• Home
• Știri Externe
• Europa
• CJUE îi strică lui Viktor Orban planurile cu rușii de la Rosatom. Decizia privind jutorul de stat pentru centrala nucleară Paks II

CJUE îi strică lui Viktor Orban planurile cu rușii de la Rosatom. Decizia privind jutorul de stat pentru centrala nucleară Paks II

Cristina Stancu 1 live Publicat: 11.09.2025 22:10 Ultima actualizare: 11.09.2025 22:10

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a dat joi câștig de cauză Austriei în recursul său  faţă de o decizie anterioară a Comisiei Europene, care a aprobat ajutorul de stat acordat de Ungaria pentru extinderea centralei nucleare de la Paks.  Moscova şi Budapesta au un acord pentru finanţarea unui proiect ce va fi realizat de compania rusă Rosatom.

Construirea a noilor reactoare de la Paks a fost încredințată unei firme rusești. FOTO Atlatszo.hu

Potrivit CJUE, Austria a avut dreptate atunci când a susţinut că Executivul comunitar ar fi trebuit să verifice dacă atribuirea directă a contractului de construire a două noi reactoare unei întreprinderi ruse este conformă cu normele Uniunii privind achiziţiile publice, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Construirea a două noi reactoare la centrala de la Paks a fost încredinţată, prin intermediul unei atribuiri directe, societăţii ruse Nizhny Novgorod Engineering, în conformitate cu un acord între Rusia şi Ungaria privind cooperarea în materie de utilizare paşnică a energiei nucleare.

Prin acelaşi acord, Rusia s-a angajat să îi acorde Ungariei un împrumut de stat pentru a finanţa cea mai mare parte a dezvoltării celor două noi reactoare.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră în special că, „în mod contrar celor statuate de Tribunal, Comisia nu se putea limita la a verifica dacă ajutorul în cauză este conform cu reglementarea Uniunii în materie de ajutoare de stat, ci ar fi trebuit de asemenea să verifice dacă atribuirea directă a contractului de construire a celor două noi reactoare nucleare este conformă cu reglementarea Uniunii în materie de achiziţii publice”.

Vezi toate știrile de pe cjue strică viktor

CJUE msubliniază că organizarea unei proceduri de cerere de ofertă în vederea atribuirii unui contract privind construirea unei infrastructuri poate avea incidenţă în special asupra costului investiţiei necesare pentru această construcţie şi asupra proprietăţilor acestei infrastructuri. Prin urmare, o astfel de procedură poate avea influenţă asupra întinderii avantajului eventual acordat unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi pe această cale.

Centrala nucleară de la Paks a fost construită de sovietici 

Aflată la 100 de kilometri sud de Budapesta, centrala nucleară de la Paks a fost construită în anii ’80 de sovietici şi furnizează aproape 40% din necesarul de electricitate al Ungariei. În luna decembrie 2014, Rusia şi Ungaria au semnat contractul pentru construcţia a două noi unităţi la centrala nucleară de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi. Conform calendarului iniţial, construcţia ar fi urmat să înceapă în 2018 pentru ca prima unitate să fie finalizată în 2025.

În virtutea acordului semnat în 2014, între Moscova şi Budapesta, pentru finanţarea proiectului ce va fi realizat de compania rusă Rosatom, Ungaria va primi din partea Rusiei un împrumut în valoare de 10 miliarde de euro, care va fi returnat de statul ungar până în anul 2046, cu o rată anuală a dobânzii cuprinsă între 3,9% şi 4,9%.

Cristina Stancu Citește mai multe despre: ungariaajutor de statcentrala nucleară

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Curtea de Apel București a respins recursul primarului Chișinăului, Ion Ceban, prin care a solicitat suspendarea interdicției de intrare în România și spațiul Schengen. Soluția nu este definitivă, ea poate fi atacata cu recurs în termen de cinci zile la Înalta Curte de Casație si Justiție.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Ambasadorul britanic la Washington, demis cu scandal chiar înaintea vizitei lui Trump. Legăturile sale cu Jeffrey Epstein ar putea dinamita relaţiile cu SUA

Ambasadorul britanic la Washington, demis cu scandal chiar înaintea vizitei lui Trump. Legăturile sale cu Jeffrey Epstein ar putea dinamita relaţiile cu SUA

Florentina Grigore 1 live Publicat: 11.09.2025 22:28 Ultima actualizare: 11.09.2025 22:38

Peter Mandelson, ambasadorul britanic la Washington, cunoscut drept „Prințul Întunericului”, a fost demis joi dimineaţă, cu doar câteva zile înainte de vizita lui Donald Trump în Regatul Unit, după ce au apărut dovezi incontestabile ale prieteniei sale strânse cu Jeffrey Epstein.

Peter Mandelson, compromis de relaţia sa extrem de apropiată de Jeffrey Epstein. FOTO: parliament.uk

Joi, 11 septembrie, Peter Mandelson a fost revocat oficial din funcția de ambasador al Marii Britanii în Statele Unite, la doar șase luni de la numire, în urma publicării în presa americană a peste 100 de e-mailuri compromițătoare dintre acesta şi controversatul Jeffrey Epstein.

