Ministrul Educației a spus sâmbătă la Digi 24 că nimeni nu este mulțumit de măsurile de criză, iar sindicaliștii care anunță proteste care vor bloca activitatea școlilor „trebuie să aibă decență”….

---

Vezi articol complet la: Antena3

• Home
• Știri Interne
• Sănătate
• Boala infecțioasă gravă, cu mortalitate ridicată dacă nu este tratată rapid și corect. Sporii care o cauzează pot supraviețui ani de zile

Boala infecțioasă gravă, cu mortalitate ridicată dacă nu este tratată rapid și corect. Sporii care o cauzează pot supraviețui ani de zile

Alina Mitran 1 live Publicat: 31.08.2025 00:05

O boală care, netratată la timp și corect, poate avea urmări fatale, poate fi prevenită prin vaccinare. Pentru copii vaccinul este asigurat gratuit în schema națională, dar și adulții ar trebui să repete vaccinarea la fiecare 10 ani. Trecerea prin boală nu asigură imunitatea.

Rănile nu pot fi considerate banale când există riscul de contaminare cu spori FOTo. Shutterstock

Tetanosul este o boală infecțioasă acută foarte gravă. Apare relativ rar, iar în cazul unei potențiale infectări există soluții terapeutice dacă se intervine la timp și corect. În caz contrar, rata de mortalitate este ridicată. În acest an, până la sfârșitul lunii iulie, au fost raportate trei cazuri de tetanos (unul la categoria de vârstă 1- 4 ani și două la categoria de vârstă 10-14 ani) și, din fericire, niciun deces. În ultimii 10 ani, în România s-au înregistrat 64 de cazuri de tetanos, dintre care 12 au fost înregistrate doar anul trecut. Trei persoane diagnosticate cu tetanos în acest interval de timp au decedat, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

De unde vine pericolul

„Tetanusul este o afecțiune severă, cu risc potențial de deces, cauzată de bacteria Clostridium tetani. Această bacterie se găsește în mod obișnuit în sol, ceea ce înseamnă că persoanele nevaccinate care desfășoară activități în aer liber, precum munca agricolă sau grădinăritul, prezintă un risc crescut de expunere. Bacteria pătrunde în organism prin leziuni ale pielii și produce o neurotoxină responsabilă pentru manifestările caracteristice, precum contracții musculare dureroase și crampe”, arată INSP, într-un material de informare postat pe site-ul propriu.

Riscul de contaminare cu Clostridium tetani este mare în caz de: răni adânci, cu margini neregulate; plăgi sau înțepături mușcate; ulcere varicoase cronice infectate; fracturi deschise; arsuri de gradul II și III; răni care conțin corpi străini sau prezintă țesuturi devitalizate.

Acest risc poate fi anulat prin vaccinare, singura metodă care asigură imunitatea, însă nu pentru toată viața, astfel că în cazul adulților se recomandă rapel la fiecare 10 ani.

Calendarul Național de Vaccinare prevede vaccinarea copiilor la 2 luni, 4 luni, 11 luni, 5-6 ani și, respectiv 14 ani, în timp ce pentru adulți se recomandă administrarea unei doze de rapel la fiecare 10 ani. Vaccinul este disponibil în regim de compensare 100%, informează INSP.

Ce faci dacă ești nevaccinat

Dacă în schimb nu te-ai vaccinat și te confrunți cu o leziune cu potențial tetanigen, gestul imediat pe care trebuie să-l faci este să cureți plaga cu apă și săpun, după care să soliciți ajutor medical.

Trebuie să știi că tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta. De asemenea important de știut este faptul că foarte multe cazuri de tetanos raportate sunt asociate cu nașterea la nou-născuți și mame insuficient vaccinate, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În 2018, aproximativ 25.000 de nou-născuți au murit din cauza tetanosului neonatal, o reducere de 97% față de 1988, în mare parte datorită intensificării imunizării, arată sursa citată.

Sporii bacteriei Clostridium tetani se găsesc peste tot în mediu, în special în sol, cenușă, tractul intestinal/fecalele animalelor și oamenilor, precum și pe suprafețele pielii și unelte ruginite, cum ar fi cuie, ace, sârmă ghimpată etc. Fiind foarte rezistenți la căldură și la majoritatea antisepticelor, sporii pot supraviețui ani de zile.

„Oricine se poate îmbolnăvi de tetanos, dar boala este deosebit de frecventă și gravă la nou-născuții și femeile însărcinate care nu au fost suficient imunizate cu vaccinuri care conțin anatoxină tetanică. Tetanosul în timpul sarcinii sau în primele 6 săptămâni de la sfârșitul sarcinii se numește tetanos matern, iar tetanosul în primele 28 de zile de viață se numește tetanos neonatal”, se arată pe site-ul OMS.

Riscul este ridicat în țările cu rate mici de vaccinare și în care femeilor nu li se asigură condiții adecvate la naștere (se folosesc instrumente nesterile pentru a tăia cordonul ombilical sau se folosește material contaminat pentru a acoperi bontul ombilical etc.).

Vezi toate știrile de pe boala infecțioasă gravă

Când apar simptomele

Perioada de incubație a tetanosului variază între 3 și 21 de zile după infecție. Majoritatea cazurilor apar în decurs de 14 zile. Cu cât incubația apare mai târziu, cu atât riscul este mai mic.

Iată simptomele care pot să apară în caz de tetanos: crampe la nivelul maxilarului sau incapacitatea de a deschide gura; spasme musculare adesea în spate, abdomen și extremități; spasme musculare dureroase bruște, adesea declanșate de zgomote bruște; probleme la înghițire; convulsii; durere de cap; febră și transpirații; modificări ale tensiunii arteriale sau accelerarea ritmului cardiac. La nou-născuți simptomele includ spasme musculare, care sunt adesea precedate de incapacitatea nou-născutului de a suge și de plâns excesiv.

Tetanosul nu necesită conformare în laborator, putând fi diagnosticat pe baza semnelor clinice.

