Nicușor Dan a semnalat absența unui plan de țară coerent. Dar ce presupune, concret, un astfel de plan? Cum se conturează și care sunt pașii necesari pentru implementare? Analiștii atrag atenția că, deși politicienii invocă frecvent ideea unui plan de țară, aceasta rămâne adesea un simplu slogan.
Vezi articol complet la: Adevarul
Daniel Guţă 1 live Publicat: 17.09.2025 06:00
Autoritățile din Hunedoara nu s-au împăcat cu închiderea combinatului siderurgic din Hunedoara și reclamă că fostul mare complex industrial, în trecut cu 20.000 de salariați, acum cu doar câteva sute, ar putea ajunge la fier vechi.
Combinatul din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Combinatul siderurgic din Hunedoara a fost privatizat în 2003, când a fost preluat de actualul grup ArcelorMittal, însă la peste două decenii de la reorganizarea acestuia, conducerea companiei a decis oprirea definitivă a producției.
Decizia închiderii combinatului a stârnit neliniștea multor localnici, iar autoritățile locale și unii politicieni au reacționat, solicitând intervenția statului român. Într-o scrisoare deschisă adresată Președintelui României și Guvernului României, primarul Hunedoarei, Dan Bobouțanu, a cerut, printre altele, desecretizarea contractului de privatizare nr. 49/28.10.2003, prin care SC Siderurgica SA Hunedoara a trecut din proprietatea statului român în proprietatea companiei LNM Holdings/ISPAT (actualul ArcelorMittal SA).
„Nu putem neglija faptul că Uzinele de Fier Hunedoara au funcţionat încă din 1884, transformându-se apoi în „Combinatul Siderurgic Hunedoara”, mai târziu în „SC Siderurgica S.A.”, iar în 2003, această entitate-etalon a industriei româneşti a fost vândută unei companii private, companie care, acum, anunţă încetarea definitivă a activităţii „fabricii sale de la Hunedoara”. Metalurgia hunedoreană a reprezentat un important pol de dezvoltare al României preţ de un secol. Suntem absolut convinşi că nici trecutul, nici prezentul, nici viitorul unei zone istorice a ţării nu se pot arunca la fier vechi! Nimeni nu are dreptul să facă acest lucru, indiferent că este vorba despre o administrare „de stat” sau despre un proprietar privat!”, susține primarul Hunedoarei.
Alți politicieni locali s-au alăturat demersului primarului, solicitând la rândul lor măsuri pentru a preveni ca fostul mare complex siderurgic să ajungă „la fier vechi”.
În combinatul din Hunedoara, altădată o emblemă a siderurgiei românești, cu 20.000 de salariați în anii ‘70 și ‘80 și cu o producție anuală de peste trei milioane de tone de oțel, în ultimii ani mai lucrau 500 – 600 de oameni.
După privatizarea sa, în timp ce investițiile ample în retehnologizarea și modernizarea complexului au fost rare, numărul salariaților a fost într-o continuă scădere, salariile au rămas necompetitive pentru o ramură industrială grea, iar tot mai mulți dintre angajați rămâneau la locul de muncă, după ce se pensionau în jurul vârstei de 50 de ani, pentru a-și completa veniturile din pensie.
În septembrie, când conducerea ArcelorMittal a anunțat închiderea combinatului, compania din Hunedoara mai număra 477 de salariați, majoritatea fiind și pensionari.
O parte dintre ei urmau să părăsească definitiv combinatul din toamna acestui an. Conducerea companiei arăta că decizia de oprire a activității a fost determinată de imposibilitatea uzinei de a rămâne competitivă pe piețele interne, europene și internaționale. La Hunedoara erau fabricate profile și corniere destinate sectoarelor de energie, construcții și infrastructură.
„Condițiile de piață foarte dificile, generate de prețurile ridicate la energia electrică și de presiunea importurilor la prețuri reduse din afara Uniunii Europene, au făcut imposibilă continuarea activității. ArcelorMittal Hunedoara nu mai poate absorbi pierderi financiare suplimentare”, se arată în comunicatul transmis de combinat.
În ciuda numărului redus al angajaților față de perioada sa de maximă productivitate, combinatul siderurgic rămăsese unul dintre angajatorii importanți din Hunedoara, un municipiu cu o populație de circa 50.000 de oameni, unde locurile de muncă din sectorul public domină piața locală a muncii.
În plus, deși cei mai mulți hunedoreni nu mai au legături cu combinatul în care, în trecut, aproape fiecare familie din Hunedoara avea cel puțin un angajat, pentru unii localnici, închiderea combinatului este tratată și ca o problemă sentimentală.
Din 1884, când au fost inaugurate primele furnale din Hunedoara, complexul metalurgic a funcționat aproape neîntrerupt până în 2025.