Decizia premierului Keir Starmer vine cu câteva zile înainte de vizita oficială a președintelui american Donald Trump în Regatul Unit, un moment considerat strategic pentru relațiile anglo-americane.

În documentele apărute recent în mai multe publicaţii de peste Ocean, Peter Mandelson își exprima deschis sprijinul față de Jeffrey Epstein, cunoscutul om de afaceri condamnat pentru exploatare sexuală asupra minorilor. Dezvăluirile au fost considerate incompatibile cu statutul diplomatic al ambasadorului și au provocat un val de indignare atât în Marea Britanie, cât și în SUA.

O numire controversată încă de la început

Numirea lui Peter Mandelson ca ambasador al Marii Britanii la Washington, în decembrie 2024, a fost întâmpinată cu scepticism încă de la început.

Veteran politic cu influență în culisele laburiste încă din epoca Tony Blair, Peter Mandelson era considerat o alegere neortodoxă pentru o funcție în mod tradițional rezervată diplomaților de carieră, astfel că premierul Keir Starmer nu a fost niciodată complet convins de această opțiune, potrivit unor surse apropiate acestuia, citate de Politico.

Cu toate acestea, numirea a fost puternic susținută de Morgan McSweeney, șeful de cabinet al lui Starmer și vechi protejat al lui Peter Mandelson.

Deși lipsa unui candidat remarcabil din corpul diplomatic părea să justifice decizia, caracterul polarizant al lui Mandelson și trecutul său încărcat de controverse au reprezentat o vulnerabilitate constantă.

Într-un Washington dominat de valul MAGA, sarcina lui Peter Mandelson era una ingrată: să mențină și să dezvolte relațiile transatlantice între un guvern laburist de centru-stânga și un establishment republican radicalizat.

În ciuda handicapurilor politice evidente ,Mandelson fiind un eurofil cunoscut, susținător al globalismului și perceput ca fiind apropiat de China, el a reușit temporar să câștige simpatia administrației Trump.

A participat la evenimente-cheie, a fost primit în Biroul Oval și chiar a reușit să încheie un acord comercial semnificativ în luna mai. Potrivit aceleiaşi surse, deși în mod privat îl numea „un tip viclean”, Donald Trump l-a lăudat în public, făcând glume despre accentul lui „distins” și numindu-l „arătos”.

Epstein, scheletul din dulap

Totul a început, însă, să se destrame pentru ambasadorul britanic la Washington odată cu apariția mai multor fotografii și note personale care confirmau o relație extrem de apropiată între Mandelson și Epstein.

Documentele au fost publicate iniţial de Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA, iar presa a preluat imediat informaţiile

Într-una dintre imagini, cei doi apar zâmbind, îmbrăcați în halate, în reședința miliardarului, iar într-o felicitare de ziua de naștere Peter Mandelson îl numește pe Epstein „cel mai bun prieten”. Mai mult, o serie de peste 100 de e-mailuri arătau că Mandelson îl susținea activ pe Epstein chiar și după condamnarea acestuia din 2008, afirmând că situația ar fi fost tratată diferit în Marea Britanie.

Inițial, premierul Keir Starmer a încercat să-l apere pe Peter Mandelson, în timpul sesiunii săptămânale de întrebări din Parlament declarând că „are în continuare încredere” în el, însă pe fondul intensificării presiunii din partea partidului, a presei și a partenerilor internaționali, îşi-a retras sprijinul.

Vezi toate știrile de pe ambasadorul britanic washington

Ultima lovitură pentru cel supranumit „Prinţul Întunericului” al politicii britanice a venit din partea Bloomberg, care a publicat o anchetă detaliată care dezvăluia sprijinul constant și necondiționat al lui Peter Mandelson pentru Jeffrey Epstein, inclusiv sugestii că procesul acestuia din SUA a fost incorect.

La câteva ore după apariția articolului, premierul Keir Starmer i-a cerut ministrului de Externe Yvette Cooper să-l demită pe Peter Mandelson din funcţia de ambasador.

I s-a cerut să demisioneze, dar a refuzat

Surse din guvern afirmă că Peter Mandelson a refuzat constant să-și dea demisia, chiar și în fața probelor copleșitoare, astfel că, joi dimineaţă, el a fost revocat oficial.

„Informațiile din e-mailurile recente arată că relația dintre Lord Mandelson și Jeffrey Epstein a fost mult mai profundă decât se știa la momentul numirii sale”, se arată în comunicatul emis de Ministerul de Externe britanic.

Posibili candidaţi

Înlocuirea rapidă a lui Mandelson este esențială, întrucât vizita oficială a lui Donald Trump este programată să înceapă săptămâna viitoare, iar preşedintele american şi-ar fi manifestat deja nemulţumirea în legătură cu faptul că nu a fost avizat mai devreme despre intenţia de demitere a ambasadorului.

Guvernul britanic speră să evite o criză diplomatică majoră și să păstreze direcția negocierilor privind Ucraina, relațiile comerciale și cooperarea tehnologică.

James Roscoe va prelua interimar postul de ambasador, însă deja se vehiculează mai multe nume pentru preluarea funcției pe termen lung: Valerie Amos, Richard Moore (actualul șef MI6) și Mark Sedwill sunt printre favoriți. De asemenea, se vorbește despre revenirea la tradiție și numirea unui diplomat de carieră, pentru a garanta neutralitate și profesionalism.

