Ministrul Educației a spus sâmbătă la Digi 24 că nimeni nu este mulțumit de măsurile de criză, iar sindicaliștii care anunță proteste care vor bloca activitatea școlilor „trebuie să aibă decență”….

---

Vezi articol complet la: Antena3

• Home
• Politică
• „Coerență, nu populism!” Deputatul PNL Ionel Bogdan reacţionează dur după ce Adrian Câciu a criticat eliminarea impozitului pe cifra de afaceri

„Coerență, nu populism!” Deputatul PNL Ionel Bogdan reacţionează dur după ce Adrian Câciu a criticat eliminarea impozitului pe cifra de afaceri

Florentina Grigore 1 live Publicat: 30.08.2025 22:18 Ultima actualizare: 30.08.2025 22:24

Deputatul PNL Ionel Bogdan acuză PSD de incoerență și de transmiterea unui semnal greșit mediului de afaceri, după ce social-democrații au votat în Guvern eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, dar Adrian Câciu, fost ministru al Finanţelor din partea social-democraţilor, a criticat public măsura.

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) stârneşte dispute în coaliția de guvernare. În timp ce PNL susține măsura ca pe o corectare a unei greșeli, fostul ministru de Finanţe PSD Adrian Câciu acuză că avantajele merg către multinaționale, în timp ce populația este împovărată de taxe suplimentare.

La scurt timp după ce acesta a criticat măsura, sâmbătă, 30 august, deputatul PNL Ionel Bogdan a populism, avertizând că prin declaraţia lui Adrian Câciu partidul transmite către mediul de afaceri un mesaj de instabilitate și neîncredere

 „Coerență, nu populism! În ședința de guvern, PSD a fost de acord cu eliminarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) – o taxă care s-a dovedit nocivă pentru companiile românești. Totuși, în spațiul public, foști miniștri PSD critică aceeași măsură pe care partidul lor a aprobat-o la masa guvernului. Această contradicție transmite un semnal greșit mediului de afaceri: lipsa de coerență

Liberalul a explicat faptul că impozitul minim nu a adus bani la buget, dar a afectat firmele corecte, inclusiv pe cele care nu făceau optimizări fiscale.

„Eliminarea acestui impozit era firească și creează spațiu pentru un cadru mai echitabil: noile prevederi nu taxează profitul mic obținut natural, ci vizează exclusiv exportul artificial de profit prin tranzacții intra-grup. Pachetul 2 de măsuri înseamnă corectarea greșelilor trecutului și stabilitate pentru companiile românești”, a adăugat Ionel Bogdan ca răspuns la criticile formulate de fostul ministru PSD al Finanţelor.

Urmărește cele mai importante știri

De partea cealaltă, fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, afirmă că măsura este nedreaptă.

„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din cifra de afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual), dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, a explicat sâmbătă Adrian Câciu, reamintind că această taxă aducea anual 3,7 miliarde de lei la buget.

El afirmă că a cerut ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să renunțe la măsură, dar decizia fusese deja luată: „Am spus acest lucru în coaliție, am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu). Nu a renunțat!”.

Florentina Grigore Citește mai multe despre: adrian caciu

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Sănătate
• De ce viitorii medici învață și cum să asculte. Dr. Beatrice Mahler: „Pacienții așteptă nu doar să îi tratăm bine, ci și să comunicăm“

Interviu De ce viitorii medici învață și cum să asculte. Dr. Beatrice Mahler: „Pacienții așteptă nu doar să îi tratăm bine, ci și să comunicăm“

Norbert Nemeş 1 live Publicat: 30.08.2025 22:30

La UMF „Carol Davila“, un curs opțional îi învață pe viitorii medici să comunice cu pacienții: cum să asculte, cum să transmită un diagnostic dificil și cum să-și gestioneze propriile emoții. Medicina are nevoie şi de povești, nu doar de aparate și tratamente. 

Din februarie, studenții UMF „Carol Davila” pot studia comunicarea cu pacienți. FOTO: Shutterstock

Medicina se bazează tot mai mult pe tehnologie, însă aparatura sofisticată și algoritmii de diagnostic nu pot înlocui comunicarea dintre medic și pacient. Pandemia de COVID-19 a arătat acest lucru cu brutalitate: mii de oameni au simțit că nu înțeleg ce li se întâmplă, chiar dacă primeau tratamente corecte. Pentru mulți, lipsa explicațiilor a fost mai greu de suportat decât procedurile medicale. Pornind de la această nevoie, Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul „Marius Nasta“ din Bucureşti și conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, a creat cursul de „Medicină narativă și comunicare clinică medicală“. Este pentru prima dată când studenții de la Medicină pot învăța într-un cadru structurat cum să-și asculte pacienții, cum să transmită un diagnostic grav și cum să-și gestioneze propriile emoții. „Au fost momente în care am văzut reacția multor aparținători și pacienți, care așteptau de la noi nu doar să îi tratăm bine, ci și să le explicăm ceea ce facem“, spune medicul, care a arătat, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, motivele care au dus la apariția acestui curs, obstacolele reale din spitale și felul în care viitorii medici pot construi o relație de încredere cu pacienții lor.

De ce contează comunicarea în medicină

Experiența pandemiei a arătat cât de vulnerabilă poate fi relația dintre pacient și medic atunci când explicațiile lipsesc. În multe situații, oamenii au simțit că tratamentul primit nu era însoțit și de înțelegerea necesară. Pentru Beatrice Mahler, diferența dintre un act medical tehnic și unul complet este dată de felul în care informația ajunge la pacient. „Medicina devine tot mai complexă, devine tot mai tehnică – aparatura ne ajută foarte mult –, însă aceste lucruri trebuie explicate pe înțelesul pacienților. Altfel, ajungem să fim în două tabere diferite, ceea ce nu ne dorim. Atunci când suntem atenți la emoția celui din fața noastră, la durerea pe care el o simte, la trauma nu doar fizică, ci și psihică prin care trece, nu facem altceva decât să ne păstrăm umanitatea de care toți avem atât de multă nevoie și pe care, de altfel, pacienții o cer medicilor“. 