Declinul său abrupt a început imediat după 1990, grăbit nu numai din cauza situației dificile din industria grea și a lipsei de competitivitate a „coloșilor” României, de restructurările și disponibilizările masive, dar și de numeroasele furturi și devalizări care l-au afectat.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
„Ne confruntăm la Hunedoara cu un fenomen foarte grav. După Revoluţia din Decembrie 1989, dar mai ales în ultima vreme, s-au înmulţit sustragerile din avutul public, mai precis din societatea comercială Siderurgica. Unii au înţeles libertatea în sensul că pot face ce vor fără să dea seamă nimănui. Adevărul este că din marele combinat se fură ca în codru. Se fură, nu un şurub, o piuliţă acolo, de care omul are nevoie acasă, la bicicletă, maşină ş.a., ci cu maşinile, cu cărucioarele. Paznici sunt o mulţime, dar nu pricep cu ce se ocupă, de vreme ce le trec pe sub nas bunuri de valori foarte mari”, reclama în 1991 fostul procuror-șef Tiberiu Hârşan, de la Parchetul municipiului Hunedoara.
În următorii ani, mai multe capacități de producție considerate neviabile, printre care oțelăriile Siemens Martin, deja vechi de patru decenii, Cocseria, Aglomeratorul și furnalele, au fost închise, dezafectate și demolate.
Între timp, furturile au luat amploare, contribuind și ele la distrugerea colosului industrial şi pierderea a mii de locuri de muncă. Ultima investiție amplă, începută în anii ‘80 la Hunedoara, când pe ruinele primelor patru furnale a început construcţia Furnalului 4, anunțat ca fiind cel mai modern din România, nu a mai fost finalizată, iar furnalul a avut și el soarta construcțiilor lăsate în grija hoților.
Combinatul siderurgic Hunedoara a fost privatizat în anul 2003, după un șir de restructurări început la mijlocul anilor ’90, care au dus la reducerea, în etape, a numărului de salariați de la aproape 20.000, în 1991, la circa 2.500 la sfârșitul anului 2003, când uzinele au fost preluate de actualul grup ArcelorMittal, fost LNM.
„Președintele Autorității pentru Privatizare, Ovidiu Mușetescu, a semnat în 28 octombrie 2003, la sediul APAPS, contractul de privatizare a S.C. Siderurgica S.A. Hunedoara. Pachetul de acțiuni reprezentând 80,9 la sută din capitalul social al combinatului a fost achiziționat de LNM Holdings NV. Valoarea totală a tranzacției este de aproximativ 43,4 milioane USD”, arăta un comunicat al APAPS.
Societatea privatizată atunci avea, potrivit APAPS, pierderi totale de 23,8 milioane USD și datorii de 271,6 milioane USD. Grupul indian care a cumpărat atunci Siderurgica Hunedoara și Petrotub Roman era LNM Holdings, parte din LNM Group, condus de miliardarul indian Lakshmi Niwas Mittal. La începutul anilor 2000, era al doilea producător mondial de oțel. În Hunedoara își propunea reducerea costurilor și îmbunătățirea productivității, diversificarea produselor cu valoare adăugată și, totodată, s-a angajat să preia 2.200 de salariați.
Grupul LNM informa, în octombrie 2003, că și-a adăugat încă două companii la portofoliul său din România.
„Astfel, grupul controlat de omul de afaceri indian Lakshmi N. Mittal, care deținea deja Sidex Galați și Tepro Iași, a devenit marți acționarul principal al altor două uzine românești, și anume Siderurgica Hunedoara și Petrotub Roman. Valoarea totală a celor două tranzacții a depășit 120 milioane de dolari. Achiziția a aproximativ 70 la sută din S.C. Petrotub S.A. pentru 83 milioane de dolari a fost cea mai mare tranzacție. A doua tranzacție, încheiată ieri, a vizat vânzarea a peste 80 la sută din combinatul siderurgic S.C. Siderurgica Hunedoara, pentru 43,4 milioane de dolari. Valoarea efectivă a tranzacției a fost de 22,4 milioane dolari, iar datoriile comerciale preluate de cumpărător au însumat aproximativ 21 milioane dolari”, transmiteau reprezentanții grupului LNM, în 2003.
Contractul mai prevedea cofinanțarea unor programe de reconversie profesională pentru angajații disponibilizați și activități distincte (Halda de Zgură, Fabrica de Dolomită), care să genereze circa 300 de locuri de muncă. În următoarele două decenii, numărul salariaților combinatului s-a redus treptat, în același trend cu populația orașului, iar producția anuală din ultimii ani a fluctuat în jurul a 200.000 de tone de oțel brut.