Un sfârșit previzibil pentru un personaj controversat

Cariera lui Peter Mandelson a fost marcată de urcușuri spectaculoase și căderi abrupte. A demisionat de două ori din guvernele Blair, a fost reabilitat politic, dar mereu înconjurat de controverse.

Mai întâi, Peter Mandelson a demisionat din funcția de secretar pentru comerț și industrie din cauza unui împrumut nedeclarat pe care l-a luat de la un coleg pentru a cumpăra o casă în Londra. Ulterior a fost invitat să revină în funcția de secretar pentru Irlanda de Nord, ceea ce a şi făcut, dar a demisionat  din nou după ce s-a aflat că a intervenit în numele unui om de afaceri miliardar de origine indiană care dorea să obțină cetățenia britanică.

De data aceasta, demiterea sa din funcţia de ambasador al Marii Britanii la Washington şi scandalul legat de prietenia sastrânsă cu Jeffrey Epstein ar putea însemna sfârşitul carierei sale politice.

Florentina Grigore Citește mai multe despre: marea britanieambasador suajeffrey epstein

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Weekendul bate la ușă, iar Racii sunt puși pe distracție. Lorina, astrologul Click!, care ştie ce le-au pregătit astrele tuturor nativilor pentru 12 septembrie, avertizează că nu toate zodiile traversează o perioadă bună, unele dintre ele confruntându-se cu probleme şi situaţii tensionate.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Consiliul Național de Securitate al Poloniei, convocat de urgență. „10 septembrie a fost un test pe care Rusia ni l-a dat”

Consiliul Național de Securitate al Poloniei, convocat de urgență. „10 septembrie a fost un test pe care Rusia ni l-a dat”

Cristina Stancu 1 live Publicat: 11.09.2025 22:51

Consiliul Național de Securitate al Poloniei s-a reunit joi după-amiază la Palatul Prezidențial din Varșovia, într-o ședință convocată de președintele Karol Nawrocki, ca urmare a pătrunderii unui număr mare de drone rusești în spațiul aerian al Poloniei, miercuri, 10 septembrie.

Vineri, la ora 21:00, ora Polonei, va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la solicitarea polonezilor. Este un moment istoric, fiind  prima dată când Polonia a inițiat în mod independent o întâlnire în acest mod, cerând o reacție internațională la evenimentele recente care au avut loc în această țară, potrivit televiziunii poloneze RMF 24.

Președintele Nawrocki a afirmat că Polonia este vizată de patru ani de un război hibrid, avertizând opinia publică să nu cadă pradă dezinformării rusești.

„Dacă cineva avea îndoieli că Polonia participă la un război hibrid de patru ani, poate renunța la aceste îndoieli începând de ieri (…)Acest război se desfășoară pe uscat, pe apă și în aer. Participăm la acest război și în sfera socială, sub forma dezinformării” a spus  președintele, citat de presa poloneză.

Karol Nawrocki a subliniat că „10 septembrie a fost un test pe care Federația Rusă ni l-a dat și care trebuia să testeze reziliența societății noastre și stabilitatea instituțiilor și alianțelor noastre”.

Rest dintr-o dronă rusească doborâtă de Polonia. FOTO:X

„Am impresia că Polonia a trecut acest test”, a adăugat Nawrocki.

Reuniunea ONU, convocată oficial de Coreea de Sud

Cererea Polonei de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU a fost susținută de țările europene, iar reuniunea a fost convocată oficial de Coreea de Sud, care prezidează Consiliul de Securitate al ONU în septembrie, potrivit RMF 24

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Acesta este un semnal clar că problema are nu doar o dimensiune regională, ci și una globală, notează sursa citată.

Încă nu se știe cine va reprezenta Polonia în timpul întâlnirii de vineri. În mod tradițional, este reprezentantul permanent al Republicii Polone la ONU, dar în circumstanțe excepționale, a vorbit și ministrul Afacerilor Externe sau chiar președintele. O decizie în această privință nu a fost încă luată, notează sursa citată.

Șeful diplomației poloneze, vicepremierul Radosław Sikorski, a subliniat importanța viitoarei reuniuni.

Scopul este „de a atrage atenția întregii lumi asupra acestui atac fără precedent al dronelor rusești asupra unui stat membru nu numai al ONU, ci și al Uniunii Europene și NATO”, a remarcat vicepremierul.

Ministrul adjunct de externe Marcin Bosacki a informat că ministrul de externe Radosław Sikorski nu va participa la întâlnire.

Cristina Stancu Citește mai multe despre: poloniadrone rusesti

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Șase întrebări despre dronele rusești care au violat spațiul aerian al Poloniei

Șase întrebări despre dronele rusești care au violat spațiul aerian al Poloniei

Viorica Marin 1 live Publicat: 11.09.2025 23:00

Este pentru prima dată, de la începutul războiului din Ucraina, când forțele NATO intervin direct împotriva Rusiei. Incidentul ridică întrebări esențiale despre intențiile Kremlinului, despre capacitatea de reacție a Alianței și despre gradul real de pregătire al statelor din flancul estic în fața unei forme de agresiune tot mai des întâlnite: războiul prin drone.