Nevoia de a învăța să comunicăm nu se rezumă la studenți. Mahler consideră că pregătirea trebuie să îi includă și pe medicii deja formați pentru că tipul de interacțiune se schimbă de la o specialitate la alta și de la un pacient la altul. Totuși, facultatea rămâne cel mai bun loc pentru a introduce aceste repere. „Am considerat că este un lucru foarte bun să demarăm acest proces încă din facultate și am început, așa cum era normal, cu un opțional, să văd dacă există o dorință în această direcție, să văd dacă apetitul studenților pentru acest tip de formare este prezent și care este feedbackul după câteva sesiuni“. 

Anul IV și pacientul

Studenții la Medicină au câteva cursuri generale de etică și psihologie medicală în primii ani de facultate. Însă adevăratul contact cu pacientul începe din anul III, odată cu primele stagii clinice. Alegerea anului IV pentru introducerea opționalului nu a fost întâmplătoare: este momentul în care baza teoretică se împletește deja cu experiența directă din spital. „În anul III de facultate, studenții ajung deja în spital și încep să deprindă etapele anamnezei (n.r. – discuția prin care medicul află istoricul bolii și simptomele pacientului), interacționează deja cu pacientul și oarecum sunt familiarizați cu viața de spital. Introducerea în anul IV a acestui tip de curs nu face altceva decât să finiseze aspecte ce țin de anamneză“, explică Beatrice Mahler.

Medicul conferențiar Beatrice Mahler este cea care susține cursul. FOTO: Alexandru Dobre / Mediafax

Dincolo de partea tehnică, cursul pune accent și pe un aspect mai puțin discutat în formarea medicilor: grija față de propria persoană. „Ne-am concentrat și pe atenția pe care fiecare medic trebuie să o aibă față de el, pentru a oferi cât mai mult celor din fața lui. Nu ajunge să ai grijă de ceilalți, dacă nu ai grijă de tine și dacă nu încerci să te poziționezi acolo unde este locul tău“, spune Mahler. Pentru studenți, cursul devine și o lecție despre cum să recunoască și să înțeleagă impactul emoțional al relației cu pacientul și familia. „Sunt emoții pe care le trăiești împreună cu pacientul, cu familia, și sunt emoții pe care de foarte multe ori le duci acasă cu tine. Or, aceste lucruri trebuie gestionate“, subliniază medicul.

Cursul nu promite soluții definitive, dar deschide o cale prin care viitorii medici pot învăța să își recunoască emoțiile și să înțeleagă mai bine ce simte pacientul. „Nu spun că acești studenți vor învăța tot în cadrul acestui curs, dar sunt primele direcții, bază pe care o punem în a-și identifica ei propriile emoții și, pe de altă parte, în a identifica emoția pe care o trăiește pacientul, dincolo de diagnosticul și de tratamentul care uneori poate fi foarte dur“. Pentru Mahler, această reflecție este vitală într-o profesie care presupune presiune constantă: „Trebuie să îți readuci aminte, zi de zi, motivul pentru care ai ales această profesie. E una extrem de dificilă, cu momente de tensiune și situații critice în fața pacientului, pe care, după ce le gestionezi alături de el, trebuie să le gestionezi și tu, față de tine însuți“. 

Medicul față-n față cu jurnalistul

Cursul de „Medicină narativă și comunicare clinică medicală“ nu se rezumă la teorie. Mahler a structurat conținutul pe șapte direcții diferite, actualizate constant, astfel încât studenții să aibă exerciții practice și experiențe directe. „Au fost momente în care am interacționat, am făcut jocuri de rol: în care unii studenți au jucat rolul de pacienți sau de aparținători, iar ceilalți trebuiau să gestioneze o situație de conflict, o situație de transmitere a unei vești triste“, explică Mahler. Exercițiile sunt precedate de învățarea unor metode și algoritmi: cum se formulează frazele, care sunt cuvintele-cheie, ce ton trebuie folosit și cum poate fi adaptat limbajul la context.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă comunicarea în spațiul public, studenții au discutat pe baza unor articole și materiale video din presă și au avut ocazia să interacționeze direct cu jurnaliști. „Am încercat să le analizăm din punct de vedere al modului «așa da» sau «așa nu» și un lucru extrem de important care le-a plăcut foarte mult a fost interacțiunea cu presa, în care am avut invitați jurnaliști“, povestește ea. Dialogul cu jurnaliștii a fost, pentru studenți, o experiență neașteptată. „Pe lângă faptul că au spus punctul lor de vedere cu privire la ce înseamnă pentru ei interacțiunea cu un medic, le-au permis studenților să le pună întrebări, iar întrebările au fost foarte multe“, adaugă Mahler. Întâlnirea a schimbat modul în care studenții priveau relația cu presa. „Dacă înainte existau prejudecăți, discuția le-a arătat că jurnalistul are un rol important în sistemul de sănătate, că transparența din partea medicilor este esențială și că menținerea unui dialog constant este benefică pentru toată lumea“. 

La cursuri, studenții învață să gestioneze diverse situații și pacienți. FOTO: Shutterstock

Transmiterea unor vești dificile – de la un diagnostic grav până la situații de deces – este una dintre temele centrale ale cursului. Studenții exersează formulele de deschidere și modul în care trebuie pregătită o asemenea discuție. „Am învățat care sunt metodele prin care facem acest lucru, care sunt algoritmul, procedura, cuvintele-cheie pe care trebuie să le spunem și modul în care le spunem. Am învățat cum să vorbim, care este cel mai adecvat ton pe care îl folosim“, explică Mahler.