Daniel Guţă Citește mai multe despre: combinatul siderurgic hunedoara
Vezi articol complet la: Adevarul
Cristina Stancu 1 live Publicat: 17.09.2025 06:20 Ultima actualizare: 17.09.2025 06:22
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi seara, că începând din primăvara anului viitor în România ar urma să se vadă primele semne de stabilizare a situaţiei financiar-economice, urmând ca în a doua jumătate a anului să apară şi tendinţele de creştere a economiei, dacă Guvernul se va concentra în continuare pe problema reducerii cheltuielilor şi nu va mai trebui să crească taxe.
Nu mai trebuie să repetăm greşelile din trecut, spune Ilie Bolojan. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
„Nu mai trebuie să creştem taxe dacă ne concentrăm pe problema reducerii de cheltuieli, care nu poate fi făcută de pe o zi pe alta şi doar în felul acesta putem să fim în situaţia în care, începând din primăvara anului viitor, avem deja efectele de stabilizare. Asta înseamnă că se va vedea o scădere a inflaţiei, efectele de contracţie economică pe care le au aceste măsuri, pe care nu trebuie să le negăm, vor fi absorbite şi ne vom duce către o situaţie de stabilizare, în aşa fel încât din a doua jumătate a anului să vedem tendinţele de creştere”, a declarat Ilie Bolojan, într-o emisiune la Antena 3 CNN.
Premierul a continuat:
„Dar să spun că de la începutul anului viitor sau de la final vom reduce iar nişte taxe ar însemna să fac nişte afirmaţii hazardate şi asta nici domnul preşedinte nu a spus aşa ceva”.
Ilie Bolojan a explicat când am putea vorbi de finalul crizei economice.
„Finalul de criză înseamnă că economia intră într-o zonă de stabilitate şi înseamnă că lucrăm zi de zi la aspecte care ţin de o economie pusă pe baze sănătoase, o economie care creează dezvoltare şi o ţară care se duce într-o direcţie bună. Asta trebuie să facem, dar nu înseamnă că de pe o zi pe alta vom începe din nou cu lucrurile pe care le-am făcut prost în aceşti ani”, a mai spus premierul, citat de Agerpres.
Prim-ministrul a subliniat că „trebuie să discutăm deschis”.
„Nu înseamnă că, dacă mergi bine nu poţi să reduci taxe, nu înseamnă că nu poţi să dai excepţii, dar orice s-ar spune, uitaţi unde am ajuns, mergând pe excepţii, creând posibilităţi, creând tot felul de lucruri care ne-au adus în această situaţie. Nu mai trebuie să repetăm aceste greşeli”, a adăugat Ilie Bolojan.
Cristina Stancu Citește mai multe despre: taxeinflatieilie bolojan
Vezi articol complet la: Adevarul
Daciana Mitrache 1 live Publicat: 17.09.2025 06:35
La prima vedere, o șosea pare o construcție banală, realizată din asfalt și alte materiale derivate din petrol. Dar tehnologia modernă arată că drumurile viitorului pot fi mult mai inteligente și prietenoase cu mediul. De la asfalt care își poate repara singur crăpăturile, până la integrarea de tehnologii care permit încărcarea vehiculelor electrice în mers, proiectele recente conturează un viitor în care drumurile vor fi foarte diferite de cele pe care le cunoaștem azi.
Bioasfaltul promite să schimbe viitorul drumurilor: rezistență la crăpături și durabilitate Agro&Ch
Un exemplu concret vine de la Universitatea din Huelva, în Spania, unde cercetătorii lucrează la drumuri mai rezistente, fabricate din materiale sustenabile și mai ieftine, precum paiele de grâu. Într-un articol științific publicat în Carbohydrate Polymers, ei explică modul în care litiul și petrolul pot fi înlocuite cu celuloza în producția de grăsimi industriale și asfalt.
Mai surprinzător, un alt grup de cercetători din Spania testează asfalt fabricat din… mucuri de țigară. Studiile realizate la Universitatea din Granada arată că aceste deșeuri pot fi transformate într-un aditiv valoros pentru drumuri: fibrele de celuloză și plastic din mucuri acționează ca o armătură naturală, sporind rezistența asfaltului la fisuri și crăpături. În plus, procesul reduce temperatura de fabricație și emisiile de poluanți, făcând acest asfalt nu doar durabil, ci și mai prietenos cu mediul.
Astfel, paiele de grâu sau mucurile de țigară nu mai sunt simple resturi, ci materiale care ar putea schimba pentru totdeauna modul în care construim drumurile.
„Peste 90% dintre modificatorii de asfalt folosiți în prezent provin din surse fosile. Noi am reușit să folosim un modificator regenerabil și biodegradabil”, spune José Enrique Martín Alfonso, profesor și cercetător la Universitatea din Huelva.
Construcția drumurilor și utilizarea lor generează poluare, atât din frecarea roților, cât și din procesul de fabricație. Proiectul GreenAsphalt își propune să reducă acest impact, construind drumuri eco-eficiente, mai prietenoase cu mediul și durabile.
