Ministrul Educației a spus sâmbătă la Digi 24 că nimeni nu este mulțumit de măsurile de criză, iar sindicaliștii care anunță proteste care vor bloca activitatea școlilor „trebuie să aibă decență”….

---

Vezi articol complet la: Antena3

• Home
• Stil de viață
• Cultură
• Cum a ajuns Regele Mihai erou de benzi desenate, după o întâlnire din tinerețe cu artistul Puiu Manu

Exclusiv Cum a ajuns Regele Mihai erou de benzi desenate, după o întâlnire din tinerețe cu artistul Puiu Manu

Adrian Epure 1 live Publicat: 30.08.2025 23:00

Ajuns la aproape 97 de ani și cu o carieră de șapte decenii în spate, Puiu Manu este cel mai vârstnic desenator de bandă desenată din lume aflat încă în activitate, dar și unul dintre cei mai prolifici autori europeni ai genului.

Regele Mihai, în copilărie. FOTO: Puiu Manu

Asemenea unui José Saramago al ilustrației, Puiu Manu demonstrează că vârsta nu reprezintă un obstacol pentru creație, ci un instrument prin care vocația artistică se adâncește și capătă noi nuanțe. Fără semne de oboseală, el continuă să inspire generații, lucrând zi de zi cu o rigoare și cu o pasiune pe care puțini creatori reușesc să le mențină de-a lungul întregii vieți. În fiecare planșă pe care o realizează se regăsesc nu doar măiestria tehnică și claritatea stilului său, ci și ecoul unui secol întreg de istorie trăită, atent observată și transpusă în imagini care vorbesc dincolo de cuvinte.

„Îmi merge încă mâna“

Născut la 14 septembrie 1928, la București, Puiu Manu și-a început cariera încă din perioada studenției, cu desene publicate în ziarul „Scânteia Pionierului“. Prima sa bandă desenată, „Comoara lui Montezuma“, după un scenariu semnat de Mircea Sântimbreanu, a fost publicată în revista „Cravata Roșie“, în 1957. Treptat, Puiu Manu și-a construit o reputație solidă, numele său devenind nelipsit din paginile tuturor revistelor și almanahurilor pentru copii ale vremii. A colaborat constant cu scriitori de renume ai epocii, precum Radu Tudoran, Octav Pancu-Iași, Ovidiu Zotta, Tudor Mușatescu, Petre Luscalov, Iuliu Rațiu, Petru Demetru Popescu, Alexandru Mitru, Horia Aramă, Dumitru Almaș şi Radu Theodoru. Majoritatea benzilor sale desenate au fost publicate în revista „Cutezătorii“, cea mai importantă publicație pentru copii din Republica Socialistă România, editată între 1967 și 1989 de Consiliul Național al Organizației Pionierilor.

Puiu Manu dând autografe, în vara acestui an. FOTO: arhiva personală

Nici după 1990, odată cu schimbarea regimului, Puiu Manu nu și-a încetinit ritmul. A continuat să fie activ, realizând în mod constant benzi desenate sau ilustrații de carte și colaborând cu edituri importante din țară și de peste hotare. Este, în permanență, invitat de onoare la East European Comic Con, dar și la cele mai importante evenimente dedicate benzii desenate din România: Festivalul Internațional de Benzi Desenate Istorice de la Brașov, București ComicsFest, Kids ComicsFest, precum și la târguri de carte, expoziții sau alte manifestări artistice. Oriunde apare, își întâmpină publicul cu răbdare și bucurie, semnând zeci de albume și reviste pentru cititori de toate vârstele. Nu sunt puțini cei care vin cu exemplare vechi din revista „Cutezătorii“, păstrate cu grijă vreme de 40 sau 50 de ani, doar pentru a obține un autograf de la artistul care le-a încântat copilăria. „În 2010 am primit un prim premiu pentru întreaga carieră. Apoi au urmat și altele… Dar, sincer, pentru mine au venit cam devreme, pentru că nu am de gând să mă opresc“, mărturisește, zâmbind, Puiu Manu. „Dacă n-am ce lucra într-o zi, mă simt descumpănit. Nu ştiu ce să fac! Din fericire, îmi merge încă mâna“, adaugă longevivul artist, exclusiv pentru „Weekend Adevărul“.

Ultimul Rege, în benzi desenate

Puiu Manu a terminat de curând lucrul la un album de benzi desenate despre viața Regelui Mihai I al României (1921-2017), „pentru tinerii între 5 și 105 ani“, proiect la care a lucrat în ultimii doi ani împreună cu doi dintre colaboratorii săi cei mai apropiați, profesorul universitar Adrian Cioroianu și istoricul benzii desenate românești, Dodo Niță. Ideea i-a venit lui Puiu Manu după ce a citit volumul „Mihai I al României“, semnat de Adrian Cioroianu și Mihaela Simina, apărut la Editura Curtea Veche, dar și în urma reacțiilor pozitive primite pentru banda desenată „Întâlnirea“, publicată în 2021, în cadrul căreia artistul rememorează o întâmplare reală din adolescență.