Dronă rusească doborâtă în Polonia/FOTO:X

De la posibilitatea unui accident până la o provocare calculată, răspunsurile sunt puține și prudente, dar efectele sunt deja vizibile: o nouă spirală a tensiunilor între Rusia și Occident, scrie politico.eu..

1. Ce s-a întâmplat, concret, în estul Poloniei?

Premierul Donald Tusk a informat Parlamentul de la Varșovia că spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat de 19 ori în ultimele zile. Avioane de luptă F-16 ale Poloniei, sprijinite de F-35 olandeze, au fost ridicate în aer și au doborât cel puțin patru drone.

Fragmentele au fost descoperite în mai multe zone din estul țării, una dintre drone prăbușindu-se chiar peste o casă – din fericire, fără victime.

Varșovia acuză deschis Kremlinul: „Nu există dubii asupra intențiilor agresive ale Rusiei,” a afirmat Tusk. Polonia a activat Articolul 4 din Tratatul NATO, solicitând consultări urgente între aliați.

„Acum toată mașinăria Alianței se pune în mișcare pentru a evalua situația”, a transmis un oficial NATO, sub protecția anonimatului.

2. A fost un accident? Sau o decizie calculată?

Trecutul recent oferă suficiente precedente pentru a ridica semne de întrebare: drone rusești s-au mai rătăcit peste România sau Polonia, însă niciodată în număr atât de mare – și niciodată cu o reacție de apărare aeriană atât de hotărâtă.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că evaluarea comună a forțelor aeriene din Polonia și NATO este clară: „Dronele nu au deviat de la traiectorii, ci au fost direcționate deliberat.”

Această opinie este împărtășită și de alte state. Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, a spus fără echivoc că nu există indicii ale unei erori tehnice. Iar Fabian Hoffmann, expert în strategii de apărare și armament la Universitatea din Oslo, susține că analiza traiectoriilor demonstrează o acțiune controlată.

Totuși, nu toată lumea se grăbește cu verdicte.

John Healey, secretarul britanic al Apărării, a îndemnat la prudență: „Raportările sunt contradictorii, nu există încă o evaluare finală a motivației din spatele acestor atacuri. Oricare ar fi fost intenția, ele au fost periculoase, iresponsabile și constituie o violare a suveranității poloneze și a NATO.”

Zachary Kallenborn, cercetător în domeniul războiului cu drone la King’s College London, subliniază o realitate incomodă: „Deși vedem reacții verbale dure, răspunsul concret întârzie. Articolul 4 oferă Alianței răgazul de a aduna informații și de a cântări opțiunile.”

3. Ce spune Kremlinul?

Reacția Rusiei a fost, în nota obișnuită, una de negare și contraatac informațional. Reprezentantul diplomatic rus la Varșovia, Andrei Ordash, a sugerat că dronele ar fi venit din Ucraina, nu din Rusia. „Nu ni s-au oferit dovezi că ar fi drone rusești,” a spus el.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat o poziție clară: „Nu comentăm chestiuni care nu sunt în competența noastră.” În același timp, acuză Occidentul că formulează „provocări zilnice, fără argumente.”

Ministerul rus al Apărării a transmis ulterior un comunicat oficial în care afirmă că au fost lovite ținte din industria militară ucraineană, fără intenția de a afecta teritoriul polonez. Totodată, a insinuat că dronele nu ar fi avut raza necesară pentru a ajunge în Polonia din Federația Rusă.

„Suntem, totuși, deschiși la consultări bilaterale cu Ministerul Apărării din Polonia,” se arată în încheierea documentului.

4. Face parte dintr-un plan mai larg al Rusiei?

Contextul este important. După luni de stagnare relativă, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Peste 800 de drone și rachete au fost lansate într-o singură noapte, una dintre ele lovind clădirea principală a guvernului de la Kiev – o premieră în acest război.

Au fost vizate și obiective occidentale: o fabrică americană din vestul Ucrainei și, anterior, misiunea diplomatică a UE și sediul British Council din capitala ucraineană.

Vezi mai multe știri aici

„Mesajul Moscovei este clar: nu vrea pace sub umbrela garanțiilor occidentale – și poate nici pace, în general,” a scris economistul Timothy Ash.

Generalul american în retragere Ben Hodges consideră că incursiunea dronelor în Polonia este o acțiune deliberată, semnalând apetitul lui Putin pentru risc – mai ales în contextul celor peste 8.000 de soldați americani staționați pe teritoriul polonez.

Hoffmann adaugă o nuanță interesantă: „Agresivitatea Rusiei e simptomul unei slăbiciuni. Economic, Rusia stă prost. Tocmai de aceea forțează nota acum – pentru că simte o fereastră de oportunitate.”

5. Ce spune acest incident despre pregătirea apărării aeriene a Poloniei și NATO?

Faptul că dronele au fost detectate și în parte doborâte arată că sistemele funcționează – dar nu impecabil. Belarus, aliatul Kremlinului, susține chiar că a avertizat Polonia despre apropierea dronelor.

„F-16 și F-35 nu sunt ideale pentru doborârea dronelor,” atrage atenția Hodges. „Sunt arme scumpe pentru o amenințare ieftină.”

Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews, este și mai tranșant: „Acesta a fost un atac de tip <<roți ajutătoare>> al Rusiei – iar NATO nu pare să fi învățat mare lucru după trei ani de război.”

