusesc de amploare asupra Ucrainei, două rachete rusești au lovit orașul Mukacevo din vestul Ucrainei. Acest loc, în care trăiesc mulți etnici maghiari, joacă un rol important în conștiința națională a Ungariei. Aceasta pentru că, până în 1918, Transcarpatia a aparținut părții maghiare a Monarhiei Habsburgice. Însă atacul rusesc nu a fost condamnat în niciun fel de Ungaria.

Rachetele au lovit o fabrică a companiei americane Flex, în care se asamblează aparate electrocasnice, distrugând parțial instalația. Conform propriilor informații și celor oficiale ucrainene, fabrica cu 2800 de angajați produce doar pentru sectorul civil. În timpul atacului nocturn, peste 20 de persoane au fost rănite grav. Mukacevo are aproximativ 85.000 de locuitori, dintre care aproximativ nouă la sută sunt unguri.

Adjectivul ”rusesc” dispare

Faptul că premierul Ungariei și aparatul său de putere acuză de ani de zile Ucraina, în răspăr cu realitatea, că ar căuta să distrugă identitatea și cultura minorității maghiare, dar acum tac asurzitor în legătură cu atacul rus asupra localității Mukacevo, a indignat profund opinia publică maghiară critică față de guvern. Pe rețelele de socializare au izbucnit critici virulente la adresa ”președintelui laș” și a ”dublului standard al guvernului loial Kremlinului”.

Liderul opoziției maghiare, Peter Magyar, ar putea să-l învingă pe Orban în alegerile de anul viitor

Reacție ”deloc surprinzătoare”

Politologul ucrainean, expert în istoria fascismului și a extremismului de dreapta european, Anton Shekhovtsov, declară pentru DW că nu îl miră modul în care conducerea maghiară a reacționat la atacul din Mukacevo. ”Deși este membră a UE, Ungaria sub Orban este un regim pro-rus și desfășoară de mult timp campanii anti-ucrainene”, spune analistul.

În ultimele luni, Orban a condus în Ungaria o campanie publică foarte intensă împotriva Ucrainei și a aderării acesteia la UE. Țara vecină și poporul său au fost etichetați în mod general ca fiind un stat mafiot. respectiv criminali brutali.

Între timp, relațiile dintre Ungaria și Ucraina au atins cota de avarie după atacurile armatei ucrainene asupra conductei rusești de petrol Drujba. Ungaria califică atacurile drept o declarație de război împotriva sa și a Uniunii Europene (UE), argumentând că distrugerea conductei ar pune în pericol securitatea energetică europeană.

Viktor Orban întreține relații bune cu șeful statului rus Vladimir Putin

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Putere protectoare pentru minorități

Orientările pro-ruse a lui Orban nu sunt noi. Actualmente ele trebuie văzute în special în cheia situației politice interne din Ungaria. Premierul riscă să fie învins la alegerile din primăvara anului 2026 și să piardă puterea. Orban are un interes major să se prezinte ca un politician anti-război, să demonizeze UE ca ”instigatoare la război” și să alimenteze resentimente împotriva Ucrainei și a ucrainenilor.

Din perspectiva politicii interne, tăcerea cu privire la atacurile rusești asupra instituțiilor și întreprinderilor civile din Transcarpatia ar putea să se dovedească a fi o greșeală. Orban și guvernul său s-au erijat în cea mai înaltă putere protectoare a minorităților maghiare care trăiesc în țările vecine. Într-un caz precum atacul asupra orașului Mukacevo, orientarea pro-rusă a lui Orban intră însă în conflict cu pretenția de putere protectoare a minorităților maghiare.

În Transcarpatia mulți etnici maghiari credeau până acum că regiunea este ferită de atacurile rusești, în condițiile în care Orban intervenise în acest sens pe lângă șeful statului rus, Vladimir Putin. Acum, această narațiune s-a prăbușit. Deși două atacuri cu drone mai avuseseră loc în regiune, în 2023 și 2024, ele nu au fost nici pe departe atât de grave precum cel de acum.

Loialitate față de Putin

Faptul că Orban nu condamnă în mod clar atacul rus ar putea duce la un sentiment de alienare în rândul maghiarilor din Ucraina, dar și al celor din Slovacia și România. Orban îi supărase deja pe aceștia din urmă când, în alegerile prezidențiale din România din mai 2025, a făcut apel la votarea candidatului de extremă dreapta și anti-maghiar George Simion, calculând că un președinte Simion i-ar putea deveni aliat în UE.

Pe de altă parte, faptul că Orban sacrifică acum interesele minorității maghiare din Ucraina pentru a-și demonstra loialitatea față de despotul rus Putin ar putea fi și un calcul strategic pe termen lung, în ideea de a readuce într-o bună zi Transcarpatia sub stăpânirea maghiară.

Politologul Shekhovtsov nu crede că Ungaria ar recurge la forța militară din proprie inițiativă, în condițiile în care nu este suficient de puternică pentru așa ceva. ”Orban speră însă că Ucraina se va prăbuși ca stat, caz în care ar putea ocupa teritoriul fără luptă, pe modelul prăbușirii Cehoslovaciei, provocată de Hitler în 1938-1939”, spune Shekhovtsov.

Keno Verseck – DW

Deutsche Welle Citește mai multe despre: rusiaucrainarazboi

---

Vezi articol complet la: Adevarul