Întâlnirea dintre Puiu Manu și Regele Mihai. FOTO: Puiu Manu

În aprilie 1947, aflat la schi în Sinaia alături de un prieten, Puiu Manu l-a întâlnit întâmplător pe Regele Mihai în fața Castelului Pelișor. Suveranul, care repara o mașină, le-a oferit celor doi adolescenți indicații precise despre traseul către Vârful cu Dor, demonstrând o cunoaștere remarcabilă a zonei. Gestul simplu, dar plin de naturalețe, l-a impresionat profund pe viitorul artist. „A fost o întâlnire scurtă, dar care mi-a rămas vie în memorie până astăzi“, mărturisește Puiu Manu. Câteva luni mai târziu, la finalul lunii decembrie, Regele Mihai avea să fie forțat să abdice, marcând sfârșitul unei epoci. Până când albumul va apărea în librării, la finalul acestui an, pasionații de benzi desenate pot admira o parte dintre planșele originale în cadrul expoziției „Povestea vieții Regelui Mihai I al României, desenată de maestrul Puiu Manu“, vernisată la Muzeul Județean de Istorie Brașov cu ocazia celei de-a opta ediții a Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice.

Căpitanul RO, un alt super-erou autohton

Puiu Manu a creat, tot împreună cu istoricul Adrian Cioroianu, un super-erou românesc, Căpitanul RO, ale cărui aventuri au fost publicate, până în prezent, în două albume, „Război în inima Europei?“ și „Djihad! Totul se joacă la Marea Neagră!“.

„Ca autor de bandă desenată, aveam o oarecare invidie pe confrații mei din Statele Unite care puteau să jongleze cu minunatul «Superman», implicându-l în cele mai fantastice aventuri! Am trăit însă într-o perioadă în care acest «fantastic» era interzis! Dar, din fericire, am apucat și vremuri mai permisive. Bucuria a fost și mai mare când Adrian Cioroianu mi-a propus să imaginez acest super-erou român, asemănător celui american, dar care este înzestrat cu mult mai multe calități!“, povestește cu entuziasm Puiu Manu, care așteaptă acum ca Adrian Cioroianu să finalizeze și cel de-al treilea scenariu avându-l ca protagonist pe Căpitanul RO.

Dim Dunăreanu, un James Bond al „Epocii de Aur“

Împreună cu scriitorul Ovidiu Zotta, Puiu Manu a dat viață unui personaj emblematic al benzii desenate românești din perioada regimului comunist: Dim Dunăreanu. Acest erou, asemănător unui James Bond neînarmat, își învingea adversarii nu prin arme, ci cu ajutorul minţii agere și prin stăpânirea perfectă a artelor marțiale. Planşele cu Dim Dunăreanu au fost publicate mai întâi în revista „Cutezătorii“, în perioada 1968-1974, într-un serial numit „Vacanţele unui tânăr liniştit“. Două dintre episoade au fost adaptate și în cadrul unor albume publicate de Editura Stadion, pe scenariile lui Octav Pancu-Iaşi.

→ Imaginea 1/6: Regele Mihai, erou de bandă desenată, prin ochii și pensula lui Puiu Manu

„Eram prieteni buni. I-am zis la un moment dat: Ţuţule, tu ai făcut atâtea scenarii de filme, nu-mi faci şi mie un scenariu de bandă desenată? Şi mi-a făcut chiar două, «Tânărul şi marea» şi «Busola nu arată nordul». Vreau să vă zic că decizia editurii de a publica benzi desenate a salvat-o de la închidere. Nu prea aveau cititori, dar albumele mele, tipărite în 40.000 de exemplare fiecare, s-au epuizat în doar două luni. Sigur, erau şi accesibile oricui la vremea respectivă, fiind foarte ieftine (n.r. – 5 lei bucata). Ori îţi luai un Pepsi, ori cumpărai un album, era tot aia“, povestește Puiu Manu.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Personajul a renăscut în 2012, când, împreună cu scenaristul Marius Leștaru, Puiu Manu a realizat albumul „Dim – Sarabandă în Golful Aden“. De această dată, acțiunea îl aduce pe Dunăreanu în zilele noastre, confruntându-se cu pirații somalezi, într-o poveste tensionată și de actualitate. De asemenea, artistul a publicat sub formă de album, în 2015, episodul „Baladă eroică“, apărut inițial în 1974, în revista „Cutezătorii“.

„Toate pânzele sus!“, alături de Radu Tudoran

Bun prieten cu scriitorul Radu Tudoran, amândoi fiind pasionați de navigația cu pânze, Puiu Manu a fost cel care a adaptat în bandă desenată îndrăgitul roman „Toate pânzele sus!“. Prima variantă a narațiunii grafice a fost publicată în 1958, în paginile revistei „Cravata Roșie“, iar mai târziu, în 1972, a apărut sub formă de album alb-negru, la Editura Stadion.

Fragment din „Toate pânzele sus!“. FOTO: Puiu Manu

„Când i-am propus să realizăm împreună această bandă desenată, a strâmbat puţin din nas la început. «Cum aş putea să rezum un roman de 800 de pagini în cele 30 de planşe ale tale?», m-a întrebat. I-am spus să se concentreze doar pe secvenţele de acţiune și să păstreze romantismul pentru cititorii cărții. Şi aşa a făcut. Dar mi-a zis: «Puiule, dacă nu erai tu, n-aş fi acceptat niciodată aşa ceva!». Vreau să vă spun că albumul a fost un mare succes, s-au vândut ca pâinea caldă tot cam 40.000 de exemplare. Iar peste câțiva ani, când a apărut serialul de televiziune, am văzut că regizorul s-a inspirat din banda mea desenată. Am recunoscut mai multe scene, decoruri, dar şi personaje. Nu ştiu dacă lumea ştie, dar Radu Tudoran îşi construise o goeletă la Brăila, cu care intenţiona să plece în jurul lumii, însă i-au confiscat-o ruşii după război. Practic, aventurile lui Anton Lupan sunt de fapt aventurile pe care visa să le trăiască Radu Tudoran“, își amintește venerabilul creator de bandă desenată pentru „Weekend Adevărul“.