Ce a schimbat cursul pentru studenți

Entuziasmul a fost primul semn că acest opțional a lăsat o amprentă. Studenții au devenit mai deschiși, mai curajoși și i-au scris direct pentru a-și împărtăși impresiile. Cel mai mult a contat însă faptul că, mai târziu, în stagiul de pneumologie, Mahler i-a văzut aplicând natural algoritmul exersat la curs, ca și cum ar fi făcut parte deja din modul lor de a comunica. Cursul, limitat momentan la 40-50 de locuri, s-a ocupat imediat. Alți studenți ar fi vrut să se înscrie, dar nu au mai prins loc. „S-au umplut locurile foarte repede, ceea ce înseamnă că își doresc să participe“, spune Mahler.

Vezi mai multe știri aici

Privind înainte, ea crede că următorii pași vor depinde de ce își vor dori studenții. „E bine să avem două generații și să vedem ce părere au ei – și să facem pași după ce analizăm și după ce ne uităm, cu adevărat, la ce își doresc ei de la noi, pentru că până la urmă suntem acolo să-i ajutăm pe ei să se dezvolte“. 

Adaptarea limbajului, parte din fișa postului

Unul dintre cele mai mari obstacole în calea unei comunicări de calitate este presiunea timpului. Personalul medical este insuficient, iar medicii sunt nevoiți să împartă atenția între mai mulți pacienți. În aceste condiții, păstrarea empatiei și a transparenței devine o provocare. „Lucrurile, într-adevăr, sunt greu de gestionat câteodată, însă noi nu suntem rupți de lume și oamenii știu și au această informație, că suntem puțini – și de cele mai multe ori văd acest lucru atunci când sunt în unitățile medicale“, spune Beatrice Mahler. Chiar și atunci când timpul este limitat, gesturile simple contează. „Este foarte important să le transmitem oamenilor care vin la medic sau care sunt în spital că avem o urgență. De exemplu, dacă suntem în ambulator, consultăm pacienți, iar pe secție e o urgență și suntem chemați, nu e normal să plecăm din cabinet fără să spunem oamenilor de la ușă unde mergem și ce facem“. Astfel, pacienții înțeleg că nu sunt ignorați, ci că o altă situație a necesitat atenția imediată a medicului. De multe ori, explicațiile simple sunt suficiente pentru a reduce tensiunea și neîncrederea. Mahler subliniază că transparența în comunicare îl ajută pe pacient să simtă că face parte din procesul decizional și să accepte mai ușor situațiile care nu depind de medici.

Un alt obstacol apare atunci când limbajul medical devine o barieră. Mulți pacienți nu cer explicații, din rușine sau teamă, și pleacă fără să fi înțeles tratamentul sau pașii următori. „Aici sunt mai multe direcții, pentru că, pe de o parte, trebuie să observăm tipologia de pacient pe care o avem, modul în care el învață, pentru că sunt persoane care sunt auditive și e suficient să audă și să rețină. Sunt persoane vizuale, trebuie neapărat să vadă o schemă ca să rețină informația. Sunt persoane care au abilități tehnice mai bune și atunci, de exemplu, dacă trebuie să utilizeze acasă un dispozitiv sau să-și facă o injecție, trebuie să pună mâna pe ele, să nu le perceapă ca pe instrumente complet străine“. 

Empatia și transparența sunt elemente esențiale în relația medic–pacient. FOTO: Shutterstock

Pentru Mahler, adaptarea limbajului și a metodei de explicare la fiecare pacient face parte din responsabilitatea medicului. În plus, tehnologia poate fi un sprijin: o discuție înregistrată sau notițe luate în timpul consultației ajută pacientul să revină ulterior asupra informațiilor. „Este foarte bine să permitem pacientului să ne înregistreze sau să înregistreze discuția cu noi, dacă nu, să-și noteze pe un caiet principalele elemente care sunt importante în pașii pe care îi are de făcut în viitor“. 

Un alt aspect esențial este ascultarea atentă a pacientului în etapa de anamneză. „Trei minute trebuie să ascultăm pacientul. Dacă nu îl lăsăm să vorbească, riscăm să punem un diagnostic care nu este corect“, avertizează Mahler. Consecințele nu țin doar de un diagnostic greșit, ci și de tratamente nepotrivite care pot genera erori în lanț și pot afecta încrederea pacientului. „Este extrem de important să ascultăm pacientul, pentru că problema e a lui. Noi suntem acolo să-l ajutăm“. 

Etica și atitudinea medicului

În spitale apar uneori situații în care medicii afișează o atitudine de superioritate, ceea ce afectează direct relația cu pacientul. Corectarea unor astfel de comportamente începe încă din facultate, dar se sprijină și pe cadrul profesional impus de Colegiul Medicilor din România. „Ține de reglementările pe care noi, medicii, trebuie să le respectăm, conform codului etic și deontologic, lucruri care sunt prevăzute în acest cod, pe care îl avem cu toții și avem obligația să-l respectăm“, explică Beatrice Mahler. Codul se află acum într-un proces de actualizare, pentru a ține pasul cu noile realități tehnologice. „Cine nu îl respectă, nu respectă un principiu etic, iar aici nu există posibilitatea de negociere“, spune Mahler. În opinia sa, responsabilitatea revine și coordonatorilor, șefilor de secție și directorilor medicali, care trebuie să sancționeze atitudinile nepotrivite. „Un medic care are o atitudine de superioritate înseamnă că își ratează cel puțin jumătate din obiectivele pe care le are împreună cu pacientul“. 

Chiar și atunci când timpul este limitat, gesturile simple contează. „Sunt pacienți care nu au nevoie de mult timp, dar sunt și pacienți care au nevoie de mai mult – și atunci îi chemi a doua oară sau le oferi un număr de telefon la care să poată pune întrebări“, explică medicul. Pentru ea, atitudinea etică trebuie să fie însoțită și de responsabilitatea directă a celor din ierarhie: „Eu cred, și sunt fermă în direcția asta, că atunci când comportamentul nu este etic sau este lipsit de etică, sancțiunea cel puțin verbală din partea superiorului trebuie să existe“.  

