- Home
- Știri Interne
- Sănătate
- COVID-19 revine în forță la început de an școlar: „Avem o creștere de peste 80% pe săptămână”. Simptome neobișnuite la copii
Analiză COVID-19 revine în forță la început de an școlar: „Avem o creștere de peste 80% pe săptămână”. Simptome neobișnuite la copii
Florina Ilicea 1 live Publicat: 03.09.2025 03:00
România se confruntă din nou cu o creștere fulminantă a cazurilor de COVID-19. Ultimele date oficiale, publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), arată o dublare a infectărilor de la o săptămână la alta, în special în rândul copiilor.
Un posibil vârf al epidemiei COVID-19 la început de an școlar FOTO Inquam/ Octav Ganea
România intră în noul an școlar cu un val epidemic în plină ascensiune: cazurile de COVID-19 aproape s-au dublat într-o singură săptămână, iar procentul copiilor infectați, cu vârsta de până în 9 ani, se apropie de 40%.
Epidemiologul Octavian Jurma avertizează asupra posibilității ca vârful epidemiei să aibă loc în perioada începerii școlilor. Totodată, medicul pediatru, Mihai Craiu, atrage atenția asupra unor simptome mai puțin specifice infecției cu SARS-CoV-2, în cazul celor mici.
Epidemia accelerează înaintea începutului de an școlar
Ultimul raport, publicat pe site-ul Insitutului Național de Sănătate Publică, arată că în săptămâna 18 – 24 august au fost înregistrate 3.850 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID-19), Vorbim despre o creștere cu 87,2% față de săptămâna precedentă.
Datele statistice arată că 936 dintre cazurile noi din această perioadă sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare.
Repartiția cazurilor de COVID-19 confirmate pe grupe de vârstă este următoarea:
0-9 ani = 1.523 cazuri;
10-19 ani = 307 cazuri;
20-29 ani = 342 cazuri;
30-39 ani = 385 cazuri;
40-49 cazuri = 277 cazuri;
50-59 cazuri = 306 cazuri;
60-69 ani = 225 cazuri;
70-79 ani = 305 cazuri;
≥ 80 ani = 180 cazuri;.
Cele mai mari creșteri față de săptămâna anterioară s-au înregistrat la grupele de vârstă: 70-79 ani (53,1%), respectiv, 40-49 ani (49,3%), iar cea mai mică creștere, la grupa de vârstă 0-9 ani (43,3%).” – se arată în raportul INSP.
Creșterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât în doar trei săptămâni, copiii sub 10 ani au ajuns să reprezinte aproape 40% din totalul cazurilor confirmate.
Octavian Jurma: „Marea majoritate a infectărilor se focalizează pe acest grup, naiv imun”
Medicul și cercetătorul în sănătate publică, Octavian Jurma, spune că valul de COVID-19 din această vară a depășit prognozele inițiale.
„Eu anticipam o creștere undeva între 300-400% și un vârf, în jur la 5.000 de cazuri. Această creștere este mult peste, până acum sunt 7.469 de cazuri cumulate în luna august, începând cu data de 4. Luna iulie a avut 1.703 cazuri. Asta înseamnă o creștere de 338%”, a explicat el, pentru Adevărul.
Tendința ascendentă este confirmată și de evoluția săptămânală.
„Avem o creștere foarte mare, de peste 80% pe săptămână”, spune specialistul, iar cifrele îi dau dreptate: după ce la începutul lui august s-a înregistrat un plus de 50%, săptămâna următoare creșterea a fost de 80%, iar în cea de-a treia săptămână s-a ajuns la 87%.
„Nu avem semne că s-ar produce acel vârf, pe la mijlocul lunii august, cum a fost anul trecut. Dimpotrivă, vedem o accelerație, de la 50% în prima săptămână, la 80% creșterea din a doua săptămână și 87% în a treia. Deci am sărit de la 1.142 de cazuri, la 2.058, până la 3.850 de cazuri publicate pentru ultima săptămână. Mai mult de dublu față de luna iulie în doar o săptămână”, punctează Jurma.
Cei mai expuși par a fi copiii: de la sugari, până la școala primară. Unii dintre ei au contactul cu boala pentru prima oară, prin urmare, nu au avut de unde să capete imunitate. În plus, nu au avut nici posibilitatea vaccinării, la noi în țară.
„În aceste 3 săptămâni, ponderea a fost de 38% pentru grupa de vârstă 0-9 ani. Copiii sub 5 ani niciodată nu s-au putut vaccina în România, chiar dacă în alte țări din Europa s-a putut face de la 6 luni”, amintește cercetătorul. Contextul devine cu atât mai sensibil cu cât începutul de an școlar coincide cu ascensiunea valului.
„Așa cum se conturează lucrurile, este posibil să ne trezim că acest vârf al epidemiei va avea loc în perioada începerii școlilor. De obicei, deschiderea școlilor pe o variantă din aceasta nouă, a însemnat o creștere a numărului de cazuri”, avertizează Jurma, atrăgând atenția că revenirea elevilor în colectivitate ar putea alimenta o nouă accelerare.
În opinia lui, vulnerabilitatea copiilor se explică simplu: „Marea majoritate a infectărilor se focalizează pe acest grup, naiv imun. Ei n-au mai văzut niciodată virusul.”
Mihai Craiu: realitatea din spitale și simptomele atipice la copii
Medicul pediatru, Mihai Craiu, de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” a vobit despre actuala situație din spital.
„Numai în ultima săptămână am avut 73 de confirmați pozitiv. În principiu, mare parte dintre ei cu forme de severitate nu foarte mare. Pe jumătate i-am trimis acasă, întrucât erau școlari și preșcolari care puteau fi manageriați cu medicație simptomatică: de febră, desfundat nasul, hidratare generoasă și monitorizare. Cei foarte mici, cu vârsta de un an și sub, din păcate, mulți au rămas internați”, a spus el, pentru Adevărul.
Această situație subliniază că, deși majoritatea copiilor fac forme ușoare sau medii, sugarii și copiii foarte mici pot dezvolta complicații care necesită supraveghere medicală. Un element nou față de valurile anterioare este simptomatologia atipică, ușor de confundat.
„Spre deosebire de valurile anterioare, maladia nu mai este doar respiratorie. Pe de-o parte este mai greu de recunoscut de părinți. Mulți sugari au venit cu vărsături, diaree și deshidratare. Și atunci, părinții nu și-au pus problema că ar fi COVID-19. Pe de-o parte, aspectul de a mima alte enterocolite poate fi păcălitor. Pe de alta, cei mici nu s-au mai întâlnit cu boala. Ei, direct, nu au fost expuși, iar părinții lor au avut deja un declin al anticorpilor protectori, pentru că știm, potrivit studiilor, că anticorpii rămân la nivel protector undeva între 3-6 luni. Și prin boală și prin vaccinare”, explică medicul.
Craiu subliniază și rolul limitat al imunității materne, dobândite anterior.
Vezi toate știrile de pe covid revine forță
Vezi articol complet la: Adevarul