De reținut că tetanosul este o urgență medicală. Necesită îngrijire în spital, tratament imediat cu un medicament numit imunoglobulină tetanică umană (TIG), îngrijirea agresivă a rănilor, medicamente pentru controlul spasmelor musculare, antibiotice, vaccinarea antitetanos.

Persoanele care se vindecă după tetanos nu au imunitate naturală și se pot infecta din nou, prin urmare trebuie imunizate, arată specialiștii în sănătate publică.

La nivel global, mortalitatea se situează la 10-20% în țările cu acces la terapie intensivă și de peste 50% în zonele fără acces rapid la tratament. Fără îngrijire medicală adecvată, mortalitatea poate ajunge la 70-100% la nou-născuți.

Recuperarea după boală este lentă, se produce în săptămâni și chiar luni, iar tratarea bolii acute se face în Terapie Intensivă.

Alina Mitran

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Economie
• Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare. „Multe își vor închide porțile în maxim 6 luni”

Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare. „Multe își vor închide porțile în maxim 6 luni”

Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 31.08.2025 00:30

Oamenii de afaceri din România privesc cu precauție la perspectivele economiei, în contextul accentuării problemelor financiare generate de inflaţie, modificările fiscale, extinderea blocajului financiar și mai ales de scăderea vânzărilor.

Zeci de mii de firme românești au deja probleme financiare

67% dintre managerii chestionați într-un barometru Sierra Quadrant văd întârzierea plăţilor drept o vulnerabilitate sistemică pentru firmele româneşti.

Inflația a afectat într-un mod semnificativ mediul de afaceri românesc, unul și așa fragil, cu peste 90% din companii slab capitalizate, multe dintre ele aflate în zona de supraviețuire, fără disponibilități financiare pe termen mediu și lung.

Potrivit rezultatelor barometrului realizat de compania de consultanță Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 10-15 august 2025, cei mai mulți dintre cei 1450 de respondenți privesc cu îngrijorare la perspectivele business-ului.

Întrebați în ce măsură condițiile economice din prezent le-au influențat business-ul, 82% au declarat că provocările economice generate de inflație, de scăderea vânzărilor și de modificările fiscale i-au afectat în mare măsură, 11% într-o oarecare măsură, în timp ce numai 7% s-au declarat „imuni” la efectele negative ale crizei.

Cei mai mulți respondenți (48%) au reclamat scăderea business-ului cu peste 30 de procente. 23% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 – 30%, iar 16% au marcat scăderea încasărilor cu procente de până în 10%. Numai 7% au afirmat că cifra de afaceri nu le-a fost afectată, în timp ce 6% au evitat să răspundă.

Care au fost cele mai mari probleme

Potrivit barometrului Frames & Sierra Quadrant, întârzierea plății facturilor s-a aflat în prim-plan, menționată de 52% dintre managerii chestionați. Pe locul secund s-a situat scăderea vânzărilor (37%), urmată de alte probleme precum inflația, criza de personal și altele.

„Scăderea vânzărilor, în volum, se simte tot mai puternic în lanțurile economice din aproape toate domeniile de activitate. În condițiile slabei capitalizări din economie, multe dintre firme erau și sunt angrenate în mecanisme de tip credit comercial/credit furnizor, iar scăderea abruptă a consumului de bunuri și servicii afectează în mod semnificativ relațiile dintre companii. Blocajul financiar s-a accentuat și multe firme au intrat în dificultăți financiare majore odată ce partenerii nu și-au mai onorat obligațiile la timp”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit barometrului Sierra Quadrant, întrebați ce măsuri au luat sau vor să ia pentru a-și proteja business-ul, 58% au indicat ,,restructurarea afacerilor’’ drept principală măsură, în timp ce numai 11% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare. Restul au evitat să ofere un răspuns.

Principalele măsuri de restructurare vizate de manageri vizează reconfigurarea ofertelor și a serviciilor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcționare (23%), reduceri de personal (16%) și stoparea investițiilor (12%).

„În această perioadă, în care scăderea consumului afectează zone ample din economie, reconfigurarea planului de business trebuie să se afle în prim-plan. 2025 este un an dificil, iar perspectivele nu sunt dintre cele mai pozitive.

Deprecierea leului, creșterea prețurilor, accentuarea blocajului financiar și pericolul ca multe dintre firme să intre în blocaj se află în prim-plan. Urmează o perioadă plină de provocări pentru mediul de afaceri”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

160.000 de firme cu probleme

Cele mai multe probleme, potrivit experților, sunt în construcţii, retail, în zona farmaceutică și în industria prelucrătoare.

Vezi mai multe știri aici

„Avem aproape 160.000 de firme, cu peste 650.000 de angajați, care se confruntă cu mari probleme. Mare parte dintre aceste companii au nevoie de ajutor, de o restructurare a ofertelor, a relației cu partenerii. Doar în acest fel vor reuși să evite falimentul și să se reintegreze în mediul de business”, estimează analiștii.

Întrebați ce ar face dacă afacerea pe care o conduc sau o reprezintă ar intra în dificultate, peste 60% dintre managerii chestionați au indicat că ar apela la măsurile de protecție prevăzute de legislație, precum acordul de restructurare, concordatul preventiv și insolvență.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, acordul de restructurare și concordatul preventiv reprezintă soluții eficiente de protecție în cazul problemelor în afaceri.

Și asta pentru că permit acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

Companiile implicate în aceste proceduri poate cere suspendarea provizorie a executărilor silite.

Multe firme își vor închide porțile în următoarele șase luni

Dincolo de insolvență și concordatul preventiv, specialiștii estimează că multe firme vor închide porțile în următoarele șase luni.

,„Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea operațiunilor.

Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de business, precum și lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situații, situații prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență etc”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: firmeinsolventaplata

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Constantin Tănase a făcut românii să-și găsească speranța şi optimismul prin cupletele, satirele și vodevilurile sale. Ne-a învățat că puțin haz de necaz este o formă de supraviețuire, ba chiar și o formă de protest – și nu l-au împiedicat nici războiul, nici cenzura să spună asta toată viața.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Educație
• Răzvan Rughiniș, expert AI: „Procesul de învățare ar trebui să cultive mai ales abilitățile sociale. În epoca AI, competențele tehnice sunt un bun perisabil“

Interviu Răzvan Rughiniș, expert AI: „Procesul de învățare ar trebui să cultive mai ales abilitățile sociale. În epoca AI, competențele tehnice sunt un bun perisabil“

Norbert Nemeş 1 live Publicat: 31.08.2025 01:30

Inteligența artificială începe să capete un rol în sistemul de învățământ, însă nu poate înlocui interacțiunile umane, precum gândirea critică şi expertiza profesională.