Norbert Nemeş Citește mai multe despre: mediciinterviupacienti

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Cultură
• Cum a ajuns Regele Mihai erou de benzi desenate, după o întâlnire din tinerețe cu artistul Puiu Manu

Exclusiv Cum a ajuns Regele Mihai erou de benzi desenate, după o întâlnire din tinerețe cu artistul Puiu Manu

Adrian Epure 1 live Publicat: 30.08.2025 23:00

Ajuns la aproape 97 de ani și cu o carieră de șapte decenii în spate, Puiu Manu este cel mai vârstnic desenator de bandă desenată din lume aflat încă în activitate, dar și unul dintre cei mai prolifici autori europeni ai genului.

Regele Mihai, în copilărie. FOTO: Puiu Manu

Asemenea unui José Saramago al ilustrației, Puiu Manu demonstrează că vârsta nu reprezintă un obstacol pentru creație, ci un instrument prin care vocația artistică se adâncește și capătă noi nuanțe. Fără semne de oboseală, el continuă să inspire generații, lucrând zi de zi cu o rigoare și cu o pasiune pe care puțini creatori reușesc să le mențină de-a lungul întregii vieți. În fiecare planșă pe care o realizează se regăsesc nu doar măiestria tehnică și claritatea stilului său, ci și ecoul unui secol întreg de istorie trăită, atent observată și transpusă în imagini care vorbesc dincolo de cuvinte.

„Îmi merge încă mâna“

Născut la 14 septembrie 1928, la București, Puiu Manu și-a început cariera încă din perioada studenției, cu desene publicate în ziarul „Scânteia Pionierului“. Prima sa bandă desenată, „Comoara lui Montezuma“, după un scenariu semnat de Mircea Sântimbreanu, a fost publicată în revista „Cravata Roșie“, în 1957. Treptat, Puiu Manu și-a construit o reputație solidă, numele său devenind nelipsit din paginile tuturor revistelor și almanahurilor pentru copii ale vremii. A colaborat constant cu scriitori de renume ai epocii, precum Radu Tudoran, Octav Pancu-Iași, Ovidiu Zotta, Tudor Mușatescu, Petre Luscalov, Iuliu Rațiu, Petru Demetru Popescu, Alexandru Mitru, Horia Aramă, Dumitru Almaș şi Radu Theodoru. Majoritatea benzilor sale desenate au fost publicate în revista „Cutezătorii“, cea mai importantă publicație pentru copii din Republica Socialistă România, editată între 1967 și 1989 de Consiliul Național al Organizației Pionierilor.

Puiu Manu dând autografe, în vara acestui an. FOTO: arhiva personală

Nici după 1990, odată cu schimbarea regimului, Puiu Manu nu și-a încetinit ritmul. A continuat să fie activ, realizând în mod constant benzi desenate sau ilustrații de carte și colaborând cu edituri importante din țară și de peste hotare. Este, în permanență, invitat de onoare la East European Comic Con, dar și la cele mai importante evenimente dedicate benzii desenate din România: Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice de la Brașov, București ComicsFest, Kids ComicsFest, precum și la târguri de carte, expoziții sau alte manifestări artistice. Oriunde apare, își întâmpină publicul cu răbdare și bucurie, semnând zeci de albume și reviste pentru cititori de toate vârstele. Nu sunt puțini cei care vin cu exemplare vechi din revista „Cutezătorii“, păstrate cu grijă vreme de 40 sau 50 de ani, doar pentru a obține un autograf de la artistul care le-a încântat copilăria. „În 2010 am primit un prim premiu pentru întreaga carieră. Apoi au urmat și altele… Dar, sincer, pentru mine au venit cam devreme, pentru că nu am de gând să mă opresc“, mărturisește, zâmbind, Puiu Manu. „Dacă n-am ce lucra într-o zi, mă simt descumpănit. Nu ştiu ce să fac! Din fericire, îmi merge încă mâna“, adaugă longevivul artist, exclusiv pentru „Weekend Adevărul“.

Ultimul Rege, în benzi desenate

Puiu Manu a terminat de curând lucrul la un album de benzi desenate despre viața Regelui Mihai I al României (1921-2017), „pentru tinerii între 5 și 105 ani“, proiect la care a lucrat în ultimii doi ani împreună cu doi dintre colaboratorii săi cei mai apropiați, profesorul universitar Adrian Cioroianu și istoricul benzii desenate românești, Dodo Niță. Ideea i-a venit lui Puiu Manu după ce a citit volumul „Mihai I al României“, semnat de Adrian Cioroianu și Mihaela Simina, apărut la Editura Curtea Veche, dar și în urma reacțiilor pozitive primite pentru banda desenată „Întâlnirea“, publicată în 2021, în cadrul căreia artistul rememorează o întâmplare reală din adolescență.

Întâlnirea dintre Puiu Manu și Regele Mihai. FOTO: Puiu Manu

În aprilie 1947, aflat la schi în Sinaia alături de un prieten, Puiu Manu l-a întâlnit întâmplător pe Regele Mihai în fața Castelului Pelișor. Suveranul, care repara o mașină, le-a oferit celor doi adolescenți indicații precise despre traseul către Vârful cu Dor, demonstrând o cunoaștere remarcabilă a zonei. Gestul simplu, dar plin de naturalețe, l-a impresionat profund pe viitorul artist. „A fost o întâlnire scurtă, dar care mi-a rămas vie în memorie până astăzi“, mărturisește Puiu Manu. Câteva luni mai târziu, la finalul lunii decembrie, Regele Mihai avea să fie forțat să abdice, marcând sfârșitul unei epoci. Până când albumul va apărea în librării, la finalul acestui an, pasionații de benzi desenate pot admira o parte dintre planșele originale în cadrul expoziției „Povestea vieții Regelui Mihai I al României, desenată de maestrul Puiu Manu“, vernisată la Muzeul Județean de Istorie Brașov cu ocazia celei de-a opta ediții a Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice.