Prin contrast, Ucraina reușește să respingă zilnic astfel de atacuri, cu mijloace mai rapide și mai puțin costisitoare: 386 din cele 415 drone lansate marți noaptea au fost interceptate, alături de 27 din cele 43 de rachete.

6. Cum poate răspunde NATO?

Evenimentul de miercuri întărește convingerea că apărarea aeriană a Alianței trebuie consolidată. Fostul purtător de cuvânt NATO, Oana Lungescu, avertizează: „Secretarul general Mark Rutte a spus deja că e nevoie de o creștere de cinci ori a capacității NATO în domeniul apărării antiaeriene și antirachetă. Este o prioritate urgentă.”

Generalul Hodges merge mai departe și propune:

-Un exercițiu comun major pentru apărarea aeriană pe flancul estic;

-Schimbarea regulilor de angajare ale avioanelor NATO din Marea Baltică și Marea Neagră, pentru a permite doborârea dronelor rusești;

-Instituirea unei zone de interdicție aeriană (no-fly zone) deasupra Ucrainei de Vest – pentru a preveni apropierea dronelor rusești de granițele NATO. „Nu ar fi o escaladare,” susține el, „deoarece aviația rusă nu zboară deja în spațiul aerian ucrainean.”

În absența unui răspuns decisiv, rămâne întrebarea care planează deasupra întregului incident: câte „teste” mai poate suporta NATO până când va fi nevoită să răspundă – nu doar cu comunicate, ci cu acțiuni clare?

Viorica Marin Citește mai multe despre: rusianatopolonia

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• La cât se ridică despăgubirile cerute de familiile tinerilor români luați de viitură în Italia. „Suferința părinților a fost amplificată de o agonie prelungită”

La cât se ridică despăgubirile cerute de familiile tinerilor români luați de viitură în Italia. „Suferința părinților a fost amplificată de o agonie prelungită”

Cristina Stancu 1 live Publicat: 11.09.2025 23:18 Ultima actualizare: 11.09.2025 23:45

Familiile tinerilor români care au murit în timpul revărsării torentului Natisone din Italia, pe 31 mai 2024, cer despăgubiri în valoare totală de 3,7 milioane de euro pentru daune patrimoniale, biologice și morale, scrie Rotalianul.

Prejudiciul este calculat conform unui tabel unic național, potrivit Rai News.

Rudele celor trei victime – Patrizia Cormos (20 de ani), Bianca Doros (23 de ani) și Cristian Molnar (25 de ani) – solicită despăgubiri statului italian și regiunii Friuli-Venezia Giulia, acuzând că intervenţia salvatorilor a fost necorespunzătoare. 

Amintim că cei trei tineri au rămas blocați pe o insulă din mijlocul râului Natisone, în timpul unei excursii, după ce au fost surprinși de creșterea bruscă a apelor, în localitatea Premariacco. Imaginile cu ei îmbrățișați au făcut înconjurul lumii.

Trupurile fetelor luate de ape au fost găsite după câteva zile, iar cel al lui Cristian la mai bine de trei săptămâni.

Cei trei tineri români luați de viitură în Italia. FOTO X

Avocatul rudelor victimelor, Maurizio Stefanizzi, a depus actele de constituire ca parte civilă în cadrul procesului penal care îi are ca inculpaţi pe trei pompieri și un asistent medical de la SORES, acuzați de ucidere din culpă în legătură cu moartea celor trei tineri români.

„Suferința părinților a fost amplificată de o agonie prelungită. Tinerii au murit prin înec după peste 40 de minute de așteptare a intervențiilor de salvare, iar familiile au trăit aceste momente interminabile de disperare aproape în direct, ca la televizor. Aceasta le-a provocat o traumă psihologică și mai profundă”, a precizat avocatul.

Prejudiciul cerut, de 3,7 milioane de euro, a fost calculat ținând cont și de jurisprudența în materie. Pentru familia Patriziei Cormos , despăgubirile solicitate se ridică la 1.269.000 euro, pentru familia Biancăi Doros – 1.200.000 euro, iar pentru familia lui Cristian Molnar – 1.243.000 euro. Un total de trei milioane și 700 de mii de euro. Prejudiciul a fost calculat conform unui tabel unic național și potrivit jurisprudenței în materie.

La finalul lunii ianuarie a acestui an, Parchetul din Udine a realizat o reconstituire cronologică minuțioasă a tragediei, indicând o serie de posibile întârzieri și omisiuni care ar fi putut compromite operațiunile de salvare.

Potrivit reconstituirii, primul semnal de alarmă a fost transmis la 31 mai 2024, la ora 13:29:42, prin apel la numărul unic de urgență 112.

Apelul a fost efectuat de Patrizia Cormos, care a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-și salva prietenii. Deși știa să înoate și ar fi putut încerca să se salveze când încă nu era prea târziu, fata a rămas alături de ceilalți doi tineri.

Tânăra a semnalat la telefon că se afla la Premariacco, pe albia râului Natisone, în apropiere de Ponte Romano, „blocată împreună cu alte două persoane, ca pe o insulă”, iar nivelul apei creștea văzând cu ochii.