În 2023, primul tronson de drum cu bioasfalt Green Asphalt a fost pus în funcțiune. Acesta a fost fabricat la o temperatură maximă de 150 de grade Celsius și este compus dintr-un amestec de agregate virgine, bioligant, material frezat și pudră de cauciuc.
Drumurile viitorului nu mai sunt doar simple căi de transport – ele pot deveni mai sigure, mai durabile și mai sustenabile.
Tradițional, asfaltul se obținea din depozite naturale, însă aproape tot asfaltul folosit astăzi este artificial, derivat din petrol. Cunoscut și sub denumirea de bitum sau „chapopote”, acesta este un material vâscos, lipicios, de culoare neagră sau brun-închis. În amestecurile asfaltice, asfaltul acționează ca agent de legare și se regăsește aproape integral în petrolul brut.
Ca alternativă, cercetătorii spanioli propun un material mult mai accesibil: grâul. Cheia proiectului constă într-o reacție chimică numită silicare, care modifică structura celulozei, făcând-o rezistentă la apă și compatibilă cu uleiurile și bitumul. „Pasta de celuloză este foarte puțin compatibilă cu uleiul și bitumul, așa că, pentru prima dată, am modificat-o cu siliciu, care are o compatibilitate mult mai mare”, explică José Enrique Martín.
Procesul începe prin transformarea paielor de grâu în pastă de celuloză – același material folosit la fabricarea hârtiei. După purificare și modificare cu siliciu, cercetătorii obțin un aditiv cu proprietăți gelifiante și structurante, care se poate integra stabil în lubrifianți sau asfalt.
Majoritatea grăsimilor industriale se produc cu litiu – un metal rar și foarte căutat pentru fabricarea bateriilor. Litiul este un element costisitor, atât din punct de vedere economic, cât și ecologic. „Litiul era un element căruia nu i se acorda prea multă atenție, dar acum este esențial pentru baterii. Din acest motiv, a căpătat o importanță deosebită, iar prețul său a crescut”, explică José Enrique Martín.
Vezi toate știrile de pe asfaltul paie grâu
Pasta de grâu este propusă ca înlocuitor, reducând costurile de producție ale asfaltului și grăsimilor industriale. Grăsimea obținută cu acest aditiv rezistă mai bine la uzură decât amestecurile pe bază de litiu. În același timp, asfaltul devine mai elastic și mai tolerant la căldură, deformându-se mai puțin chiar și sub trafic intens.
Pentru a demonstra eficiența noului material, cercetătorii au realizat teste de laborator, care au inclus analize termice, încercări de frecare și microscopie. Următorul pas este testarea lui în condiții reale, pe utilaje, vehicule și segmente de drum.
Totuși, José Enrique Martín avertizează că sunt necesare cercetări suplimentare privind utilizarea și compoziția materialului: „Ne-am concentrat pe compatibilitatea chimică, dar acum lucrăm la modificarea dimensiunii și formei pastei de celuloză pentru a îmbunătăți modul în care interacționează cu uleiul și bitumul”.
Acest domeniu de cercetare atrage tot mai mult interes. În Spania, un alt grup de cercetători a prezentat recent un tip de asfalt care promite să schimbe modul în care sunt construite drumurile – mai rezistent, mai sustenabil și, surprinzător, fabricat din mucuri de țigară.
Studiul, publicat în revista științifică ScienceDirect, arată cum aceste deșeuri pot fi reutilizate ca aditiv în construcția de drumuri. Rezultatele de laborator arată că mucurilor sporesc rezistența asfaltului la fisuri și crăpături.
Cercetarea a fost realizată în cadrul Laboratorului de Inginerie a Construcțiilor al Universității din Granada, condus de Carmen Rubio Gámez și Fernando Moreno Navarro. Ei au testat asfalt produs în proporție de 40% din material reciclat provenit de la drumuri deteriorate și din granule de țigări electronice. Potrivit cercetătorilor, în timpul procesului de fabricație, contactul cu bitumul fierbinte topește ceara din granule și eliberează fibrele de celuloză și plastic reciclat din mucuri. Aceste fibre acționează ca un material de armare în matricea asfaltică, sporindu-i rezistența la fisurare și crăpare. În plus, ele rețin o parte din liant, ceea ce permite creșterea conținutului acestuia și face asfaltul mai ductil și mai flexibil. Prezența cerurilor are și un alt avantaj: modifică vâscozitatea bitumului și permite scăderea temperaturii de producție a amestecului. Astfel, se reduc atât consumul de energie, cât și emisiile poluante.
Asfaltul din paie de grâu sau mucuri de țigară nu este doar o soluție inovatoare, ci și o alternativă sustenabilă care promite drumuri mai rezistente, mai ieftine și mai prietenoase cu mediul, deschizând drumul către viitorul infrastructurii eco-friendly.