Căpitanul RO, un alt super-erou autohton

Puiu Manu a creat, tot împreună cu istoricul Adrian Cioroianu, un super-erou românesc, Căpitanul RO, ale cărui aventuri au fost publicate, până în prezent, în două albume, „Război în inima Europei?“ și „Djihad! Totul se joacă la Marea Neagră!“.

„Ca autor de bandă desenată, aveam o oarecare invidie pe confrații mei din Statele Unite care puteau să jongleze cu minunatul «Superman», implicându-l în cele mai fantastice aventuri! Am trăit însă într-o perioadă în care acest «fantastic» era interzis! Dar, din fericire, am apucat și vremuri mai permisive. Bucuria a fost și mai mare când Adrian Cioroianu mi-a propus să imaginez acest super-erou român, asemănător celui american, dar care este înzestrat cu mult mai multe calități!“, povestește cu entuziasm Puiu Manu, care așteaptă acum ca Adrian Cioroianu să finalizeze și cel de-al treilea scenariu avându-l ca protagonist pe Căpitanul RO.

Dim Dunăreanu, un James Bond al „Epocii de Aur“

Împreună cu scriitorul Ovidiu Zotta, Puiu Manu a dat viață unui personaj emblematic al benzii desenate românești din perioada regimului comunist: Dim Dunăreanu. Acest erou, asemănător unui James Bond neînarmat, își învingea adversarii nu prin arme, ci cu ajutorul minţii agere și prin stăpânirea perfectă a artelor marțiale. Planşele cu Dim Dunăreanu au fost publicate mai întâi în revista „Cutezătorii“, în perioada 1968-1974, într-un serial numit „Vacanţele unui tânăr liniştit“. Două dintre episoade au fost adaptate și în cadrul unor albume publicate de Editura Stadion, pe scenariile lui Octav Pancu-Iaşi.

→ Imaginea 1/6: Regele Mihai, erou de bandă desenată, prin ochii și pensula lui Puiu Manu

„Eram prieteni buni. I-am zis la un moment dat: Ţuţule, tu ai făcut atâtea scenarii de filme, nu-mi faci şi mie un scenariu de bandă desenată? Şi mi-a făcut chiar două, «Tânărul şi marea» şi «Busola nu arată nordul». Vreau să vă zic că decizia editurii de a publica benzi desenate a salvat-o de la închidere. Nu prea aveau cititori, dar albumele mele, tipărite în 40.000 de exemplare fiecare, s-au epuizat în doar două luni. Sigur, erau şi accesibile oricui la vremea respectivă, fiind foarte ieftine (n.r. – 5 lei bucata). Ori îţi luai un Pepsi, ori cumpărai un album, era tot aia“, povestește Puiu Manu.

Vezi toate știrile de pe ajuns regele mihai

Personajul a renăscut în 2012, când, împreună cu scenaristul Marius Leștaru, Puiu Manu a realizat albumul „Dim – Sarabandă în Golful Aden“. De această dată, acțiunea îl aduce pe Dunăreanu în zilele noastre, confruntându-se cu pirații somalezi, într-o poveste tensionată și de actualitate. De asemenea, artistul a publicat sub formă de album, în 2015, episodul „Baladă eroică“, apărut inițial în 1974, în revista „Cutezătorii“.

„Toate pânzele sus!“, alături de Radu Tudoran

Bun prieten cu scriitorul Radu Tudoran, amândoi fiind pasionați de navigația cu pânze, Puiu Manu a fost cel care a adaptat în bandă desenată îndrăgitul roman „Toate pânzele sus!“. Prima variantă a narațiunii grafice a fost publicată în 1958, în paginile revistei „Cravata Roșie“, iar mai târziu, în 1972, a apărut sub formă de album alb-negru, la Editura Stadion.

Fragment din „Toate pânzele sus!“. FOTO: Puiu Manu

„Când i-am propus să realizăm împreună această bandă desenată, a strâmbat puţin din nas la început. «Cum aş putea să rezum un roman de 800 de pagini în cele 30 de planşe ale tale?», m-a întrebat. I-am spus să se concentreze doar pe secvenţele de acţiune și să păstreze romantismul pentru cititorii cărții. Şi aşa a făcut. Dar mi-a zis: «Puiule, dacă nu erai tu, n-aş fi acceptat niciodată aşa ceva!». Vreau să vă spun că albumul a fost un mare succes, s-au vândut ca pâinea caldă tot cam 40.000 de exemplare. Iar peste câțiva ani, când a apărut serialul de televiziune, am văzut că regizorul s-a inspirat din banda mea desenată. Am recunoscut mai multe scene, decoruri, dar şi personaje. Nu ştiu dacă lumea ştie, dar Radu Tudoran îşi construise o goeletă la Brăila, cu care intenţiona să plece în jurul lumii, însă i-au confiscat-o ruşii după război. Practic, aventurile lui Anton Lupan sunt de fapt aventurile pe care visa să le trăiască Radu Tudoran“, își amintește venerabilul creator de bandă desenată pentru „Weekend Adevărul“.

În 2010, când s-a împlinit un secol de la naşterea scriitorului, plecat dintre noi în 1992, Puiu Manu a redesenat complet albumul, de data aceasta în culori. Lansat inițial într-un tiraj limitat, de numai 100 de exemplare, cu prilejul Salonului Internațional al Benzii Desenate de la Constanța din acel an, albumul a fost reeditat de mai multe ori, ultima ediție, o variantă de lux, fiind publicată în 2025 de Grupul Editorial Art.