Apelul a fost transferat, în mai puțin de două minute, la sala operativă a pompierilor din Udine.

Urmărește cele mai importante știri

Situația s-a agravat rapid. La ora 13:36:44, Patrizia a efectuat un al doilea apel, reiterând că nivelul apei crește foarte repede.

„Veniți, vă rog! În câte minute ajungeți?”

Cel de-al treilea apel, efectuat la 13:48:48, a fost și mai dramatic: tânăra a explicat că ea și cei doi însoțitori sunt pe punctul de a fi luați de apă și a solicitat în mod expres trimiterea unui elicopter. 

„Veniți, vă rog!”, a repetat tânăra.

„În câte minute ajungeți?” a întrebat fata

„Suntem la Cividale, va dura puțin”, i-au răspuns pompierii, solicitându-i să trimită imagini, videoclipuri și locația exactă.

Patrizia a încercat să urmeze instrucțiunile primite, dar apelul a fost pus în așteptare.

Parchetul subliniază că elicopterul medical cel mai apropiat, cu indicativul „Doppio India”, staționat la baza Forțelor Aeriene din Pasian di Prato (regiunea Friuli-Venezia Giulia), „ar fi putut ajunge la locul incidentului în aproximativ 12–13 minute” dacă ar fi fost activat prompt. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Familile victimelor vor ca inculpații să răspundă și civil pentru ce s-a întâmplat

Ancheta penală urmează să stabilească în ce măsură întârzierile și eventualele omisiuni în coordonarea și activarea mijloacelor de intervenție au contribuit la deznodământul tragic, scrie Rotalianul.

Cristina Stancu Citește mai multe despre: timisoaraviitura

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• MAE l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București: „Prin gravitate, implicaţii şi anvergură”, incidentul din Polonia „reprezintă o escaladare fără precedent”

MAE l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București: „Prin gravitate, implicaţii şi anvergură”, incidentul din Polonia „reprezintă o escaladare fără precedent”

Cristina Stancu 1 live Publicat: 11.09.2025 23:32 Ultima actualizare: 11.09.2025 23:39

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat joi,11 septembrie, pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti pentru a i se comunicat poziţia de condamnare fermă a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat, joi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe pentru a i se comunica poziţia de condamnare fermă, de către România, a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti, în cursul nopţii de 9 spre10 septembrie 2025, arată MAE.

„Ilustrează încă o dată consecinţele ample, severe, ale războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei”

Partea română a subliniat că, „prin gravitate, implicaţii şi anvergură, respectivul incident reprezintă o escaladare fără precedent, precum şi o ameninţare la adresa securităţii cetăţenilor unui stat Aliat şi partener strategic al României”, se mai arată în comunicat:

„Acest incident ilustrează încă o dată consecinţele ample, severe, ale războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei asupra stabilităţii regionale şi a securităţii europene”

Vezi toate știrile de pe convocat ambasadorul rusiei

Ministerul Afacerilor Externe a reamintit părţii ruse despre atacurile rusești împotriva unor obiective ucrainene, în apropierea graniţei cu România.

„A fost subliniat din nou caracterul iresponsabil al acestor atacuri, care afectează securitatea naţională şi stabilitatea în regiunea mai largă a Mării Negre şi imperativul respectării suveranitatii si a dreptului international la gurile Dunării”, se arată în comunicat.

Amintim că preşedintele Nicuşor Dan a afirmat miercuri, 10 septembrie, că România este solidară cu Polonia, care a neutralizat drone rusești în interiorul propriului spaţiu aerian, precizând că, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite „pentru a reacţiona la fel” în România.  

Cristina Stancu Citește mai multe despre: poloniamaedrone rusesti

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Negocieri secrete la Viena. Statele bogate din UE își stabilesc strategia înaintea unei confruntări bugetare cu Sudul și Estul Europei

Negocieri secrete la Viena. Statele bogate din UE își stabilesc strategia înaintea unei confruntări bugetare cu Sudul și Estul Europei

Viorica Marin 1 live Publicat: 11.09.2025 23:33

Într-o mișcare discretă, dar semnificativă, mai multe dintre cele mai prospere state ale Uniunii Europene s-au reunit joi la Viena, pentru a-și coordona pozițiile înaintea unui nou ciclu de negocieri privind bugetul multianual al blocului comunitar. Scopul: conturarea unei strategii comune în fața unui grup tot mai vocal de state care cer un buget mai generos, cu accent pe coeziune și agricultură., notează politico.eu.

Comisia Europeană, intre tabere rivale/FOTO:Arhiva

Este pentru prima dată când oficiali de rang înalt din țări contributoare nete — inclusiv Germania, Franța și statele nordice — se întâlnesc în acest format pentru a discuta în mod informal, dar strategic, propunerea Comisiei Europene privind următorul Cadru Financiar Multianual, estimat la 1.816 miliarde de euro.

Deși negocierile oficiale sunt programate să înceapă în lunile următoare, culisele deja fierb. Reuniunea de la Viena, la care nu au participat miniștri, ci tehnicieni și înalți funcționari, ar putea reprezenta începutul unei confruntări de durată între două viziuni opuse asupra viitorului financiar al Uniunii.