În 2010, când s-a împlinit un secol de la naşterea scriitorului, plecat dintre noi în 1992, Puiu Manu a redesenat complet albumul, de data aceasta în culori. Lansat inițial într-un tiraj limitat, de numai 100 de exemplare, cu prilejul Salonului Internațional al Benzii Desenate de la Constanța din acel an, albumul a fost reeditat de mai multe ori, ultima ediție, o variantă de lux, fiind publicată în 2025 de Grupul Editorial Art.

Umbre și culori ale trecutului

Octav Ungureanu (42 de ani) este unul dintre exponenții noii generații de autori de bandă desenată din România și colaborator apropiat al maestrului Puiu Manu, pe care îl sprijină în tehnoredactarea albumelor. Asemeni veteranului grafician, Octav folosește benzile desenate pentru a aduce istoria mai aproape de publicul larg, în special de tineri, într-o formă accesibilă și captivantă. În cadrul Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice de la Brașov a fost lansat și albumul său, „Au fost lângă noi… 12 povestiri despre Holocaustul din România“, un proiect editorial realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, cu aceeași ocazie fiind vernisată și expoziția cu același nume. Albumul dezvăluie experiențele trăite în timpul Holocaustului de evrei și romi din diverse comunități și regiuni ale țării, aducând în prim-plan povești autentice și emoționante.

De asemenea, Octav Ungureanu a coordonat, alături de Alexandru Ciubotariu, și alte albume pe teme istorice, precum „Istorii pontice în benzi desenate: Tomis“ (2022), un proiect al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dar și „Istorii din ’89 în benzi desenate“ (2019) și „Dracula în benzi desenate“ (2025), ambele editate de către Muzeul Județean de Istorie Brașov. Totodată, inspirat de rățoiul Donald, jucăria de cauciuc produsă de fabrica „Arădeanca“ în anii ’70, Octav Ungureanu a creat personajul de bandă desenată Golan Duck. Portretizat ca un „huligan“ nostalgic, Golan Duck exprimă, prin intermediul celei de-a „noua arte“, o critică fină la adresa trecutului totalitar.

Adrian Epure Citește mai multe despre: regele mihaiexclusivbenzi desenate

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății, decontarea serviciilor psihologice pentru pacienții oncologici. Este o decizie istorică, care marchează recunoașterea oficială a faptului că lupta cu cancerul nu înseamnă doar medicamente și tratamente, ci și sprijin emoțional.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Sport
• Dinamo, la turație maximă. O nouă victorie și alb-roșii urcă pe podium în Superliga

Dinamo, la turație maximă. O nouă victorie și alb-roșii urcă pe podium în Superliga

Paul Cirican 1 live Publicat: 30.08.2025 23:57 Ultima actualizare: 30.08.2025 23:58

Dinamo Bucureşti a trecut de Hermannstadt, scor 2-0, sâmbătă seara, pe Arena Naţională din Capitală, într-o partidă contând pentru etapa a 8-a a Superligii și a urcat pe podium, în spatele Universității Craiova și a Rapidului.

Golurile formaţiei bucureştene au fost înscrise de francezul Mamoudou Karamoko (minutul 48) şi togolezul Kennedy Boateng (minutul 73).

A patra victorie în ultimele cinci partide a urcat Dinamo pe locul 3 în clasament, la 4 puncte în spatele liderului Universitatea Craiova și la 3 în urma Rapidului. Acesta este al doilea succes al formaţiei conduse de Zeljko Kopic pe teren propriu din actualul sezon din Superliga, după cel care a dat start seriei excelente a ”câinilor”, cu FCSB (4-3).

De partea cealaltă, FC Hermannstadt rămâne fără nicio victorie în deplasare în actualul sezon.

Vezi toate știrile de pe dinamo turație maximă

Dinamo – Hermannstadt 2-0 (0-0)

Arena Naţională – Bucureşti

Au marcat: Karamoko (48), Boateng (73)

Paul Cirican Citește mai multe despre: dinamosuperligahermannstadt

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Istoria zilei
• 31 august, ziua în care Prințesa Diana și-a pierdut viața într-un accident teribil la Paris

31 august, ziua în care Prințesa Diana și-a pierdut viața într-un accident teribil la Paris

Teodora Marinescu 1 live Publicat: 31.08.2025 00:01

La 31 august 1997, Prințesa Diana a murit într-un accident de mașină la Paris, alături de Dodi Fayed și șoferul lor. Tragedia a șocat lumea și a adus în prim-plan atenția asupra presiunii mediatice asupra celebrităților.

Prințesa Diana a murit la data de 31 august 1997 FOTO Arhivă

1888 – Jack Spintecătorul face prima victimă

La 31 august 1888, Mary Ann Nicholls a fost ucisă în Londra, fiind prima victimă a criminalului cunoscut sub numele de Jack Spintecătorul. Fapta a declanșat o serie de crime similare în cartierul Whitechapel.

Victima era o femeie de 43 de ani, și moartea ei a fost marcată prin mutilări caracteristice criminalului, care au atras atenția poliției și a presei internaționale asupra cazului.

1931 – Alegerea lui Corneliu Zelea Codreanu ca deputat

La 31 august 1931, Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat în România, reprezentând o etapă importantă în ascensiunea sa politică.