AI trebuie folosit ca o unealtă de studiu, nu ca un înlocuitor al profesorului. FOTO: Shutterstock

De fiecare dată când apare o tehnologie nouă, cineva anunță sfârșitul școlii așa cum o știm. Radioul, după Primul Război Mondial, trebuia să scoată profesorii din ecuație. Televizorul, după Al Doilea Război Mondial, promitea să facă același lucru. În anii ’90, CD-urile cu „cursuri complete“ păreau că rezolvă problema învățării. Apoi a venit internetul. Și totuși, profesorii sunt încă aici. Acum e rândul inteligenței artificiale să fie „marele înlocuitor“. GPT-5, cel mai nou model lansat de OpenAI, se vinde ca fiind mai rapid, mai sigur și mai „deștept“ ca oricând. Știe să scrie, să codeze, să analizeze texte, să analizeze fotografii și grafice și să explice lucruri pas cu pas, printr-un study mode dedicat. În plus, este promovat ca având capacitatea de a rezolva sarcini la nivel de doctorat, în domenii foarte diferite – de la biologie moleculară, la drept sau programare avansată. Și, spre deosebire de versiunile anterioare, se presupune că alunecă mai rar în zona de invenții fără acoperire.

În România, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu a decis deja să joace cartea sincerității: studenții pot folosi AI în lucrările de finalizare, cu o condiție simplă:  să spună asta pe față. Nu o faci? E fraudă academică. „Weekend Adevărul“ a vorbit cu Răzvan Rughiniș, profesor la Universitatea Politehnica din București, prodecan în domeniul informatizării și cofondator Innovation Labs, despre cât de precis e GPT-5, riscul ca studenții să se „lenevească“ în gândire, dacă AI-ul ar putea înlocui profesorii, unde ar trebui trasată linia între ajutor și plagiat, și cum ar trebui adaptate examenele într-o lume în care un chatbot poate rezolva probleme de nivel olimpic sau chiar de doctorat.

„Weekend Adevărul“: ChatGPT a ajuns la versiunea 5.0 și este folosit de milioane de oameni, fiind una dintre cele mai populare aplicații de inteligență artificială. Cum ați explica, pe scurt, cum funcționează un astfel de AI? Și, în esență, seamănă mai mult cu un motor de căutare sau cu un coleg foarte bine informat?

Răzvan Rughiniș: Este adevărat că, astăzi, astfel de modele sunt folosite adesea în locul motoarelor de căutare, pentru că pot sintetiza informații și pot interacționa cu utilizatorul ca un partener de conversație. Vorbim despre o nouă paradigmă a inteligenței artificiale generative, bazată pe ceea ce se numește large language models – modele lingvistice de dimensiuni foarte mari. Pe acest aspect aș pune accentul: sunt modele conversaționale. De multe ori, confundăm inteligența conversațională cu o inteligență reală. Din punct de vedere al inteligenței verbale, aceste modele sunt extrem de avansate, reușind să construiască sens printr-o mecanică de predicție.

Practic, aceste modele masive au la bază cantități uriașe de conținut. Ele pornesc de la text, dar chiar și imaginile și videoclipurile pot fi convertite în trăsături care pot fi prezise. De aceea, de la o cerință simplă, de câteva cuvinte, pot genera astăzi filmulețe, lumi virtuale sau alte forme complexe de conținut. Totul se bazează pe prezicerea următoarei corelații, a următoarei imagini sau a următorului element, pe o scară colosală. 

Analog, putem să ne gândim la creierul uman, care are un număr finit de conexiuni, dar cu o eficiență net superioară. Modelele lingvistice mari funcționează prin brute force: înlocuiesc intuiția umană cu un volum uriaș de decizii luate în paralel, dintre care, adesea, una ajunge să fie relevantă și cu sens pentru noi, ca oameni.

De la partener de idei la capcană

Cu noile actualizări, cât de precise sunt răspunsurile oferite de un astfel de AI? Putem vorbi de un nivel de încredere de 100% sau este mai degrabă un partener ale cărui informații trebuie verificate?

Depinde de context. Cred că, dincolo de transferul de cunoștințe, este esențial să cultivăm un simț critic – atât față de un profesor, care poate exagera uneori la clasă, cât și față de un astfel de partener de învățare. Este sănătos să păstrezi o anumită distanță și să verifici informațiile. În special în cazul unor fapte verificabile, cum ar fi referințe la produse, articole sau publicații, erorile pot fi depistate rapid.

AI poate fi și prieten, dar și dușman

Deja există cazuri concrete: în Statele Unite ale Americii, cel puțin trei instanțe au penalizat avocați care au prezentat în fața judecătorilor documente ce conțineau cazuri fictive generate de aceste modele. Și-au pierdut licența de a profesa, pentru că a te prezenta cu informații evident false și a transfera expertiza ta către o mașinărie te descalifică profesional. Consecințele, în funcție de domeniu, pot fi foarte severe. În educație, totul ține de felul în care folosești aceste unelte.

Dacă le tratezi ca pe un asistent, păstrând responsabilitatea verificării, pot deveni un accelerator al învățării și chiar o sursă de idei noi. Dar este important să ai disciplina de a pune întrebări critice în fața unui text foarte coerent, care, oricât de convingător ar suna, poate fi, uneori, fictiv.

Există riscul ca, folosind AI-ul pentru teme și proiecte, elevii și studenții să devină mai puțin implicați și să își piardă capacitatea de a gândi și de a rezolva probleme pe cont propriu?