Umbre și culori ale trecutului

Octav Ungureanu (42 de ani) este unul dintre exponenții noii generații de autori de bandă desenată din România și colaborator apropiat al maestrului Puiu Manu, pe care îl sprijină în tehnoredactarea albumelor. Asemeni veteranului grafician, Octav folosește benzile desenate pentru a aduce istoria mai aproape de publicul larg, în special de tineri, într-o formă accesibilă și captivantă. În cadrul Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice de la Brașov a fost lansat și albumul său, „Au fost lângă noi… 12 povestiri despre Holocaustul din România“, un proiect editorial realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, cu aceeași ocazie fiind vernisată și expoziția cu același nume. Albumul dezvăluie experiențele trăite în timpul Holocaustului de evrei și romi din diverse comunități și regiuni ale țării, aducând în prim-plan povești autentice și emoționante.

De asemenea, Octav Ungureanu a coordonat, alături de Alexandru Ciubotariu, și alte albume pe teme istorice, precum „Istorii pontice în benzi desenate: Tomis“ (2022), un proiect al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dar și „Istorii din ’89 în benzi desenate“ (2019) și „Dracula în benzi desenate“ (2025), ambele editate de către Muzeul Județean de Istorie Brașov. Totodată, inspirat de rățoiul Donald, jucăria de cauciuc produsă de fabrica „Arădeanca“ în anii ’70, Octav Ungureanu a creat personajul de bandă desenată Golan Duck. Portretizat ca un „huligan“ nostalgic, Golan Duck exprimă, prin intermediul celei de-a „noua arte“, o critică fină la adresa trecutului totalitar.

Adrian Epure Citește mai multe despre: regele mihaiexclusivbenzi desenate

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății, decontarea serviciilor psihologice pentru pacienții oncologici. Este o decizie istorică, care marchează recunoașterea oficială a faptului că lupta cu cancerul nu înseamnă doar medicamente și tratamente, ci și sprijin emoțional.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Sport
• Dinamo, la turație maximă. O nouă victorie și alb-roșii urcă pe podium în Superliga

Dinamo, la turație maximă. O nouă victorie și alb-roșii urcă pe podium în Superliga

Paul Cirican 1 live Publicat: 30.08.2025 23:57 Ultima actualizare: 30.08.2025 23:58

Dinamo Bucureşti a trecut de Hermannstadt, scor 2-0, sâmbătă seara, pe Arena Naţională din Capitală, într-o partidă contând pentru etapa a 8-a a Superligii și a urcat pe podium, în spatele Universității Craiova și a Rapidului.

Golurile formaţiei bucureştene au fost înscrise de francezul Mamoudou Karamoko (minutul 48) şi togolezul Kennedy Boateng (minutul 73).

A patra victorie în ultimele cinci partide a urcat Dinamo pe locul 3 în clasament, la 4 puncte în spatele liderului Universitatea Craiova și la 3 în urma Rapidului. Acesta este al doilea succes al formaţiei conduse de Zeljko Kopic pe teren propriu din actualul sezon din Superliga, după cel care a dat start seriei excelente a ”câinilor”, cu FCSB (4-3).

De partea cealaltă, FC Hermannstadt rămâne fără nicio victorie în deplasare în actualul sezon.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Dinamo – Hermannstadt 2-0 (0-0)

Arena Naţională – Bucureşti

Au marcat: Karamoko (48), Boateng (73)

Paul Cirican Citește mai multe despre: dinamosuperligahermannstadt

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Istoria zilei
• 31 august, ziua în care Prințesa Diana și-a pierdut viața într-un accident teribil la Paris

31 august, ziua în care Prințesa Diana și-a pierdut viața într-un accident teribil la Paris

Teodora Marinescu 1 live Publicat: 31.08.2025 00:01

La 31 august 1997, Prințesa Diana a murit într-un accident de mașină la Paris, alături de Dodi Fayed și șoferul lor. Tragedia a șocat lumea și a adus în prim-plan atenția asupra presiunii mediatice asupra celebrităților.

Prințesa Diana a murit la data de 31 august 1997 FOTO Arhivă

1888 – Jack Spintecătorul face prima victimă

La 31 august 1888, Mary Ann Nicholls a fost ucisă în Londra, fiind prima victimă a criminalului cunoscut sub numele de Jack Spintecătorul. Fapta a declanșat o serie de crime similare în cartierul Whitechapel.

Victima era o femeie de 43 de ani, și moartea ei a fost marcată prin mutilări caracteristice criminalului, care au atras atenția poliției și a presei internaționale asupra cazului.

1931 – Alegerea lui Corneliu Zelea Codreanu ca deputat

La 31 august 1931, Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat în România, reprezentând o etapă importantă în ascensiunea sa politică.

Această alegere a consolidat poziția sa ca lider al mișcării legionare, influențând puternic politica naționalistă din România în perioada interbelică.

1944 – Intrarea trupelor sovietice în București

La 31 august 1944, trupele sovietice au pătruns în București în contextul celui de-al Doilea Război Mondial.

Această acțiune a marcat începutul ocupației sovietice în România și a avut un impact major asupra schimbării regimului politic și al aliniamentului țării în conflict.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

1963 – Inaugurarea „telefonului roșu”

La 31 august 1963, a fost inaugurată legătura telefonică directă între președinții Statelor Unite și Uniunii Sovietice, cunoscută ca „telefonul roșu”.

Această facilitate a fost creată pentru a reduce riscul unei confruntări nucleare în timpul Războiului Rece, asigurând comunicarea rapidă între cele două puteri.

1997 – Moartea Dianei, Prințesă de Wales

La 31 august 1997, Diana, Prințesă de Wales, împreună cu Dodi Fayed și șoferul Henri Paul, au murit într-un accident de mașină la Paris.

Evenimentul a stârnit un val internațional de doliu și a avut repercusiuni asupra familiei regale britanice și asupra securității publice în orașele mari.