Această alegere a consolidat poziția sa ca lider al mișcării legionare, influențând puternic politica naționalistă din România în perioada interbelică.

1944 – Intrarea trupelor sovietice în București

La 31 august 1944, trupele sovietice au pătruns în București în contextul celui de-al Doilea Război Mondial.

Această acțiune a marcat începutul ocupației sovietice în România și a avut un impact major asupra schimbării regimului politic și al aliniamentului țării în conflict.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

1963 – Inaugurarea „telefonului roșu”

La 31 august 1963, a fost inaugurată legătura telefonică directă între președinții Statelor Unite și Uniunii Sovietice, cunoscută ca „telefonul roșu”.

Această facilitate a fost creată pentru a reduce riscul unei confruntări nucleare în timpul Războiului Rece, asigurând comunicarea rapidă între cele două puteri.

1997 – Moartea Dianei, Prințesă de Wales

La 31 august 1997, Diana, Prințesă de Wales, împreună cu Dodi Fayed și șoferul Henri Paul, au murit într-un accident de mașină la Paris.

Evenimentul a stârnit un val internațional de doliu și a avut repercusiuni asupra familiei regale britanice și asupra securității publice în orașele mari.

Teodora Marinescu Citește mai multe despre: bucurestiistoria zileiprintesa diana

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Sănătate
• Boala infecțioasă gravă, cu mortalitate ridicată dacă nu este tratată rapid și corect. Sporii care o cauzează pot supraviețui ani de zile

Boala infecțioasă gravă, cu mortalitate ridicată dacă nu este tratată rapid și corect. Sporii care o cauzează pot supraviețui ani de zile

Alina Mitran 1 live Publicat: 31.08.2025 00:05

O boală care, netratată la timp și corect, poate avea urmări fatale, poate fi prevenită prin vaccinare. Pentru copii vaccinul este asigurat gratuit în schema națională, dar și adulții ar trebui să repete vaccinarea la fiecare 10 ani. Trecerea prin boală nu asigură imunitatea.

Rănile nu pot fi considerate banale când există riscul de contaminare cu spori FOTo. Shutterstock

Tetanosul este o boală infecțioasă acută foarte gravă. Apare relativ rar, iar în cazul unei potențiale infectări există soluții terapeutice dacă se intervine la timp și corect. În caz contrar, rata de mortalitate este ridicată. În acest an, până la sfârșitul lunii iulie, au fost raportate trei cazuri de tetanos (unul la categoria de vârstă 1- 4 ani și două la categoria de vârstă 10-14 ani) și, din fericire, niciun deces. În ultimii 10 ani, în România s-au înregistrat 64 de cazuri de tetanos, dintre care 12 au fost înregistrate doar anul trecut. Trei persoane diagnosticate cu tetanos în acest interval de timp au decedat, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

De unde vine pericolul

„Tetanusul este o afecțiune severă, cu risc potențial de deces, cauzată de bacteria Clostridium tetani. Această bacterie se găsește în mod obișnuit în sol, ceea ce înseamnă că persoanele nevaccinate care desfășoară activități în aer liber, precum munca agricolă sau grădinăritul, prezintă un risc crescut de expunere. Bacteria pătrunde în organism prin leziuni ale pielii și produce o neurotoxină responsabilă pentru manifestările caracteristice, precum contracții musculare dureroase și crampe”, arată INSP, într-un material de informare postat pe site-ul propriu.

Riscul de contaminare cu Clostridium tetani este mare în caz de: răni adânci, cu margini neregulate; plăgi sau înțepături mușcate; ulcere varicoase cronice infectate; fracturi deschise; arsuri de gradul II și III; răni care conțin corpi străini sau prezintă țesuturi devitalizate.

Acest risc poate fi anulat prin vaccinare, singura metodă care asigură imunitatea, însă nu pentru toată viața, astfel că în cazul adulților se recomandă rapel la fiecare 10 ani.

Calendarul Național de Vaccinare prevede vaccinarea copiilor la 2 luni, 4 luni, 11 luni, 5-6 ani și, respectiv 14 ani, în timp ce pentru adulți se recomandă administrarea unei doze de rapel la fiecare 10 ani. Vaccinul este disponibil în regim de compensare 100%, informează INSP.

Ce faci dacă ești nevaccinat

Dacă în schimb nu te-ai vaccinat și te confrunți cu o leziune cu potențial tetanigen, gestul imediat pe care trebuie să-l faci este să cureți plaga cu apă și săpun, după care să soliciți ajutor medical.

Trebuie să știi că tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta. De asemenea important de știut este faptul că foarte multe cazuri de tetanos raportate sunt asociate cu nașterea la nou-născuți și mame insuficient vaccinate, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În 2018, aproximativ 25.000 de nou-născuți au murit din cauza tetanosului neonatal, o reducere de 97% față de 1988, în mare parte datorită intensificării imunizării, arată sursa citată.

Sporii bacteriei Clostridium tetani se găsesc peste tot în mediu, în special în sol, cenușă, tractul intestinal/fecalele animalelor și oamenilor, precum și pe suprafețele pielii și unelte ruginite, cum ar fi cuie, ace, sârmă ghimpată etc. Fiind foarte rezistenți la căldură și la majoritatea antisepticelor, sporii pot supraviețui ani de zile.

„Oricine se poate îmbolnăvi de tetanos, dar boala este deosebit de frecventă și gravă la nou-născuții și femeile însărcinate care nu au fost suficient imunizate cu vaccinuri care conțin anatoxină tetanică. Tetanosul în timpul sarcinii sau în primele 6 săptămâni de la sfârșitul sarcinii se numește tetanos matern, iar tetanosul în primele 28 de zile de viață se numește tetanos neonatal”, se arată pe site-ul OMS.