Depinde foarte mult de modul în care este organizată instituția academică. Dacă școlile și universitățile sunt privite doar ca locuri de transfer informațional, vom fi complet nepregătiți pentru accelerarea pe care aceste modele o aduc. În schimb, dacă rolul profesorului este văzut ca acela al unui facilitator al unei experiențe, în care studenții câștigă o dimensiune socială, își găsesc motivația de a studia, își cultivă curiozitatea și primesc validare din partea unei persoane reale, atunci un astfel de model poate deveni o resursă valoroasă pentru accelerarea învățării.

Dacă, însă, educația rămâne ancorată într-un model clasic, centrat aproape exclusiv pe evaluare, și nu pe stimularea și validarea cursanților, riscul este foarte mare ca uneltele de inteligență artificială să submineze implicarea reală a acestora.

Comisia evaluează un expert, nu un prompt bun 

Credeți că AI-ul ar putea, pe termen lung, să înlocuiască profesorii? Și, dacă da, despre ce tip de profesor vorbim – cel care doar transmite informații sau cel care interacționează și formează o comunitate de învățare?

În cazul profesorului care predă fără nicio interacțiune cu sala, limitându-se la transfer de cunoștințe, AI-ul ar putea prelua acest rol chiar de mâine. Însă procesul real de învățare este profund social: într-o comunitate de oameni orientați spre dezvoltare personală, progresăm mai mult, iar acest lucru nu poate fi replicat de un model de inteligență artificială.

Orice fel de validare obținută de la un robot – sau, cum spun unii, glorified toaster, de la un „prăjitor de pâine inteligent“ – funcționează doar pe termen scurt. Tehnologia are tendința de a ne lăuda constant, creând o inflație de aprecieri care își pierd rapid sensul. Este ca atunci când urmezi instrucțiunile Waze-ului și, la final, aplicația te felicită că ai ajuns la destinație, deși nu ai făcut altceva decât să execuți exact ce ți s-a spus. 
Un profesor autentic, văzut ca mediator al unei experiențe de dezvoltare personală, știe să combine provocările cu recompense și validări bazate pe realizări reale. Tehnologia, în schimb, tinde să ne felicite pentru lucruri prea superficiale ca să le putem interioriza.

Cu modelul 5.0, ChatGPT devine o unealtă academică mai valoroasă

Discuția despre „înlocuirea profesorului“ nu este nouă. La apariția radioului, după Primul Război Mondial, mulți se întrebau ce rost mai are profesorul dacă informația poate fi transmisă prin cursuri radio. După Al Doilea Război Mondial, aceeași întrebare s-a pus despre televiziune. În anii ’90, când au apărut CD-urile educaționale și cursurile la distanță, la fel. Apoi, internetul. De fiecare dată, cei care au privit învățarea doar ca pe un transfer de informații au prezis sfârșitul școlii clasice. Dacă profesorul nu este decât un evaluator, profesorul nu mai este util.

Dacă profesorul este responsabil de impulsionarea unui colectiv social, care să tragă cât mai mult media înspre aspirația de dezvoltare personală, atunci AI-ul nu va reuși să înlocuiască un astfel de profesor.

Vezi toate știrile de pe răzvan rughiniș expert

În utilizarea AI-ului, unde ar trebui trasată limita? Ce ar trebui să facă un student cu ajutorul acestor unelte și ce ar trebui să rămână exclusiv munca lui?

Aceste unelte pot ajuta la parcurgerea unor spații informaționale foarte ample. Dar, în final, se pierde adesea înțelegerea valorii umane investite în acest proces și a faptului că, prin antrenament și prin iterații imperfecte, autorii își dezvoltă competențele și gândirea.

Orice comisie de evaluare – cum este, de exemplu, cea în fața căreia un student își susține proiectul de absolvire – urmărește mai degrabă să evalueze un absolvent care trece din statutul de student în cel de expert, nu doar un proiect. Modul în care îți structurezi ideile, cum îți susții contribuțiile și cum răspunzi la întrebări sunt direct legate de efortul personal depus pentru realizarea lucrării. 

Dacă întregul efort s-a redus la formularea unui prompt inspirat, capacitatea ta de a justifica statutul de expert la finalul studiilor va fi limitată, iar comisia are datoria să te întoarcă la etapa de formare. În același timp, trebuie să existe criterii clare de evaluare, capabile să facă diferența între contribuții lipsite de înțelegere profundă versus lucrări mai modeste ca rezultate, dar care probează competențe autentice.

Până la urmă, procesul de învățare ar trebui să cultive mai ales perseverența și abilitățile sociale. Competențele tehnice sunt, în epoca AI-ului, un bun perisabil; în schimb, capacitatea de efort, reziliența și aptitudinile sociale sunt calități transversale, utile atât jurnaliștilor, cât și inginerilor, economiștilor sau juriștilor.

Asistent de cursă lungă sau distragere bine optimizată?

Dacă AI-ul poate rezolva chiar și probleme de nivel olimpic, uneori mai bine decât oamenii, după cum este promovat, ce ar trebui, de fapt, să verifice examenele și cum ar trebui adaptate metodele de evaluare?

În multe universități, examenele sunt deja adaptate. Esențial este să stabilim ce anume trebuie să verifice aceste evaluări. Dacă măsurăm doar nivelul strict al cunoștințelor, vorbim despre o competență marginală, care, mai devreme sau mai târziu, va fi preluată de AI.

Sistemul de învățământ nu ar trebui să formeze oameni capabili să răspundă doar la cerințele economiei sau societății de astăzi, ci persoane reziliente, capabile să se adapteze schimbărilor tehnologice, cu gândire abstractă și abilitatea de a combina diverse tehnologii – inclusiv AI-ul – pentru a oferi răspunsuri bine întemeiate și argumentate solid.

Acest tip de pregătire nu se realizează doar prin examinările clasice, al căror scop principal este ierarhizarea competențelor. Mai important este să creăm un proces de evaluare care să măsoare gândirea și abilitățile reale ale studentului, nu performanța AI-ului folosit în spatele lucrării.

Care sunt, fără îndoială, cele mai utile beneficii pe care AI-ul le aduce educației? Și cum vedeți că se va integra în peisajul educațional în următorii cinci ani?