O Europă împărțită în două „triburi” bugetare

Așa cum se întâmplă la fiecare rundă de negocieri pentru bugetul multianual, cele 27 de state membre tind să se coaguleze în două tabere mari.

De o parte, grupul „plătitorilor neți” — format din țări dezvoltate precum Suedia, Olanda, Franța sau Germania — susține menținerea unui buget controlat, eficient, în care contribuțiile să fie echilibrate cu beneficiile directe. De cealaltă parte, grupul cunoscut sub numele de Prietenii Coeziunii — din care fac parte țări precum Polonia, Italia, Spania sau România — pledează pentru un buget extins, care să continue să sprijine regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii.

„Bugetul european nu este doar o chestiune de aritmetică economică, ci una profund legată de istorie și solidaritate”, a remarcat recent Stefan Imhof, secretar general în Ministerul de Finanțe al Austriei.

Cu toate acestea, niciunul dintre cele două blocuri nu este omogen. Franța, de exemplu, susține ideea unei datorii comune europene, în timp ce Olanda se opune ferm. Tot Franța, un susținător tradițional al subvențiilor agricole, are puncte comune cu Polonia, din tabăra opusă, în acest domeniu.

În interiorul fiecărui grup, astfel de diferențe se negociază și se gestionează, scopul fiind definirea unor poziții comune înainte de confruntarea în Consiliu și în Parlamentul European.

O reuniune fără fanfară, dar cu miză mare

Deși evenimentul de la Viena nu a fost anunțat public, surse diplomatice europene susțin că această reuniune are rolul de a „pregăti terenul” pentru poziția finală a statelor contributoare nete, în perspectiva negocierilor care vor culmina în 2026.

„La final, totul se reduce la ceea ce decid Franța și Germania. Restul urmează linia”, a declarat, sub protecția anonimatului, un diplomat dintr-un stat nordic.

Pe cealaltă parte a mesei, Polonia a fost, în mod tradițional, liderul neoficial al grupului Prietenilor Coeziunii, însă relațiile tensionate cu Ungaria — partenerul său de cursă lungă — și demersurile controversate ale guvernului Orbán au afectat coeziunea taberei. Astfel, statele din sudul Europei, precum Italia sau Spania, încearcă să joace un rol mai activ în coordonare.

Urmărește cele mai importante știri

Pe 1 septembrie, Malta a găzduit o întâlnire tehnică a experților bugetari din acest grup, pregătind terenul pentru discuțiile tehnice care implică toate cele 27 de state membre.

Comisia Europeană, între tabere rivale

În tot acest peisaj fragmentat, Comisia Europeană — care a lansat propunerea de buget în iulie — se poziționează ca mediator, dar și ca actor interesat. Noul comisar european pentru buget, Piotr Serafin, un diplomat polonez cu experiență în Consiliu, are sarcina delicată de a naviga între cele două blocuri.

„Va trebui să practice un adevărat joc de echilibristică: să împiedice polarizarea și să evite ca deciziile să fie luate exclusiv în interiorul grupurilor”, a comentat Janusz Lewandowski, fost comisar pentru buget (2010–2014), pentru publicația Politico.

Strategia sugerată: dialog individual cu statele membre, pentru a slăbi coeziunea internă a taberelor și a permite Comisiei să mențină controlul asupra negocierilor.

Negocierile oficiale vor începe în toamnă, dar deciziile esențiale vor fi luate, ca de obicei, în spatele ușilor închise, în reuniuni informale și întâlniri tehnice. Istoria ultimelor bugete arată că astfel de întâlniri pot anticipa compromisurile finale.

„Această propunere nu va fi forma finală a bugetului. Toți vor trebui să cedeze ceva. Dar, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată, se va ajunge la un acord”, a declarat Imhof.

Într-o Europă aflată sub presiune — geopolitică, economică, socială — bugetul comun rămâne mai mult decât un exercițiu contabil: este o oglindă a solidarității, dar și a tensiunilor profunde dintre vechile și noile priorități ale Uniunii.

Viorica Marin Citește mai multe despre: uebugetintalnire

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• SUA
• Putin și Netanyahu își urmeză nestingheriți propriile interese, sfidându-l pe Trump

Putin și Netanyahu își urmeză nestingheriți propriile interese, sfidându-l pe Trump

Viorica Marin 1 live Publicat: 11.09.2025 23:55

Departe de a-i susține aspirațiile globale, doi dintre liderii pe care Donald Trump miza cel mai mult pentru a-și contura imaginea de artizan al păcii par să-și urmeze nestingheriți propriile interese, sfidând agenda diplomatică a Casei Albe.

Vladimir Putin și Bejamin Netanyau/FOTO:Arhiva

Atât premierul israelian Benjamin Netanyahu, cât și președintele rus Vladimir Putin au ignorat apelurile recente ale liderului de la Washington privind oprirea conflictelor armate pe care fiecare dintre ei le gestionează — în Gaza și în Ucraina. În acest context, șansele ca Donald Trump să fie luat în considerare pentru Premiul Nobel pentru Pace, o distincție pe care nu o ascunde că o dorește, devin tot mai improbabile.