Teodora Marinescu Citește mai multe despre: bucurestiistoria zileiprintesa diana

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Sănătate
• Boala infecțioasă gravă, cu mortalitate ridicată dacă nu este tratată rapid și corect. Sporii care o cauzează pot supraviețui ani de zile

Boala infecțioasă gravă, cu mortalitate ridicată dacă nu este tratată rapid și corect. Sporii care o cauzează pot supraviețui ani de zile

Alina Mitran 1 live Publicat: 31.08.2025 00:05

O boală care, netratată la timp și corect, poate avea urmări fatale, poate fi prevenită prin vaccinare. Pentru copii vaccinul este asigurat gratuit în schema națională, dar și adulții ar trebui să repete vaccinarea la fiecare 10 ani. Trecerea prin boală nu asigură imunitatea.

Rănile nu pot fi considerate banale când există riscul de contaminare cu spori FOTo. Shutterstock

Tetanosul este o boală infecțioasă acută foarte gravă. Apare relativ rar, iar în cazul unei potențiale infectări există soluții terapeutice dacă se intervine la timp și corect. În caz contrar, rata de mortalitate este ridicată. În acest an, până la sfârșitul lunii iulie, au fost raportate trei cazuri de tetanos (unul la categoria de vârstă 1- 4 ani și două la categoria de vârstă 10-14 ani) și, din fericire, niciun deces. În ultimii 10 ani, în România s-au înregistrat 64 de cazuri de tetanos, dintre care 12 au fost înregistrate doar anul trecut. Trei persoane diagnosticate cu tetanos în acest interval de timp au decedat, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

De unde vine pericolul

„Tetanusul este o afecțiune severă, cu risc potențial de deces, cauzată de bacteria Clostridium tetani. Această bacterie se găsește în mod obișnuit în sol, ceea ce înseamnă că persoanele nevaccinate care desfășoară activități în aer liber, precum munca agricolă sau grădinăritul, prezintă un risc crescut de expunere. Bacteria pătrunde în organism prin leziuni ale pielii și produce o neurotoxină responsabilă pentru manifestările caracteristice, precum contracții musculare dureroase și crampe”, arată INSP, într-un material de informare postat pe site-ul propriu.

Riscul de contaminare cu Clostridium tetani este mare în caz de: răni adânci, cu margini neregulate; plăgi sau înțepături mușcate; ulcere varicoase cronice infectate; fracturi deschise; arsuri de gradul II și III; răni care conțin corpi străini sau prezintă țesuturi devitalizate.

Acest risc poate fi anulat prin vaccinare, singura metodă care asigură imunitatea, însă nu pentru toată viața, astfel că în cazul adulților se recomandă rapel la fiecare 10 ani.

Calendarul Național de Vaccinare prevede vaccinarea copiilor la 2 luni, 4 luni, 11 luni, 5-6 ani și, respectiv 14 ani, în timp ce pentru adulți se recomandă administrarea unei doze de rapel la fiecare 10 ani. Vaccinul este disponibil în regim de compensare 100%, informează INSP.

Ce faci dacă ești nevaccinat

Dacă în schimb nu te-ai vaccinat și te confrunți cu o leziune cu potențial tetanigen, gestul imediat pe care trebuie să-l faci este să cureți plaga cu apă și săpun, după care să soliciți ajutor medical.

Trebuie să știi că tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta. De asemenea important de știut este faptul că foarte multe cazuri de tetanos raportate sunt asociate cu nașterea la nou-născuți și mame insuficient vaccinate, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În 2018, aproximativ 25.000 de nou-născuți au murit din cauza tetanosului neonatal, o reducere de 97% față de 1988, în mare parte datorită intensificării imunizării, arată sursa citată.

Sporii bacteriei Clostridium tetani se găsesc peste tot în mediu, în special în sol, cenușă, tractul intestinal/fecalele animalelor și oamenilor, precum și pe suprafețele pielii și unelte ruginite, cum ar fi cuie, ace, sârmă ghimpată etc. Fiind foarte rezistenți la căldură și la majoritatea antisepticelor, sporii pot supraviețui ani de zile.

„Oricine se poate îmbolnăvi de tetanos, dar boala este deosebit de frecventă și gravă la nou-născuții și femeile însărcinate care nu au fost suficient imunizate cu vaccinuri care conțin anatoxină tetanică. Tetanosul în timpul sarcinii sau în primele 6 săptămâni de la sfârșitul sarcinii se numește tetanos matern, iar tetanosul în primele 28 de zile de viață se numește tetanos neonatal”, se arată pe site-ul OMS.

Riscul este ridicat în țările cu rate mici de vaccinare și în care femeilor nu li se asigură condiții adecvate la naștere (se folosesc instrumente nesterile pentru a tăia cordonul ombilical sau se folosește material contaminat pentru a acoperi bontul ombilical etc.).

Vezi mai multe știri aici

Când apar simptomele

Perioada de incubație a tetanosului variază între 3 și 21 de zile după infecție. Majoritatea cazurilor apar în decurs de 14 zile. Cu cât incubația apare mai târziu, cu atât riscul este mai mic.

Iată simptomele care pot să apară în caz de tetanos: crampe la nivelul maxilarului sau incapacitatea de a deschide gura; spasme musculare adesea în spate, abdomen și extremități; spasme musculare dureroase bruște, adesea declanșate de zgomote bruște; probleme la înghițire; convulsii; durere de cap; febră și transpirații; modificări ale tensiunii arteriale sau accelerarea ritmului cardiac. La nou-născuți simptomele includ spasme musculare, care sunt adesea precedate de incapacitatea nou-născutului de a suge și de plâns excesiv.

Tetanosul nu necesită conformare în laborator, putând fi diagnosticat pe baza semnelor clinice.

De reținut că tetanosul este o urgență medicală. Necesită îngrijire în spital, tratament imediat cu un medicament numit imunoglobulină tetanică umană (TIG), îngrijirea agresivă a rănilor, medicamente pentru controlul spasmelor musculare, antibiotice, vaccinarea antitetanos.