Inteligența Artificială este nu doar un accelerator al parcurgerii unor domenii vaste, ci și o modalitate de a obține rapid înțelegeri sau intuiții în arii pentru care altfel ar fi nevoie de ani întregi de pregătire. Îți permite, de exemplu, să explorezi ipoteze în biologie atunci când ești inginer sau să înțelegi concepte juridice complexe cu mult mai puțin efort. Este, așadar, un accelerator, iar un aspect esențial este capacitatea de a se adapta la nivelul de competență al fiecărui utilizator, creând provocări adecvate ritmului său de învățare. În contextul învățământului clasic, unde diferențele de nivel sunt frecvente și există riscul de pierdere a motivației, AI-ul poate funcționa ca un asistent de învățare care sprijină un proces mai rapid și, uneori, mai temeinic.

Asta nu înseamnă că oamenii nu își vor mai dori să învețe. Este ca în cazul exercițiilor fizice: putem lucra acasă, cu greutatea propriului corp, dar mulți aleg să meargă la sală, într-un context unde atmosfera și grupul îi stimulează să își depășească limitele.

Problema este că principalul rol al tuturor acestor unelte este să ne mențină atenția: sunt unelte conversaționale, optimizate pentru maximizarea engagement-ului și a timpului petrecut pe platformă, nu pentru a ne oferi răspunsul. Uneori ne dau informația corectă sau ținte de învățare, dar, în esență, nu sunt concepute – în modelul actual de afaceri – pentru accelerarea învățării, ori pentru maximizarea intereselor cursantului. De aceea, participarea într-o comunitate de învățare, cu obiective diferite de cele ale unei platforme tehnologice, poate crește nivelul de aspirații și motivația personală. Într-un astfel de cadru, oamenii fac lucruri pe care, în izolare, într-o relație dezechilibrată cu tehnologia – construită să ne flateze permanent – nu le-ar face.

Norbert Nemeş Citește mai multe despre: interviuuniversitateinteligenta artificiala

---

Vezi articol complet la: Adevarul

În plină perioadă de austeritate, cu o creștere semnificativă a prețului la materialele de construcție, pentru cei mai mulți români construcția unei case rămâne o provocare. Mai ales pentru cei care nu au de ales și au planificat deja mutarea. Specialiștii au însă o serie de sfaturi utile.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Societate
• Bulgarii se feresc din calea șoferilor români: „Sunt complet imprudenți. Viteze foarte mari, depășiri în curbe. Mi-e sincer frică”

Bulgarii se feresc din calea șoferilor români: „Sunt complet imprudenți. Viteze foarte mari, depășiri în curbe. Mi-e sincer frică”

Daniel Guţă 1 live Publicat: 31.08.2025 02:30

Șoferii români și bulgari sunt adesea criticați în Europa pentru stilul agresiv de condus și pentru neglijența din trafic. Tot mai mulți bulgari se plâng, la rândul lor, de comportamentul românilor pe șoselele din țara vecină.

Autostrăzile sunt adesea locul depășirilor riscante datorate vitezei. Foto: Daniel Guță

Claxoanele, flash-urile, șicanele, strecurarea cu mașina printre benzi sau între trotuar și carosabil pentru a depăși coloana, renunțarea la semnalizare, înjurăturile și asalturile asupra altor vehicule sunt printre cele mai reclamate agresiuni în trafic, pe șoselele din România.

Bulgarii îi iau peste picior pe șoferii români

Însă victimele lor nu sunt doar românii: mulți străini care au călătorit în România s-au plâns, la rândul lor, de obiceiurile „neortodoxe” ale șoferilor români.

Bulgarii, în schimb, indicați la rândul lor ca fiind șoferi indisciplinați, au ajuns să se plângă de șoferii români, atât de cei pe care îi întâlnesc în România, dar mai ales pe șoferii români care călătoresc în țara de la sud de Dunăre.

Un alt bulgar s-a plâns, la rândul lui, de români, recunoscând însă că nici șoferii bulgari nu sunt prudenți.

„Șoferii bulgari sunt și ei groaznici, dar românii care conduc în Bulgaria sunt complet imprudenți. Viteze foarte mari, depășiri în curbe, nu păstrează distanța de siguranță. Mi-e sincer frică — atât pentru mine, cât și pentru ei. Îmi place foarte mult România, dar condusul lor este unul dintre puținele lucruri care nu-mi plac”, scrie acesta.

Nu doar românii, dar în general populațiile balcanice au probleme cu condusul, remarcă un grec, în aceeași discuție.

„Cum zice un prieten de-al meu despre italieni: condusul în Italia m-a ajutat să înțeleg de ce italienii sunt atât de religioși. Presupun că se aplică și la Balcani”, afirmă acesta.

Șofatul în România seamănă atât de mult cu cel din Turcia, afirmă un turc.

„Din acest motiv, m-am simțit ca acasă”, adaugă acesta.

România și Bulgaria, rată ridicată a accidentelor tragice

România și Bulgaria sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană în privința mortalității în accidente rutiere, având o rată de peste 70 la un milion de locuitori, conform statisticilor platformei Eurostat (Comisia Europeană).

Un român ie-a explicat bulgarilor nemulțumiți de modul în care conduc mulți români că, în opinia sa, școala de șoferi din România nu este chiar atât de rea, iar mulți dintre cei examinați au nevoie de mai multe încercări până să ia permisul. Polițiștii rutieri îi evaluează în timpul probei și sunt, în general, foarte stricți, iar examenele sunt filmate.

„Problema e că regulile aproape nu mai sunt aplicate după aceea. Și nimeni nu le respectă dacă nu există un stimulent. De exemplu, limita de viteză e 50 de kilometri pe oră, dar cum nu iei amendă decât dacă depășești cu mai mult de 10 km/h, toată lumea merge cu 59-60 (cred că de curând au redus marja și acum poți să depășești doar cu 5 km/h). Pe unele bulevarde mari din București e aproape un reflex pentru șoferi să calce și cu 80-100 km/h. Nu există polițiști în trafic, nu există camere. Teoretic, nu ai voie să parchezi pe trotuar, dar practic fiecare trotuar e parcare gratis, iar parcările cu plată stau goale. Nimeni nu primește amendă. Așadar, regulile de circulație nu mai contează dacă nu le aplică nimeni”, este de părere românul.