Daciana Mitrache Citește mai multe despre: infrastructura rutiera
Vezi articol complet la: Adevarul
Cristina Stancu 1 live Publicat: 17.09.2025 06:39 Ultima actualizare: 17.09.2025 06:41
Curtea Constituțională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu o lege inițiată de deputatul Silviu Vexler referitoare la regimul cultelor.
Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR. FOTO: gov.ro
Se întâmplă după ce, jumătatea lunii iulie, șeful statului a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu o lege care modifică și completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, prin care se sancționează, ca în cazul preoților, exercitarea fără drept a profesiei și de „rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”, potrivit Agerpres.
Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului, iar legea reclamată la CCR a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, cel care a inițiat și proiectul de lege de combatere a antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, proiect atacat fără succes de Nicușor Dan la CCR.
Nicușor Dan explică în sesizarea postată pe site-ul Senatului că, la data de 28 iunie 2025, Parlamentul României a transmis președintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Actul normativ introduce două noi articole în Legea Legea 489/2006:
La articolul 23, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”.
La articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: „(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.
Potrivit președintelui, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale, respectiv art.1 alin.(5), art.76 alin.(1) coroborat cu art.73 alin.(3) lit.h), respectiv art. 29 și art. 30 din Constituție.
De asemenea, legea încalcă art.147 alin.(4) din Constituție și art.7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.
Legea în discuție extinde sfera subiectului activ al infracțiunii, fiind incluse și categoriile „rabin” sau „imam”, dar și sintagma „altor funcții, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”.
Vezi toate știrile de pe discută sesizarea președintelui
„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecință, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, în acest domeniu, al exercitării libertății religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă și standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituție. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiția ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituționalitate nu îl îndeplinește”, mai spune președintele.
Șeful statului mai reproșează enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale.
„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcții, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituționalitate, aceste prevederi rămân neconstituționale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul și imamul printre funcțiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracțiune, fără a ține cont de faptul că există și alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcții clericale și monahale proprii”, explică Nicușor Dan.
Concret, altor culte religioase recunoscute prin lege le sunt specifice alte titulaturi, cum ar fi: muftiu (în cazul Cultului musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România), bătrân (în cazul Organizației Religioase „Martorii lui lehova”).
Toate aceste titulaturi trebuie luate în considerare de legiuitor în cuprinsul art. 23 alin. (4) din Legea 489/2006, deoarece, după cum a reținut și Curtea Constituțională „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activități este aceeași”, se arată în sesizare.
De asemenea, critici neconstituționalitate pot să fie formulate și din perspectiva faptului că textul incriminează „exercitarea fără drept a atribuțiilor” specifice mai multor funcții clericale sau monahale, legiuitorul ignorând că, de cele mai multe ori, aceste atribuții nu sunt stabilite prin lege, ca act normativ de reglementare primară, ci prin statutele și codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre adoptată de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.
O altă critică a președintelui se referă la încălcarea art.1 alin. (5), art. 29 și art.30 din Constituție prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a anumitor persoane, fapt ce încalcă libertatea religioasă, dar și exercițiul libertății de exprimare.
Cristina Stancu Citește mai multe despre: nicușor danccr
Vezi articol complet la: Adevarul
Cristina Stancu 1 live Publicat: 17.09.2025 06:55 Ultima actualizare: 17.09.2025 07:08
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi că a discutat cu preşedintele SUA, Donald Trump, cu privire la măsuri suplimentare pentru întărirea sancţiunilor împotriva Rusiei, în vederea încheierii războiului din Ucraina, relatează AFP.
Von der Leyen și Trump au discutat despre noile măsuri împotriva Rusiei. FOTO arhivă Profimedia
„Am avut o conversaţie plăcută cu (Donald Trump) privind consolidarea eforturilor noastre comune de a creşte presiunea economică asupra Rusiei prin măsuri suplimentare”, a precizat preşedinta Comisiei Europene pe platforma X.
Ursula von der Leyen a indicat că executivul UE va prezenta în curând propunerile sale pentru un al 19-lea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei de la începutul invaziei Ucrainei în 2022, relatează Agerpres, citând AFP.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Al 19-lea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei va include măsuri care vizează criptomonedele, băncile şi energia, a menţionat ea.
Pachetul vizează aproximativ şase bănci şi companii energetice ruseşti, precum şi sistemele de plată şi de carduri de credit din Rusia, platformele de tranzacţionare a criptomonedelor şi restricţii suplimentare asupra comerţului cu petrol al Rusiei, potrivit Bloomberg.
Cristina Stancu Citește mai multe despre: donald trumpursula von der leyensanctiuni rusia
Vezi articol complet la: Adevarul
Cristina Stancu 1 live Publicat: 17.09.2025 07:15
Fostul preşedinte brazilian Jair Bolsonaro a fost internat marţi într-un spital din Brasilia după ce „s-a simţit rău”, la câteva zile după ce a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat, a anunţat unul dintre fiii săi pe platforma X.
