9 mai. Ziua Europei. Ziua în care oficialii ridică pahare și vorbesc despre valori comune, despre solidaritate, despre viitorul continentului. Dar ce crede, de fapt, românul de rând despre această construcție numită Uniunea Europeană?
Răspunsul vine dintr-un sondaj proaspăt, publicat exact în această perioadă simbolică. Și imaginea e una mai nuanțată decât ne-am aștepta.
Da pentru UE — dar fără entuziasm orbit
Vestea bună: majoritatea românilor rămân pro-europeni. Ferm. Dacă mâine ar fi organizat un referendum pe tema apartenenței României la Uniunea Europeană, votul pentru rămânere ar câștiga clar.
Și totuși, ceva s-a schimbat.
Entuziasmul din primii ani după aderare — acel sentiment aproape festiv că am ajuns, în sfârșit, acolo unde ne era locul — s-a mai răcit. Românii nu mai privesc Bruxelles-ul cu ochii mari ai anilor 2007-2010. Privesc cu ochii unui om care locuiește deja de 18 ani în aceeași casă și a început să vadă și crăpăturile din tavan.
E o maturizare? Probabil. Un semnal de alarmă? Depinde cum îl citești.
Atitudinea generală față de UE a devenit mai pragmatică, mai critică, mai puțin emoțională. Oamenii nu mai întreabă „ce înseamnă să fii european?”, ci „ce am câștigat concret și ce am pierdut?„
Câți români ar vota să ieșim din UE?
Aici vine partea cu adevărat interesantă. Procentul celor care ar vota pentru o ieșire a României din Uniunea Europeană — un fel de Romxit — există. Nu e neglijabil. Și a crescut față de anii anteriori.
Nu vorbim de o majoritate. Nici măcar aproape. Dar vorbim de o tendință care merită urmărită cu atenție de clasa politică.
Cine sunt cei care ar bifa „ieșire” la un eventual referendum? Sondajul conturează un profil: oameni dezamăgiți de nivelul de trai, sceptici față de instituții, care simt că promisiunile europene nu s-au materializat în viața lor de zi cu zi. Nu neapărat naționaliști convinși. Pur și simplu oameni obosiți.
Ei bine, acesta e un semnal pe care niciun politician responsabil nu și-l poate permite să îl ignore.
Cei interesați de impactul economic al acestor tendințe pot găsi analize detaliate pe Bursa24, platformă dedicată știrilor financiare și economice din România și Europa.
Ce spune această schimbare despre România de azi?
Lectura corectă a acestor date nu e că românii vor să părăsească UE. Nu vor. Lectura corectă e că vor o Europă mai aproape de problemele lor reale — salarii, pensii, prețuri, corupție, infrastructură.
Vor să fie tratați ca parteneri egali, nu ca beneficiari de fonduri care trebuie să mulțumească frumos și să tacă.
Schimbarea de ton e semnificativă. România a intrat în UE cu un val de speranță colectivă. Acum, după aproape două decenii, societatea românească face un bilanț. Unul sincer, uneori dureros, dar necesar.
Ceea ce puțini știu e că această tendință nu e unică în Europa. Scepticismul față de instituțiile comunitare a crescut în mai multe state membre, inclusiv în unele cu tradiție europeistă solidă. România nu e o excepție ciudată — e parte dintr-o conversație continentală mai largă.
Și atunci întrebarea care contează cu adevărat nu e câți ar vota mâine pentru ieșire. Întrebarea e: ce fac liderii europeni și cei de la București pentru ca numărul acesta să nu crească?
Contextul politic intern joacă și el un rol major în această percepție. O analiză relevantă despre criza de guvernare și soluțiile posibile găsești în articolul Petrecerea anulată de Ziua Europei: ce mesaj transmite Președinția.
Deocamdată, România rămâne în Europa. Cu convingere, dar cu ochii deschiși. Și asta, poate, e cea mai sănătoasă poziție posibilă.