Bulgarii reclamă problemele cu care se confruntă pe șosele

Unii bulgari au încercat să explice într-un mod simplu motivele pentru care au loc numeroase tragedii pe șoselele din Bulgaria.

„Mentalitate. Eu sunt șoferul Alfa, iar toți ceilalți conduc ca niște bunicuțe”, afirmă unul dintre ei.

Alți bulgari spun că șofatul agresiv nu este specific Bulgariei, României și nici măcar Balcanilor.

Vezi mai multe știri aici

„Vest-europenii care vin aici încep să conducă așa în cel mult câteva săptămâni. Răspunsul real e lipsa de control – lipsă de camere, lipsă de mijloace legale de a aplica amenzile, corupție măruntă”, afirmă unul dintre ei.

Corupția le permite unor oameni nepotriviți să obțină permisul, iar cultura rutieră din Bulgaria e dezastruoasă.

„Ne place să ne dăm mari ca niște piloți de curse și să fentăm sistemul”, adaugă un localnic.

Alt­cineva povestește că a fost în vizită la un prieten în Bulgaria: „Circula cu 180 km/h pe autostradă, când cineva l-a depășit cu 200 km/h. Prietenul meu a accelerat până la peste 260 ca să-l depășească și să-i arate cum se face treaba”.

Un bulgar explică ironic cauza pentru care au loc multe accidente rutiere în Bulgaria: „Pentru că românii merg acolo în vacanță.”

După atâția ani de ocupație otomană și sovietică, oamenii încă mai cred că regulile sunt făcute ca să-i suprime sau să-i chinuie, susține un alt bulgar.

„Majoritatea nu se simte cu adevărat implicată în stat și, prin urmare, nu înțelege și nu respectă regulile, chiar dacă sunt pentru binele lor. În comunism, păcălirea sistemului era un fel de sport național și absolut toată lumea participa. Lucrurile se îmbunătățesc treptat, dar mai e mult până departe. Pentru mulți, încă e „cool” să încalci regulile și să scapi nepedepsit”, adaugă acesta.

Mașinile din Bulgaria sunt semnificativ mai vechi și mai proaste decât în vestul Europei, iar mulți localnici nu-și permit unele noi, cu cele mai moderne sisteme de siguranță.

„Drumurile sunt proaste. Personal, am avut un accident rutier serios din cauza unei gropi pe autostradă. Poliția a fost mult timp foarte coruptă. Și aici se văd progrese, dar treptat”, mai afirmă bulgarul.

Ca străin care locuiește în Bulgaria, condusul de aici trebuie uneori văzut ca să fie crezut, susține altcineva.

„Există o lipsă totală de respect pentru viteză, pentru marcajele rutiere sau, în general, pentru reguli. Văd depășiri în curbe fără vizibilitate, peste linia continuă, în timp ce șoferul vorbește la telefon — și asta în mod regulat. Dacă mai adaugi și starea drumurilor, nu e de mirare că cifrele sunt atât de mari. Se începe totuși să se înțeleagă cât de mulți bani poate aduce poliției instalarea camerelor de viteză, deși acestea trebuie să fie temporare, pentru că orice cameră permanentă este distrusă. Sper ca lucrurile să se schimbe. Poate oamenii vor descoperi cum funcționează Bluetooth-ul în mașinile lor — ar fi un început”, concluzionează acesta.

Daniel Guţă Citește mai multe despre: bulgaria

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Economie
• Populația României a scăzut dramatic. Muncitorii străini, colacul de salvare

Populația României a scăzut dramatic. Muncitorii străini, colacul de salvare

Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 31.08.2025 03:00

Populația României a scăzut dramatic anul trecut, dată fiind ratele natalității și mortalității, lucru compensat doar parțial de imigranții veniți la muncă în România, potrivit informațiilor publicate vineri de INS.

Muncitorii străini veniţi în România sunt insuficienţi pentru a compensa declinul populaţiei

La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a fost de 19,03 milioane de persoane, în scădere cu 31.500 de persoane față de 1 ianuarie 2024, potrivit informațiilor publicate vineri de INS.

Potrivit acestuia, principala cauză a scăderii este spor natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților: -101,8 mii persoane).

„Soldul migrației internaționale pozitiv: +58,8 mii persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală”, arată datele statistice.

La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă din mediul urban a fost de 9768 mii persoane, în scădere cu 1,3% față 1 ianuarie 2024. Populația feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 9777 mii persoane, în scădere cu 0,2% față de aceeași dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) continuându-și trendul de creștere: comparativ cu 1 ianuarie 2024 cu 0,3 puncte procentuale (de la 20,0% în 2024 la 20,3% la 1 ianuarie 2025).

Ponderea populației de 0-14 ani în total populație a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,6% la 1 ianuarie 2025. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 (la 1 ianuarie 2024) la 130,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025). Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2025).

Muncitorii străini sunt insuficienţi pentru a compensa declinul populaţiei

Soldul migrației internaționale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58,8 mii persoane. Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în scădere fată de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior. În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%) cât și în rândul imigranților (58,3%). 

Urmărește cele mai importante știri

În ciuda acestor evidenţe şi a nevoii statului de a angaja muncitori străini, în contextul deficitului de forţă de muncă, există incidente nefericite cum a fost cel al livratorului agresat de un român pentru simplul motiv că nu s-a născut la noi în ţară.

Reamintim că un bărbat asiatic, livrator de mâncare în București, a fost, marți, victima unui atac cu tentă rasistă. Agresorul, care l-a lovit pe neașteptate cu pumnul și i-a strigat să „se întoarcă în țara lui”, a fost reținut de un polițist aflat în timpul liber.

Pe 27 august, Judecătoria Sectorului 2 a dispus arestarea preventivă a  atacatorului pentru 30 de zile.

Însuși președintele României, Nicușor Dan, a condamnat incidentul, subliniind că astfel de acte de violență xenofobă reprezintă un atac direct la adresa valorilor fundamentale ale societății românești.