Jair Bolsonaro are de ispășit 27 de ani de pușcărie. FOTO EPA EFE
Aflat în arest la domiciliu de la începutul lunii august, fostul lider de extrema dreaptă (2019-2022), în vârstă de 70 de ani, „s-a simţit rău, având un episod sever de sughiţ, vărsături şi scăderea tensiunii arteriale”, a explicat senatorul Flavio Bolsonaro, relatează AFP, citată de Agerpres.
Joia trecută, la capătul unui proces istoric, Jair Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat, în ciuda presiunilor intense exercitate de preşedintele american, Donald Trump, în favoarea sa, notează AFP.
Vezi toate știrile de pe fostul preşedinte brazilian
Fostul şef de stat de extremă dreapta (2019-2022) a fost condamnat pentru că a condus un complot de lovitură de stat pentru a rămâne la putere, după ce a pierdut alegerile din 2022 în faţa actualului preşedinte, Luiz Inacio Lula da Silva.
Cristina Stancu Citește mai multe despre: închisoarebrazilialovitura de stat
Vezi articol complet la: Adevarul
Viorica Marin 1 live Publicat: 17.09.2025 07:15
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, mizează pe fisurile tot mai vizibile din lumea democratică occidentală și nu pare dispus să renunțe prea curând la agresiunea militară asupra Ucrainei. Într-un interviu acordat publicației ZN.UA, istoricul și analistul britanic Niall Ferguson avertizează că evoluțiile politice din Europa și Statele Unite lucrează, în acest moment, în favoarea liderului de la Kremlin.
Vladimir Putin, președintele Rusiei/FOTO:Profimedia
Ferguson subliniază că una dintre principalele speranțe ale lui Putin vine din schimbările electorale din trei dintre cele mai influente democrații europene – Marea Britanie, Franța și Germania. În toate cele trei țări, partidele populiste câștigă teren, fie conducând detașat în sondaje (în cazul Regatului Unit și al Franței), fie ajungând din urmă formațiunile aflate la guvernare (cum este cazul Germaniei).
„Tendințele politice sunt promițătoare din perspectiva lui Putin. El observă cum democrațiile occidentale intră într-o perioadă de instabilitate politică, iar acest lucru îl încurajează să continue”, afirmă Ferguson.
„Odată cu alegerea președintelui Trump, SUA a fost în mod clar obligată să se angajeze pe un curs diferit , iar noi ne aflăm de fapt în faza acestei schimbări. Mai mult, președintele Putin observă și schimbările electorale din cele trei principale state europene (în sens larg) – Marea Britanie, Franța și Germania. Ce vede el acolo? Partidele populiste sunt semnificativ înaintea partidului de guvernământ din Marea Britanie și Franța și merg mână în mână cu acesta în Germania. Așadar, tendințele politice sunt, de asemenea, încurajatoare din punctul său de vedere”, consideră el.
„Statele Unite se află într-o fază de tranziție, în care cursul politic se poate schimba semnificativ. Trump ar putea reseta relațiile cu Rusia, ceea ce i-ar conveni de minune lui Putin”, avertizează istoricul britanic.
„Cred că eșecul discuțiilor din Alaska a jucat un rol. Așadar, asistăm la un moment al adevărului atât pentru administrația Trump, cât și pentru NATO.
Întotdeauna mi-a fost clar că scopul final al lui Putin nu este pur și simplu să controleze Ucraina. Scopul final al lui Putin este să desființeze NATO. Așadar, acum asistăm la prima mișcare calculată de subminare a securității unui membru NATO. Dacă SUA și alți membri NATO nu reacționează, Putin va concluziona că NATO este o alianță pe moarte sau poate chiar moartă“, subliniază anlistul britanic.
Având în vedere volatilitatea situației globale și rolul SUA ca actor principal, Neil Ferguson a insistat pe responsabiliatea în creștere a UE și disponibilitatea Uniunii de a înțelege și accepta această responsabilitate.
„Europa are la dispoziție resurse enorme. Dacă ne uităm la amploarea programelor de asistență COVID-19 pe care UE le-a adoptat, acestea depășesc cu mult ceea ce i s-a oferit Ucrainei sub formă de asistență până acum. Acest lucru este absurd”, subliniază Neil Ferguson.
El consideră că este de neînțeles cât de mici sunt cheltuielile pentru apărare ale Europei în comparație cu cele ale Rusiei, având în vedere cât de mare este economia UE. El observă că schimbările recente ale politicii europene nu au dus la un rezultat clar pozitiv. Vestea bună, nu în ultimul rând sub presiunea președintelui Trump, este că Europa s-a angajat să își mărească semnificativ bugetul pentru apărare.