Riscul este ridicat în țările cu rate mici de vaccinare și în care femeilor nu li se asigură condiții adecvate la naștere (se folosesc instrumente nesterile pentru a tăia cordonul ombilical sau se folosește material contaminat pentru a acoperi bontul ombilical etc.).

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Când apar simptomele

Perioada de incubație a tetanosului variază între 3 și 21 de zile după infecție. Majoritatea cazurilor apar în decurs de 14 zile. Cu cât incubația apare mai târziu, cu atât riscul este mai mic.

Iată simptomele care pot să apară în caz de tetanos: crampe la nivelul maxilarului sau incapacitatea de a deschide gura; spasme musculare adesea în spate, abdomen și extremități; spasme musculare dureroase bruște, adesea declanșate de zgomote bruște; probleme la înghițire; convulsii; durere de cap; febră și transpirații; modificări ale tensiunii arteriale sau accelerarea ritmului cardiac. La nou-născuți simptomele includ spasme musculare, care sunt adesea precedate de incapacitatea nou-născutului de a suge și de plâns excesiv.

Tetanosul nu necesită conformare în laborator, putând fi diagnosticat pe baza semnelor clinice.

De reținut că tetanosul este o urgență medicală. Necesită îngrijire în spital, tratament imediat cu un medicament numit imunoglobulină tetanică umană (TIG), îngrijirea agresivă a rănilor, medicamente pentru controlul spasmelor musculare, antibiotice, vaccinarea antitetanos.

Persoanele care se vindecă după tetanos nu au imunitate naturală și se pot infecta din nou, prin urmare trebuie imunizate, arată specialiștii în sănătate publică.

La nivel global, mortalitatea se situează la 10-20% în țările cu acces la terapie intensivă și de peste 50% în zonele fără acces rapid la tratament. Fără îngrijire medicală adecvată, mortalitatea poate ajunge la 70-100% la nou-născuți.

Recuperarea după boală este lentă, se produce în săptămâni și chiar luni, iar tratarea bolii acute se face în Terapie Intensivă.

Alina Mitran

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Economie
• Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare. „Multe își vor închide porțile în maxim 6 luni”

Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare. „Multe își vor închide porțile în maxim 6 luni”

Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 31.08.2025 00:30

Oamenii de afaceri din România privesc cu precauție la perspectivele economiei, în contextul accentuării problemelor financiare generate de inflaţie, modificările fiscale, extinderea blocajului financiar și mai ales de scăderea vânzărilor.

Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare

67% dintre managerii chestionați într-un barometru Sierra Quadrant văd întârzierea plăţilor drept o vulnerabilitate sistemică pentru firmele româneşti.

Inflația a afectat într-un mod semnificativ mediul de afaceri românesc, unul și așa fragil, cu peste 90% din companii slab capitalizate, multe dintre ele aflate în zona de supraviețuire, fără disponibilități financiare pe termen mediu și lung.

Potrivit rezultatelor barometrului realizat de compania de consultanță Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 10-15 august 2025, cei mai mulți dintre cei 1450 de respondenți privesc cu îngrijorare la perspectivele business-ului.

Întrebați în ce măsură condițiile economice din prezent le-au influențat business-ul, 82% au declarat că provocările economice generate de inflație, de scăderea vânzărilor și de modificările fiscale i-au afectat în mare măsură, 11% într-o oarecare măsură, în timp ce numai 7% s-au declarat „imuni” la efectele negative ale crizei.

Cei mai mulți respondenți (48%) au reclamat scăderea business-ului cu peste 30 de procente. 23% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 – 30%, iar 16% au marcat scăderea încasărilor cu procente de până în 10%. Numai 7% au afirmat că cifra de afaceri nu le-a fost afectată, în timp ce 6% au evitat să răspundă.

Care au fost cele mai mari probleme

Potrivit barometrului Frames & Sierra Quadrant, întârzierea plății facturilor s-a aflat în prim-plan, menționată de 52% dintre managerii chestionați. Pe locul secund s-a situat scăderea vânzărilor (37%), urmată de alte probleme precum inflația, criza de personal și altele.

„Scăderea vânzărilor, în volum, se simte tot mai puternic în lanțurile economice din aproape toate domeniile de activitate. În condițiile slabei capitalizări din economie, multe dintre firme erau și sunt angrenate în mecanisme de tip credit comercial/credit furnizor, iar scăderea abruptă a consumului de bunuri și servicii afectează în mod semnificativ relațiile dintre companii. Blocajul financiar s-a accentuat și multe firme au intrat în dificultăți financiare majore odată ce partenerii nu și-au mai onorat obligațiile la timp”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit barometrului Sierra Quadrant, întrebați ce măsuri au luat sau vor să ia pentru a-și proteja business-ul, 58% au indicat ,,restructurarea afacerilor’’ drept principală măsură, în timp ce numai 11% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare. Restul au evitat să ofere un răspuns.

Principalele măsuri de restructurare vizate de manageri vizează reconfigurarea ofertelor și a serviciilor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcționare (23%), reduceri de personal (16%) și stoparea investițiilor (12%).

„În această perioadă, în care scăderea consumului afectează zone ample din economie, reconfigurarea planului de business trebuie să se afle în prim-plan. 2025 este un an dificil, iar perspectivele nu sunt dintre cele mai pozitive.