Ambasada Bangladeshului în România i-a transmis mulțumiri președintelui Nicușor Dan pentru condamnarea fermă a atacului și a îndemnat cetățenii din țara sa care lucrează în România să nu își piardă încrederea.

Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: insmuncitori straini

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Tehnologie
• Unde să nu instalezi routerul de Wi-Fi dacă vrei să te bucuri de viteză maximă

Unde să nu instalezi routerul de Wi-Fi dacă vrei să te bucuri de viteză maximă

Anemona Marinescu 1 live Publicat: 31.08.2025 03:30

Wi-Fi-ul lent de acasă este adesea enervant. La prima vedere, totul pare a fi în stare de funcționare, însă viteza internetului poate fi afectată și de obiectele lângă care este amplasat routerul.

Sunt locuri în casă care pot încetini routerul Wi-Fi

Potrivit experților de la express.co.uk, există un element comun care poate încetini viteza Wi-Fi – oglinda.

„Există de fapt o mulțime de lucruri de care ar trebui să vă țineți routerul departe. Unele dintre cele evidente sunt dispozitivele Bluetooth și cuptoarele cu microunde, precum și pereții și colțurile groase. Cu toate acestea, nu mulți oameni știu despre oglinzi”, se arată în raport.

Ruterele funcționează pe baza semnalelor radio, astfel încât suprafețele reflectorizante, cum ar fi oglinzile, le pot afecta stabilitatea.

„Chiar și oglinzile mici pot reflecta undele Wi-Fi departe de locul în care doriți să le plasați. Un cadru metalic gros, care este adesea o caracteristică a oglinzilor, poate agrava problema”, spun experții.

Este demn de remarcat faptul că oglinzile pot reduce eficiența unui router cu până la 50%, ceea ce înseamnă că Wi-Fi va funcționa doar pe jumătate.

Specialiștii au evidențiat și alte locuri în care nu ar trebui să plasați un router. Acestea includ podea deoarece va fi mai greu pentru semnale să ajungă în cea mai mare parte a casei. Pereții groși și mobila pot bloca, de asemenea, semnalele.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

În plus, routerul ar trebui, de asemenea, să fie plasat departe de bucătărie, deoarece elemente precum cuptoarele cu microunde și frigiderele pot absorbi și întrerupe conexiunile la internet.

Alte sfaturi

Ține dispozitivul wireless departe de apă, foc, căldură sau umiditate pentru a preveni deteriorarea dispozitivului, care ar impacta negativ performanța wireless.

Plasează antenele într-un unghi oblic față de sol. Dacă dispozitivul wireless are două antene, unghiul recomandat este între 45 și 60 de grade. Dacă acesta are trei antene, poți menține ridicată antena din mijloc.

De asemenea, poți consulta imaginea produsului din posterul principal și/sau manualul de instrucțiuni pentru amplasarea antenelor.

Urmează aceste sfaturi pentru extinderea zonei de acoperire a routerului tău. Dacă ai urmat toate sfaturile prezentate în acest articol, iar raza de acțiune a semnalului ți se pare în continuare limitată, ia în calcul schimbarea dispozitivului.

Anemona Marinescu Citește mai multe despre: internetwi-firouter

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Tehnologie
• Joburile viitorului. Top meserii salvate de inteligența artificială și noile oportunități profesionale. Cine va câștiga lupta cu roboții

Joburile viitorului. Top meserii salvate de inteligența artificială și noile oportunități profesionale. Cine va câștiga lupta cu roboții

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 31.08.2025 04:00

„Mai devreme sau mai târziu, inteligența artificială îți va lua locul de muncă”. Nu e o alarmă lansată de conspiraționiști sau scenariu SF, ci avertismentul unor giganți precum Microsoft, care ne provoacă să ne uităm cu atenție la viitorul pieței muncii. Recent, compania a publicat un studiu uriaș, menit să răspundă unei întrebări care îi frământă pe mulți: ce meserii sunt în pericol și care dintre ele vor rezista în fața roboților inteligenți?

AI: fie ne ia locurile de muncă, fie le transformă radical Foto Seddons dms com

Pe măsură ce citești materialul de față, vei descoperi cum AI-ul preia rapid sarcini legate de scriere, analiză și documentare, de la redactarea rapoartelor la consilierea financiară, dar și ce locuri de muncă rămân aproape imposibil de înlocuit – acolo unde mâna omului, experiența și empatia sunt insubstituibile. Vei explora un Top 40 al meseriilor greu de automatizat, de la asistenți medicali și chirurgi specializați până la muncitori în construcții sau îmbălsămători, fiecare cu rolul său unic pe care roboții nu-l pot reproduce, deocamdată.

Și nu e vorba doar despre ce pierdem. Revoluția AI aduce și oportunități noi, creând profesii care nici măcar nu existau acum câțiva ani – cum sunt inginerii de prompturi, cei care „traduc” gândurile oamenilor în limbajul pe care AI-ul îl înțelege, transformând comenzi simple în texte, imagini sau proiecte complexe.

În final, studiul Microsoft ne arată că nu roboții ne fură locurile de muncă, ci felul în care alegem să îi folosim. Întrebarea care rămâne este una simplă, dar esențială: suntem pregătiți să ne schimbăm odată cu ei?

Ce spune studiul Microsoft

Cercetarea intitulată „Lucrând cu AI: măsurarea implicațiilor ocupaționale ale AI generative” a analizat 200.000 de conversații anonime purtate cu Microsoft Copilot, asistentul AI al companiei. Scopul: să vadă în ce tipuri de sarcini oamenii cer ajutorul inteligenței artificiale și cât de mult se suprapun aceste activități cu ceea ce fac profesioniștii în viața reală.

Rezultatele par clare: AI-ul preia cu rapiditate activități legate de scriere, analiză și documentare. De la redactarea de rapoarte și articole până la consiliere financiară, AI-ul dovedește că poate să lucreze repede, ieftin și, uneori, surprinzător de bine. Toate au un numitor comun: dependența de limbaj și analiză – exact domeniile unde AI-ul excelează.