Persoanele care se vindecă după tetanos nu au imunitate naturală și se pot infecta din nou, prin urmare trebuie imunizate, arată specialiștii în sănătate publică.

La nivel global, mortalitatea se situează la 10-20% în țările cu acces la terapie intensivă și de peste 50% în zonele fără acces rapid la tratament. Fără îngrijire medicală adecvată, mortalitatea poate ajunge la 70-100% la nou-născuți.

Recuperarea după boală este lentă, se produce în săptămâni și chiar luni, iar tratarea bolii acute se face în Terapie Intensivă.

Alina Mitran

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Economie
• Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare. „Multe își vor închide porțile în maxim 6 luni”

Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare. „Multe își vor închide porțile în maxim 6 luni”

Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 31.08.2025 00:30

Oamenii de afaceri din România privesc cu precauție la perspectivele economiei, în contextul accentuării problemelor financiare generate de inflaţie, modificările fiscale, extinderea blocajului financiar și mai ales de scăderea vânzărilor.

Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare

67% dintre managerii chestionați într-un barometru Sierra Quadrant văd întârzierea plăţilor drept o vulnerabilitate sistemică pentru firmele româneşti.

Inflația a afectat într-un mod semnificativ mediul de afaceri românesc, unul și așa fragil, cu peste 90% din companii slab capitalizate, multe dintre ele aflate în zona de supraviețuire, fără disponibilități financiare pe termen mediu și lung.

Potrivit rezultatelor barometrului realizat de compania de consultanță Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 10-15 august 2025, cei mai mulți dintre cei 1450 de respondenți privesc cu îngrijorare la perspectivele business-ului.

Întrebați în ce măsură condițiile economice din prezent le-au influențat business-ul, 82% au declarat că provocările economice generate de inflație, de scăderea vânzărilor și de modificările fiscale i-au afectat în mare măsură, 11% într-o oarecare măsură, în timp ce numai 7% s-au declarat „imuni” la efectele negative ale crizei.

Cei mai mulți respondenți (48%) au reclamat scăderea business-ului cu peste 30 de procente. 23% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 – 30%, iar 16% au marcat scăderea încasărilor cu procente de până în 10%. Numai 7% au afirmat că cifra de afaceri nu le-a fost afectată, în timp ce 6% au evitat să răspundă.

Care au fost cele mai mari probleme

Potrivit barometrului Frames & Sierra Quadrant, întârzierea plății facturilor s-a aflat în prim-plan, menționată de 52% dintre managerii chestionați. Pe locul secund s-a situat scăderea vânzărilor (37%), urmată de alte probleme precum inflația, criza de personal și altele.

„Scăderea vânzărilor, în volum, se simte tot mai puternic în lanțurile economice din aproape toate domeniile de activitate. În condițiile slabei capitalizări din economie, multe dintre firme erau și sunt angrenate în mecanisme de tip credit comercial/credit furnizor, iar scăderea abruptă a consumului de bunuri și servicii afectează în mod semnificativ relațiile dintre companii. Blocajul financiar s-a accentuat și multe firme au intrat în dificultăți financiare majore odată ce partenerii nu și-au mai onorat obligațiile la timp”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit barometrului Sierra Quadrant, întrebați ce măsuri au luat sau vor să ia pentru a-și proteja business-ul, 58% au indicat ,,restructurarea afacerilor’’ drept principală măsură, în timp ce numai 11% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare. Restul au evitat să ofere un răspuns.

Principalele măsuri de restructurare vizate de manageri vizează reconfigurarea ofertelor și a serviciilor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcționare (23%), reduceri de personal (16%) și stoparea investițiilor (12%).

„În această perioadă, în care scăderea consumului afectează zone ample din economie, reconfigurarea planului de business trebuie să se afle în prim-plan. 2025 este un an dificil, iar perspectivele nu sunt dintre cele mai pozitive.

Deprecierea leului, creșterea prețurilor, accentuarea blocajului financiar și pericolul ca multe dintre firme să intre în blocaj se află în prim-plan. Urmează o perioadă plină de provocări pentru mediul de afaceri”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

160.000 de firme cu probleme

Cele mai multe probleme, potrivit experților, sunt în construcţii, retail, în zona farmaceutică și în industria prelucrătoare.

Vezi mai multe știri aici

„Avem aproape 160.000 de firme, cu peste 650.000 de angajați, care se confruntă cu mari probleme. Mare parte dintre aceste companii au nevoie de ajutor, de o restructurare a ofertelor, a relației cu partenerii. Doar în acest fel vor reuși să evite falimentul și să se reintegreze în mediul de business”, estimează analiștii.

Întrebați ce ar face dacă afacerea pe care o conduc sau o reprezintă ar intra în dificultate, peste 60% dintre managerii chestionați au indicat că ar apela la măsurile de protecție prevăzute de legislație, precum acordul de restructurare, concordatul preventiv și insolvență.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, acordul de restructurare și concordatul preventiv reprezintă soluții eficiente de protecție în cazul problemelor în afaceri.

Și asta pentru că permit acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

Companiile implicate în aceste proceduri poate cere suspendarea provizorie a executărilor silite.

Multe firme își vor închide porțile în următoarele șase luni

Dincolo de insolvență și concordatul preventiv, specialiștii estimează că multe firme vor închide porțile în următoarele șase luni.

,„Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea operațiunilor.

Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de business, precum și lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situații, situații prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență etc”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: firmeinsolventaplata

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Constantin Tănase a făcut românii să-și găsească speranța şi optimismul prin cupletele, satirele și vodevilurile sale. Ne-a învățat că puțin haz de necaz este o formă de supraviețuire, ba chiar și o formă de protest – și nu l-au împiedicat nici războiul, nici cenzura să spună asta toată viața.

---

Vezi articol complet la: Adevarul