Deprecierea leului, creșterea prețurilor, accentuarea blocajului financiar și pericolul ca multe dintre firme să intre în blocaj se află în prim-plan. Urmează o perioadă plină de provocări pentru mediul de afaceri”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

160.000 de firme cu probleme

Cele mai multe probleme, potrivit experților, sunt în construcţii, retail, în zona farmaceutică și în industria prelucrătoare.

Vezi mai multe știri aici

„Avem aproape 160.000 de firme, cu peste 650.000 de angajați, care se confruntă cu mari probleme. Mare parte dintre aceste companii au nevoie de ajutor, de o restructurare a ofertelor, a relației cu partenerii. Doar în acest fel vor reuși să evite falimentul și să se reintegreze în mediul de business”, estimează analiștii.

Întrebați ce ar face dacă afacerea pe care o conduc sau o reprezintă ar intra în dificultate, peste 60% dintre managerii chestionați au indicat că ar apela la măsurile de protecție prevăzute de legislație, precum acordul de restructurare, concordatul preventiv și insolvență.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, acordul de restructurare și concordatul preventiv reprezintă soluții eficiente de protecție în cazul problemelor în afaceri.

Și asta pentru că permit acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

Companiile implicate în aceste proceduri poate cere suspendarea provizorie a executărilor silite.

Multe firme își vor închide porțile în următoarele șase luni

Dincolo de insolvență și concordatul preventiv, specialiștii estimează că multe firme vor închide porțile în următoarele șase luni.

,„Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea operațiunilor.

Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de business, precum și lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situații, situații prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență etc”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: firmeinsolventaplata

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Constantin Tănase a făcut românii să-și găsească speranța şi optimismul prin cupletele, satirele și vodevilurile sale. Ne-a învățat că puțin haz de necaz este o formă de supraviețuire, ba chiar și o formă de protest – și nu l-au împiedicat nici războiul, nici cenzura să spună asta toată viața.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Educație
• Răzvan Rughiniș, expert AI: „Procesul de învățare ar trebui să cultive mai ales abilitățile sociale. În epoca AI, competențele tehnice sunt un bun perisabil“

Interviu Răzvan Rughiniș, expert AI: „Procesul de învățare ar trebui să cultive mai ales abilitățile sociale. În epoca AI, competențele tehnice sunt un bun perisabil“

Norbert Nemeş 1 live Publicat: 31.08.2025 01:30

Inteligența artificială începe să capete un rol în sistemul de învățământ, însă nu poate înlocui interacțiunile umane, precum gândirea critică şi expertiza profesională.

AI trebuie folosit ca o unealtă de studiu, nu ca un înlocuitor al profesorului. FOTO: Shutterstock

De fiecare dată când apare o tehnologie nouă, cineva anunță sfârșitul școlii așa cum o știm. Radioul, după Primul Război Mondial, trebuia să scoată profesorii din ecuație. Televizorul, după Al Doilea Război Mondial, promitea să facă același lucru. În anii ’90, CD-urile cu „cursuri complete“ păreau că rezolvă problema învățării. Apoi a venit internetul. Și totuși, profesorii sunt încă aici. Acum e rândul inteligenței artificiale să fie „marele înlocuitor“. GPT-5, cel mai nou model lansat de OpenAI, se vinde ca fiind mai rapid, mai sigur și mai „deștept“ ca oricând. Știe să scrie, să codeze, să analizeze texte, să analizeze fotografii și grafice și să explice lucruri pas cu pas, printr-un study mode dedicat. În plus, este promovat ca având capacitatea de a rezolva sarcini la nivel de doctorat, în domenii foarte diferite – de la biologie moleculară, la drept sau programare avansată. Și, spre deosebire de versiunile anterioare, se presupune că alunecă mai rar în zona de invenții fără acoperire.

În România, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu a decis deja să joace cartea sincerității: studenții pot folosi AI în lucrările de finalizare, cu o condiție simplă:  să spună asta pe față. Nu o faci? E fraudă academică. „Weekend Adevărul“ a vorbit cu Răzvan Rughiniș, profesor la Universitatea Politehnica din București, prodecan în domeniul informatizării și cofondator Innovation Labs, despre cât de precis e GPT-5, riscul ca studenții să se „lenevească“ în gândire, dacă AI-ul ar putea înlocui profesorii, unde ar trebui trasată linia între ajutor și plagiat, și cum ar trebui adaptate examenele într-o lume în care un chatbot poate rezolva probleme de nivel olimpic sau chiar de doctorat.

„Weekend Adevărul“: ChatGPT a ajuns la versiunea 5.0 și este folosit de milioane de oameni, fiind una dintre cele mai populare aplicații de inteligență artificială. Cum ați explica, pe scurt, cum funcționează un astfel de AI? Și, în esență, seamănă mai mult cu un motor de căutare sau cu un coleg foarte bine informat?

Răzvan Rughiniș: Este adevărat că, astăzi, astfel de modele sunt folosite adesea în locul motoarelor de căutare, pentru că pot sintetiza informații și pot interacționa cu utilizatorul ca un partener de conversație. Vorbim despre o nouă paradigmă a inteligenței artificiale generative, bazată pe ceea ce se numește large language models – modele lingvistice de dimensiuni foarte mari. Pe acest aspect aș pune accentul: sunt modele conversaționale. De multe ori, confundăm inteligența conversațională cu o inteligență reală. Din punct de vedere al inteligenței verbale, aceste modele sunt extrem de avansate, reușind să construiască sens printr-o mecanică de predicție.