„În cazul Germaniei, aceasta este o chestiune foarte importantă, care necesită o modificare constituțională pentru a crește semnificativ cheltuielile pentru apărare, precum și pentru infrastructură. Minunat, genial, demult așteptat! Am fost la Berlin în iulie anul trecut și am pledat cu tărie pentru acest lucru înainte ca Friedrich Merz să devină cancelar. Vestea proastă este că aceste resurse sporite nu sunt traduse în echipamentele de care Ucraina are nevoie urgentă acum.”
Cum se comportă apărarea aeriană a Ucrainei în timpul celor mai recente și mai prelungite bombardamente aeriene? Merge bine, dar cam atât putem spune. Tot nu sunt suficiente. Lucrează Europa zi și noapte pentru a produce apărare aeriană comparabilă cu cea furnizată Ucrainei de către SUA? Nu. Există eforturi serioase de a extinde producția de drone așa cum fac rușii? Nu.” a mai spus istoricul britanic.
Ferguson a precizat că, deși Ucraina este deja lider în inovația tehnologică și poate produce singură drone în masă, tot nu își poate permite să cumpere tot ce are nevoie pentru apărare. Dintr-un motiv foarte simplu: diferența uriașă dintre resursele planificate de guvernele europene și volumul de finanțare care se traduce efectiv în echipamente pe care Ucraina le poate utiliza.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Pentru a susține această opinie, Ferguson recomandă analizarea cercetării și dezvoltării în domeniul apărării din SUA și UE. Primul lucru care îți atrage atenția este că există un ordin de mărime mai multă cercetare și dezvoltare în domeniul apărării în America decât în Europa.
„Acest război nu va fi câștigat prin producerea a tot mai multor obuziere și a muniției aferente”, spune Neil Ferguson. „Acesta este un război despre o nouă frontieră tehnologică, în care apărarea antiaeriană este esențială. Aici Europa nu este deloc pregătită să își asume rolul pe care l-au jucat Statele Unite.”
Dincolo de peisajul politic, Ferguson atrage atenția și asupra unei realități economice îngrijorătoare. Majoritatea statelor europene sunt prinse într-o spirală a datoriei publice, care le limitează drastic capacitatea de a investi în apărare. Cu excepția Germaniei, aproape toate economiile europene plătesc mai mult pentru dobânzile aferente datoriilor decât pentru apărare – o vulnerabilitate strategică majoră în contextul unui conflict prelungit.
„Din perspectiva lui Putin, e o combinație favorabilă: instabilitate politică și slăbiciune economică. Iar el știe că Ucraina depinde de sprijinul acestor democrații care, istoric vorbind, sunt imprevizibile și oscilante”, mai spune Ferguson.
În contrapondere, Putin beneficiază de un sprijin tot mai consolidat din partea regimurilor autoritare. China, prin vocea lui Xi Jinping, și Coreea de Nord sunt aliați deschiși ai Rusiei, iar acest bloc autocratic oferă Moscovei un sprijin politic și economic greu de ignorat.
„Să nu uităm un lucru esențial: Putin contează pe sprijinul dictaturilor, în timp ce Ucraina este dependentă de voința democrațiilor. Iar această asimetrie devine periculoasă pe termen lung”, conchide Niall Ferguson.
„Statele Unite rămân puterea militară dominantă în lume, precum și principala economie. Desigur, în anumite privințe, Statele Unite își demonstrează puterea în negocierile privind comerțul, precum și în cele privind cheltuielile de apărare ale aliaților săi. Așadar, nu există nicio îndoială că Statele Unite sunt încă puterea dominantă în lume.
Problema este că se confruntă cu o axă de state autoritare: China, Rusia, Iran, Coreea de Nord. Trebuie să înfrunte aceste state în cel puțin trei teatre de război: Europa de Est, Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat. Aceasta este o provocare chiar și pentru Statele Unite“, susține analistul britanic.
Viorica Marin Citește mai multe despre: vladimir putinnatorazboi ucraina
Vezi articol complet la: Adevarul
Cristina Stancu 1 live Publicat: 17.09.2025 07:44 Ultima actualizare: 17.09.2025 08:04
Procurorii americani au anunţat marţi că Tyler Robinson, presupusul ucigaş al influencerului conservator american Charlie Kirk, a fost inculpat pentru asasinat, precizând că vor solicita condamnarea la moarte în cazul său.
Robinson, arestat pentru ucidere Chiarlie Kirk, riscă pedeapsa cu moartea. FOTO Profimedia
După prima înfățișări a lui Robinson în fața instanței, marți, în Utah, procurorii au dezvăluit șapte acuzații în legătură cu uciderea lui Charlie Kirk, declarând că vor solicita pedeapsa cu moartea, potrivit BBC.
În timpul apariției sale în instanță, Robinson purta o vestă verde închis, fără mâneci.