La polul opus se află meserii greu de automatizat, unde mâna omului și empatia nu pot fi replicate. Aceste meserii arată un adevăr simplu: AI-ul poate scrie o poezie, dar nu poate ridica o casă sau salva un pacient pe masa de operație.

Însă, studiul Microsoft poate fi considerat subiectiv, deoarece se bazează exclusiv pe analiza interacțiunilor online și a căutărilor utilizatorilor pe anumite subiecte. Prin urmare, nu reflectă neapărat realitatea completă a tuturor meseriilor. De exemplu, anumite profesii care par greu de înlocuit, cum ar fi cea de spălător de vase, ar putea fi automatizate cu succes, dar nu apar în datele analizate deoarece utilizatorii nu caută online informații despre aceste joburi.

Cele mai expuse meserii

Carlos Fenollosa, antreprenor și profesor de AI, a sintetizat lista celor mai vulnerabile profesii. Printre ele:

• interpreți și traducători;
• jurnaliști și editori;
• istorici, politologi și matematicieni;
• consilieri financiari personali.

Elementul comun al tuturor este concentrarea pe sarcini de limbaj și analiză – domenii în care AI-ul performează deosebit de bine.

Vezi mai multe știri aici

Joburile pe care roboții nu le pot fura

La polul opus se află meserii greu de automatizat, unde mâna omului și empatia nu pot fi replicate:

• muncitori în construcții și întreținere drumuri;
• chirurgi oro-maxilo-faciali;
• asistente medicale și terapeuți prin masaj;
• lucrători forestieri sau în exploatarea petrolului și gazelor
• spălători de vase și menajere.

Aceste locuri de muncă relevă esența: AI-ul poate produce conținut, dar nu poate înlocui abilitățile manuale și deciziile vitale ale oamenilor.

Top 40 de meserii greu de înlocuit de AI

1. Flebotomiști – specialiști în prelevarea sângelui.
2. Asistenți medicali – ajută pacienții în spitale și clinici.
3. Lucrători materiale periculoase – curăță substanțe toxice.
4. Ajutoare pentru pictori și zidari – sprijină în construcții și finisaje.
5. Îmbălsămători (tanatoriști) – se ocupă de pregătirea și îngrijirea cadavrelor.
6. Operatori de echipamente industriale – controlează utilaje în fabrici și uzine.
7. Chirurgi oro-maxilo-faciali – medici specializați în operații faciale complexe.
8. Montatori și reparatori de geamuri auto – înlocuiesc și repară sticla mașinilor.
9. Ingineri navali – construiesc și întrețin nave.
10. Montatori și schimbători de anvelope – lucrează în service-uri auto.
11. Tehnicieni dentari specializați în prostodonție – fac proteze dentare.
12. Muncitori necalificați – sprijină activitățile manuale pe șantier.
13. Lucrători în întreținerea drumurilor – repară și întrețin străzi.
14. Pregătitori de echipamente medicale – curăță și pregătesc aparatura.
15. Operatori de ambalare și umplere – lucrează în fabrici la ambalarea produselor.
16. Manipulanți de mașini – operează utilaje în producție.
17. Spălători de vase – în restaurante și cantine.
18. Muncitori în zidărie și finisaje – lucrează cu beton și ciment.
19. Supervizori pompieri – coordonează echipe la intervenții.
20. Operatori de utilaje industriale și tractoare – conduc mașini grele pe șantiere.
21. Tehnicieni medicali oftalmici – ajută la diagnosticarea problemelor de vedere.
22. Kinetoterapeuți – ajută pacienții să-și recapete mobilitatea.
23. Asistenți chirurgicali – ajută medicii în timpul operațiilor.
24. Muncitori anvelope – lucrează la fabricarea anvelopelor.
25. Ajutoare pentru specialiștii în acoperișuri – sprijină montarea acoperișurilor.
26. Operatori stații de gaz – controlează echipamente pentru gaz.
27. Meșteri în montarea și repararea acoperișurilor – montează și repară acoperișuri.
28. Muncitori în petrol și gaze – lucrează la extracția resurselor naturale.
29. Menajere și persoane care fac curățenie – curățenie în case și clădiri.
30. Operatori utilaje pentru pavaj și compactare – lucrează la drumuri și șantiere.
31. Operatori utilaje forestiere – lucrează în păduri.
32. Operatori ambarcațiuni mici – conduc bărci mici.
33. Personal de întreținere și curățenie în spitale/îngrijitor – ajutoare diverse în spitale și instituții.
34. Lustruitori și finisatori de pardoseli – se ocupă de podele.
35. Operatori utilaje pentru amestecarea betonului (piloți de malaxor) – operează mașini pentru fundații.
36. Operatori echipamente pentru căi ferate – întrețin liniile ferate.
37. Muncitori la matrițe și turnare – fabricarea componentelor metalice.
38. Operatori instalații de tratare apă – întrețin sisteme de apă.
39. Muncitori la poduri și structuri metalice – repară și întrețin podurile și structurile metalice.
40. Operator excavatoare și utilaje pentru teren – utilizează mașini pentru săpături și întreținere teren.

Noile meserii ale erei AI: ingenerul de prompturi

Nu e doar despre ce pierdem, ci și despre ce câștigăm. Revoluția AI a creat și profesii complet noi. Cea mai căutată: prompt engineer sau inginer de prompturi.

Rolul său este să „traducă” dorințele umane într-un limbaj pe care AI-ul îl înțelege. Un prompt bun poate face diferența între un text banal și un raport excelent, între o imagine nereușită și o campanie vizuală de milioane.

Salariile? Între 70.000 și 150.000 de dolari pe an în SUA și Europa Occidentală.

Concluzia: nu roboții ne iau joburile, ci felul în care alegem să-i folosim

Studiul Microsoft subliniază că nu trebuie să privim inteligența artificială ca pe un dușman inevitabil, ci ca pe un instrument. În multe cazuri, AI-ul nu „fură” meseria, ci o schimbă radical. Întrebarea reală este: suntem pregătiți să ne schimbăm odată cu ea?

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: inteligenta artificialaairesurse umane

---

Vezi articol complet la: Adevarul