Practic, aceste modele masive au la bază cantități uriașe de conținut. Ele pornesc de la text, dar chiar și imaginile și videoclipurile pot fi convertite în trăsături care pot fi prezise. De aceea, de la o cerință simplă, de câteva cuvinte, pot genera astăzi filmulețe, lumi virtuale sau alte forme complexe de conținut. Totul se bazează pe prezicerea următoarei corelații, a următoarei imagini sau a următorului element, pe o scară colosală. 

Analog, putem să ne gândim la creierul uman, care are un număr finit de conexiuni, dar cu o eficiență net superioară. Modelele lingvistice mari funcționează prin brute force: înlocuiesc intuiția umană cu un volum uriaș de decizii luate în paralel, dintre care, adesea, una ajunge să fie relevantă și cu sens pentru noi, ca oameni.

De la partener de idei la capcană

Cu noile actualizări, cât de precise sunt răspunsurile oferite de un astfel de AI? Putem vorbi de un nivel de încredere de 100% sau este mai degrabă un partener ale cărui informații trebuie verificate?

Depinde de context. Cred că, dincolo de transferul de cunoștințe, este esențial să cultivăm un simț critic – atât față de un profesor, care poate exagera uneori la clasă, cât și față de un astfel de partener de învățare. Este sănătos să păstrezi o anumită distanță și să verifici informațiile. În special în cazul unor fapte verificabile, cum ar fi referințe la produse, articole sau publicații, erorile pot fi depistate rapid.

AI poate fi și prieten, dar și dușman

Deja există cazuri concrete: în Statele Unite ale Americii, cel puțin trei instanțe au penalizat avocați care au prezentat în fața judecătorilor documente ce conțineau cazuri fictive generate de aceste modele. Și-au pierdut licența de a profesa, pentru că a te prezenta cu informații evident false și a transfera expertiza ta către o mașinărie te descalifică profesional. Consecințele, în funcție de domeniu, pot fi foarte severe. În educație, totul ține de felul în care folosești aceste unelte.

Dacă le tratezi ca pe un asistent, păstrând responsabilitatea verificării, pot deveni un accelerator al învățării și chiar o sursă de idei noi. Dar este important să ai disciplina de a pune întrebări critice în fața unui text foarte coerent, care, oricât de convingător ar suna, poate fi, uneori, fictiv.

Există riscul ca, folosind AI-ul pentru teme și proiecte, elevii și studenții să devină mai puțin implicați și să își piardă capacitatea de a gândi și de a rezolva probleme pe cont propriu?

Depinde foarte mult de modul în care este organizată instituția academică. Dacă școlile și universitățile sunt privite doar ca locuri de transfer informațional, vom fi complet nepregătiți pentru accelerarea pe care aceste modele o aduc. În schimb, dacă rolul profesorului este văzut ca acela al unui facilitator al unei experiențe, în care studenții câștigă o dimensiune socială, își găsesc motivația de a studia, își cultivă curiozitatea și primesc validare din partea unei persoane reale, atunci un astfel de model poate deveni o resursă valoroasă pentru accelerarea învățării.

Dacă, însă, educația rămâne ancorată într-un model clasic, centrat aproape exclusiv pe evaluare, și nu pe stimularea și validarea cursanților, riscul este foarte mare ca uneltele de inteligență artificială să submineze implicarea reală a acestora.

Comisia evaluează un expert, nu un prompt bun 

Credeți că AI-ul ar putea, pe termen lung, să înlocuiască profesorii? Și, dacă da, despre ce tip de profesor vorbim – cel care doar transmite informații sau cel care interacționează și formează o comunitate de învățare?

În cazul profesorului care predă fără nicio interacțiune cu sala, limitându-se la transfer de cunoștințe, AI-ul ar putea prelua acest rol chiar de mâine. Însă procesul real de învățare este profund social: într-o comunitate de oameni orientați spre dezvoltare personală, progresăm mai mult, iar acest lucru nu poate fi replicat de un model de inteligență artificială.

Orice fel de validare obținută de la un robot – sau, cum spun unii, glorified toaster, de la un „prăjitor de pâine inteligent“ – funcționează doar pe termen scurt. Tehnologia are tendința de a ne lăuda constant, creând o inflație de aprecieri care își pierd rapid sensul. Este ca atunci când urmezi instrucțiunile Waze-ului și, la final, aplicația te felicită că ai ajuns la destinație, deși nu ai făcut altceva decât să execuți exact ce ți s-a spus. 
Un profesor autentic, văzut ca mediator al unei experiențe de dezvoltare personală, știe să combine provocările cu recompense și validări bazate pe realizări reale. Tehnologia, în schimb, tinde să ne felicite pentru lucruri prea superficiale ca să le putem interioriza.

Cu modelul 5.0, ChatGPT devine o unealtă academică mai valoroasă

Discuția despre „înlocuirea profesorului“ nu este nouă. La apariția radioului, după Primul Război Mondial, mulți se întrebau ce rost mai are profesorul dacă informația poate fi transmisă prin cursuri radio. După Al Doilea Război Mondial, aceeași întrebare s-a pus despre televiziune. În anii ’90, când au apărut CD-urile educaționale și cursurile la distanță, la fel. Apoi, internetul. De fiecare dată, cei care au privit învățarea doar ca pe un transfer de informații au prezis sfârșitul școlii clasice. Dacă profesorul nu este decât un evaluator, profesorul nu mai este util.