Îmbrăcămintea este menită să prevină autovătămarea, nu o vestă antiglonț.
Anterior, procurorul comitatului Utah, Jeff Gray, a declarat că Robinson a sugerat că își va lua viața, înainte de a fi convins să se predea.
Este doar începutul a ceea ce va fi probabil un proces juridic de lungă durată și extrem de atent analizat, notează sursa citată, precizând că ar putea dura ceva timp până când Tyler Robinson va fi judecat, dacă dosarul va ajunge în această etapă.
Investigarea cazului ar putea dura săptămâni sau luni. Dată fiind notorietatea lui Charlie Kirk, miza este mare pentru autoritățile care conduc ancheta în acest caz, relatează BBC.
Tyler Robinson, în vârstă de 22 de ani, şi-a justificat acţiunea faţă de apropiaţii săi prin „ura” vehiculată, potrivit lui, de Charlie Kirk , a declarat procurorul comitatului Utah, Jeffrey Gray, într-o conferință de presă, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Robinson este vizat de șapte capete de acuzare, între care cel de asasinat, „pentru că a cauzat intenționat sau cu bună știință moartea lui Charlie Kirk în circumstanțe care au antrenat un risc mare de moarte pentru alte persoane”, a menționat procurorul.
Principale două capete de acuzare sunt însoțite de circumstanțe agravante „deoarece acuzatul l-a fi luat ca țintă pe Charlie Kirk din cauza expresiei sale politice, știind că erau prezenți copii care vor asista la omucidere”, a precizat el.
„În urma acestei conferințe de presă, îmi voi declara oficial intenția de a solicita pedeapsa cu moartea”, a spus procurorul, explicând ca Tyler Robinson va rămâne, prin urmare, în arest, fără posibilitatea de eliberare pe cauțiune.
Amintim că Charlie Kirk, în vârstă de 31 de ani, un susținător proeminent al preşedintelui american Donald Trump, a fost împuşcat miercuri în gât în timp ce vorbea la un eveniment în aer liber la Universitatea Utah Valley din Orem şi a murit ulterior din cauza rănilor.
Cristina Stancu Citește mai multe despre: pedeapsa cu moarteacondamnare la moartecharlie kirk
Vezi articol complet la: Adevarul
Cristina Stancu 1 live Publicat: 17.09.2025 08:22
Patru persoane au fost arestate după ce imagini cu Jeffrey Epstein, prințul Andrew și Donald Trump au fost proiectate pe Castelul Windsor, marți seara, în momentul în care președintele SUA a aterizat în Marea Britanie, potrivit Daily Mail Online.
Un videoclip cu mai multe fotografii și clipuri ale controversatului finanțator Jeffrey Epstein. și ale președintelui SUA, în vârstă de 79 de ani, împreună de-a lungul anilor, a fost proiectat pe zidurile de cărămidă, marți seara.
Seria de imagini a fost prezentată cronologic, printre fotografiile cu cei doi fiind inserată și o notă scrisă de Trump pentru Epstein, într-un exemplar al cărții sale „Trump the Art of The Comeback”, care spunea: „Pentru Jeff, ești cel mai mare”.
Imagini cu prințul Andrew alături de Epstein, care era judecat pentru mai multe acuzații de trafic sexual, au fost, de asemenea, proiectate pe ecran pentru ca trecătorii să le poată vedea.
Jeffrey Epstein a murit în 2019, în timpul procesului din dosarul în care era acuzat că a condus o „rețea vastă” de trafic de fete minore. El a fost, de asemenea, condamnat pentru solicitare de prostituție de la o minoră, cu un deceniu în urmă, fapt pentru care a fost înregistrat ca infractor sexual.
Recentul incident de la Castelul Windsor are loc în contextul celei de-a doua vizite de stat efectuate de Donald Trump în Marea Britanie. La sosire, președintele american a vorbit despre cum faptul că se află în Marea Britanie îi „încălzește” inima.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Imagini proiectate pe Castelul Windsor. FOTO Captură YouTube Forbes
Poliția din Thames Valley a confirmat că patru adulți au fost arestați sub suspiciunea de comunicare rău intenționată după ceea ce au catalogat a fi o „acțiune publică”.
„Luăm foarte în serios orice activitate neautorizată în jurul Castelului Windsor”, a declarat comisarul șef Felicity Parker.
Amintim că, săptămâna trecută, Peter Mandelson, ambasadorul britanic la Washington, cunoscut drept „Prințul Întunericului”, a fost demis, cu doar câteva zile înainte de vizita lui Donald Trump în Regatul Unit, după ce au apărut dovezi incontestabile ale prieteniei sale strânse cu Jeffrey Epstein.
Cristina Stancu Citește mai multe despre: donald trumpmarea britaniearestari
Vezi articol complet la: Adevarul