Un președinte preocupat de imagine, dar fără control asupra aliaților sau rivalilor

În discursurile sale și în declarațiile de presă, Trump continuă să se autoprezinte ca principalul factor de echilibru internațional, într-o epocă a instabilității și războiului. Cabinetul său și o parte a establishmentului republican îl urmează fără rezerve în această narațiune, temându-se de consecințele politice și financiare ale unui dezacord public cu liderul de facto al partidului. La rândul lor, guverne europene, lideri de afaceri americani, ba chiar și rectori de universități par să evite confruntarea cu viziunile lui Trump.

Cu toate acestea, sprijinul celor care contează în ecuația geopolitică pare fragil. Netanyahu și Putin, figuri centrale în cele mai sângeroase conflicte ale momentului, au propriile agende — și nu par grăbiți să își alinieze politicile cu dorințele Washingtonului.

Netanyahu – între calcul politic intern și lipsa de apetit pentru compromis

În urmă cu doar câteva luni, premierul israelian părea dornic să îi arate lui Trump loialitate, semnând alături de alți lideri o scrisoare de susținere pentru candidatura americanului la Premiul Nobel. Între timp însă, Netanyahu s-a întors la o strategie care favorizează stabilitatea guvernului său intern în detrimentul unei soluții diplomatice pentru conflictul din Gaza.

Israelul a continuat ofensiva militară în teritoriile palestiniene, în ciuda eforturilor internaționale de mediere și a avertismentelor privind o criză umanitară severă. Mai mult, a fost acuzat că blochează deliberat accesul la alimente și medicamente în Fâșia Gaza — ceea ce a determinat Franța, Marea Britanie și alte state europene să ia în calcul recunoașterea oficială a statului Palestina în cadrul Adunării Generale a ONU.

În paralel, Trump a susținut că Israelul ar fi acceptat parametrii unei propuneri de acord privind o încetare a focului și eliberarea ostaticilor. Oficialii israelieni, însă, au fost mult mai rezervați, sugerând că nici măcar nu a avut loc o ședință de guvern pe această temă. De asemenea, sprijinul partenerilor extremiști din coaliția guvernamentală a lui Netanyahu — care promovează o viziune teocratică și expansionistă asupra granițelor Israelului — face aproape imposibilă orice concesie semnificativă.

Un eveniment ce a tensionat suplimentar relațiile cu Washingtonul a fost atacul aerian eșuat asupra Qatarului — un aliat american important și gazda mai multor lideri Hamas, implicați în negocierile pentru pace. Momentul a fost interpretat ca o sabotare deliberată a unui proces diplomatic susținut direct de Trump prin intermediul emisarului său special, Steve Witkoff.

Reacția președintelui american nu a întârziat: o mustrare publică a Israelului și un apel telefonic tensionat cu Netanyahu, după care liderul israelian și ministrul Apărării, Israel Katz, au reiterat intenția de a continua ofensiva împotriva „dușmanilor, oriunde s-ar afla”.

Putin – un război de uzură cu miză strategică

În ce-l privește pe Vladimir Putin, lipsa de interes față de o eventuală mediere a lui Trump în conflictul din Ucraina a devenit evidentă în ultimele săptămâni. De la summitul din Alaska cu președintele american, unde solicitarea unei încetări imediate a focului a fost abandonată, Kremlinul a intensificat atacurile asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra unor clădiri guvernamentale din centrul Kievului.

Vezi mai multe știri aici

Rusia continuă să promoveze ideea că Ucraina este vinovată pentru prelungirea conflictului, mizând pe superioritatea sa militară și pe dificultățile tot mai evidente ale Kievului de a-și menține capacitatea de apărare.

Nici vizita recentă a unui alt emisar american, generalul în rezervă Keith Kellogg, nu a schimbat cursul evenimentelor. La scurt timp după plecarea sa, un atac asupra biroului premierului ucrainean a fost interpretat ca o sfidare directă a oricărui efort diplomatic.

Mai mult, în zorii zilei de miercuri, Rusia a lansat 19 drone în spațiul aerian al Poloniei — membru NATO — prin teritoriul aliatului său, Belarus. Doar trei dintre aceste aparate au fost interceptate, ceea ce a dus la semne de întrebare serioase privind eficiența apărării aeriene a Alianței în regiune.

Incidentul a fost perceput nu doar ca o provocare militară, ci și ca un avertisment implicit la adresa Statelor Unite și a oricărei intenții de extindere a prezenței NATO în statele de pe flancul estic. Mesajul Moscovei: nici garanțiile occidentale nu pot oferi siguranță absolută.

Diplomația, în impas. Premiul Nobel, tot mai departe

În timp ce liderii de la Moscova și Ierusalim își urmează propriile strategii, fără a oferi concesii reale, Donald Trump se află într-o poziție ingrată. Între retorica pacificatoare și realitatea conflictelor care continuă să facă victime, rolul de mediator global devine tot mai greu de susținut.

Premiul Nobel pentru Pace, care părea un obiectiv strategic pentru fostul președinte american, pare acum tot mai îndepărtat. În loc de lauri și recunoaștere internațională, Trump riscă să rămână cu o simbolică „lingură de lemn” — un eșec diplomatic costisitor, nu doar pentru imaginea sa, ci și pentru stabilitatea unei ordini mondiale din ce în ce mai fragile.

Viorica Marin Citește mai multe despre: suavladimir putindonald trump

---

Vezi articol complet la: Adevarul