Dacă profesorul este responsabil de impulsionarea unui colectiv social, care să tragă cât mai mult media înspre aspirația de dezvoltare personală, atunci AI-ul nu va reuși să înlocuiască un astfel de profesor.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

În utilizarea AI-ului, unde ar trebui trasată limita? Ce ar trebui să facă un student cu ajutorul acestor unelte și ce ar trebui să rămână exclusiv munca lui?

Aceste unelte pot ajuta la parcurgerea unor spații informaționale foarte ample. Dar, în final, se pierde adesea înțelegerea valorii umane investite în acest proces și a faptului că, prin antrenament și prin iterații imperfecte, autorii își dezvoltă competențele și gândirea.

Orice comisie de evaluare – cum este, de exemplu, cea în fața căreia un student își susține proiectul de absolvire – urmărește mai degrabă să evalueze un absolvent care trece din statutul de student în cel de expert, nu doar un proiect. Modul în care îți structurezi ideile, cum îți susții contribuțiile și cum răspunzi la întrebări sunt direct legate de efortul personal depus pentru realizarea lucrării. 

Dacă întregul efort s-a redus la formularea unui prompt inspirat, capacitatea ta de a justifica statutul de expert la finalul studiilor va fi limitată, iar comisia are datoria să te întoarcă la etapa de formare. În același timp, trebuie să existe criterii clare de evaluare, capabile să facă diferența între contribuții lipsite de înțelegere profundă versus lucrări mai modeste ca rezultate, dar care probează competențe autentice.

Până la urmă, procesul de învățare ar trebui să cultive mai ales perseverența și abilitățile sociale. Competențele tehnice sunt, în epoca AI-ului, un bun perisabil; în schimb, capacitatea de efort, reziliența și aptitudinile sociale sunt calități transversale, utile atât jurnaliștilor, cât și inginerilor, economiștilor sau juriștilor.

Asistent de cursă lungă sau distragere bine optimizată?

Dacă AI-ul poate rezolva chiar și probleme de nivel olimpic, uneori mai bine decât oamenii, după cum este promovat, ce ar trebui, de fapt, să verifice examenele și cum ar trebui adaptate metodele de evaluare?

În multe universități, examenele sunt deja adaptate. Esențial este să stabilim ce anume trebuie să verifice aceste evaluări. Dacă măsurăm doar nivelul strict al cunoștințelor, vorbim despre o competență marginală, care, mai devreme sau mai târziu, va fi preluată de AI.

Sistemul de învățământ nu ar trebui să formeze oameni capabili să răspundă doar la cerințele economiei sau societății de astăzi, ci persoane reziliente, capabile să se adapteze schimbărilor tehnologice, cu gândire abstractă și abilitatea de a combina diverse tehnologii – inclusiv AI-ul – pentru a oferi răspunsuri bine întemeiate și argumentate solid.

Acest tip de pregătire nu se realizează doar prin examinările clasice, al căror scop principal este ierarhizarea competențelor. Mai important este să creăm un proces de evaluare care să măsoare gândirea și abilitățile reale ale studentului, nu performanța AI-ului folosit în spatele lucrării.

Care sunt, fără îndoială, cele mai utile beneficii pe care AI-ul le aduce educației? Și cum vedeți că se va integra în peisajul educațional în următorii cinci ani?

Inteligența Artificială este nu doar un accelerator al parcurgerii unor domenii vaste, ci și o modalitate de a obține rapid înțelegeri sau intuiții în arii pentru care altfel ar fi nevoie de ani întregi de pregătire. Îți permite, de exemplu, să explorezi ipoteze în biologie atunci când ești inginer sau să înțelegi concepte juridice complexe cu mult mai puțin efort. Este, așadar, un accelerator, iar un aspect esențial este capacitatea de a se adapta la nivelul de competență al fiecărui utilizator, creând provocări adecvate ritmului său de învățare. În contextul învățământului clasic, unde diferențele de nivel sunt frecvente și există riscul de pierdere a motivației, AI-ul poate funcționa ca un asistent de învățare care sprijină un proces mai rapid și, uneori, mai temeinic.

Asta nu înseamnă că oamenii nu își vor mai dori să învețe. Este ca în cazul exercițiilor fizice: putem lucra acasă, cu greutatea propriului corp, dar mulți aleg să meargă la sală, într-un context unde atmosfera și grupul îi stimulează să își depășească limitele.

Problema este că principalul rol al tuturor acestor unelte este să ne mențină atenția: sunt unelte conversaționale, optimizate pentru maximizarea engagement-ului și a timpului petrecut pe platformă, nu pentru a ne oferi răspunsul. Uneori ne dau informația corectă sau ținte de învățare, dar, în esență, nu sunt concepute – în modelul actual de afaceri – pentru accelerarea învățării, ori pentru maximizarea intereselor cursantului. De aceea, participarea într-o comunitate de învățare, cu obiective diferite de cele ale unei platforme tehnologice, poate crește nivelul de aspirații și motivația personală. Într-un astfel de cadru, oamenii fac lucruri pe care, în izolare, într-o relație dezechilibrată cu tehnologia – construită să ne flateze permanent – nu le-ar face.

Norbert Nemeş Citește mai multe despre: interviuuniversitateinteligenta artificiala

---

Vezi articol complet la: Adevarul

În plină perioadă de austeritate, cu o creștere semnificativă a prețului la materialele de construcție, pentru cei mai mulți români construcția unei case rămâne o provocare. Mai ales pentru cei care nu au de ales și au planificat deja mutarea. Specialiștii au însă o serie de sfaturi utile.

---

Vezi articol complet la: Adevarul