O poveste emoționantă din estul Chinei a cucerit rețelele sociale: o femeie de 32 de ani și-a regăsit mama biologică la trei decenii după ce a fost dată spre adopție din cauza sărăciei. Întâlnirea a fost…
Vezi articol complet la: Antena3

O poveste emoționantă din estul Chinei a cucerit rețelele sociale: o femeie de 32 de ani și-a regăsit mama biologică la trei decenii după ce a fost dată spre adopție din cauza sărăciei. Întâlnirea a fost…
Vezi articol complet la: Antena3

Daniel Guţă 1 live Publicat: 31.08.2025 02:30
Șoferii români și bulgari sunt adesea criticați în Europa pentru stilul agresiv de condus și pentru neglijența din trafic. Tot mai mulți bulgari se plâng, la rândul lor, de comportamentul românilor pe șoselele din țara vecină.
Autostrăzile sunt adesea locul depășirilor riscante datorate vitezei. Foto: Daniel Guță
Claxoanele, flash-urile, șicanele, strecurarea cu mașina printre benzi sau între trotuar și carosabil pentru a depăși coloana, renunțarea la semnalizare, înjurăturile și asalturile asupra altor vehicule sunt printre cele mai reclamate agresiuni în trafic, pe șoselele din România.
Însă victimele lor nu sunt doar românii: mulți străini care au călătorit în România s-au plâns, la rândul lor, de obiceiurile „neortodoxe” ale șoferilor români.
Bulgarii, în schimb, indicați la rândul lor ca fiind șoferi indisciplinați, au ajuns să se plângă de șoferii români, atât de cei pe care îi întâlnesc în România, dar mai ales pe șoferii români care călătoresc în țara de la sud de Dunăre.
Un alt bulgar s-a plâns, la rândul lui, de români, recunoscând însă că nici șoferii bulgari nu sunt prudenți.
„Șoferii bulgari sunt și ei groaznici, dar românii care conduc în Bulgaria sunt complet imprudenți. Viteze foarte mari, depășiri în curbe, nu păstrează distanța de siguranță. Mi-e sincer frică — atât pentru mine, cât și pentru ei. Îmi place foarte mult România, dar condusul lor este unul dintre puținele lucruri care nu-mi plac”, scrie acesta.
Nu doar românii, dar în general populațiile balcanice au probleme cu condusul, remarcă un grec, în aceeași discuție.
„Cum zice un prieten de-al meu despre italieni: condusul în Italia m-a ajutat să înțeleg de ce italienii sunt atât de religioși. Presupun că se aplică și la Balcani”, afirmă acesta.
Șofatul în România seamănă atât de mult cu cel din Turcia, afirmă un turc.
„Din acest motiv, m-am simțit ca acasă”, adaugă acesta.
România și Bulgaria sunt pe primele locuri în Uniunea Europeană în privința mortalității în accidente rutiere, având o rată de peste 70 la un milion de locuitori, conform statisticilor platformei Eurostat (Comisia Europeană).
Un român ie-a explicat bulgarilor nemulțumiți de modul în care conduc mulți români că, în opinia sa, școala de șoferi din România nu este chiar atât de rea, iar mulți dintre cei examinați au nevoie de mai multe încercări până să ia permisul. Polițiștii rutieri îi evaluează în timpul probei și sunt, în general, foarte stricți, iar examenele sunt filmate.
„Problema e că regulile aproape nu mai sunt aplicate după aceea. Și nimeni nu le respectă dacă nu există un stimulent. De exemplu, limita de viteză e 50 de kilometri pe oră, dar cum nu iei amendă decât dacă depășești cu mai mult de 10 km/h, toată lumea merge cu 59-60 (cred că de curând au redus marja și acum poți să depășești doar cu 5 km/h). Pe unele bulevarde mari din București e aproape un reflex pentru șoferi să calce și cu 80-100 km/h. Nu există polițiști în trafic, nu există camere. Teoretic, nu ai voie să parchezi pe trotuar, dar practic fiecare trotuar e parcare gratis, iar parcările cu plată stau goale. Nimeni nu primește amendă. Așadar, regulile de circulație nu mai contează dacă nu le aplică nimeni”, este de părere românul.
Unii bulgari au încercat să explice într-un mod simplu motivele pentru care au loc numeroase tragedii pe șoselele din Bulgaria.
„Mentalitate. Eu sunt șoferul Alfa, iar toți ceilalți conduc ca niște bunicuțe”, afirmă unul dintre ei.
Alți bulgari spun că șofatul agresiv nu este specific Bulgariei, României și nici măcar Balcanilor.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
„Vest-europenii care vin aici încep să conducă așa în cel mult câteva săptămâni. Răspunsul real e lipsa de control – lipsă de camere, lipsă de mijloace legale de a aplica amenzile, corupție măruntă”, afirmă unul dintre ei.
Corupția le permite unor oameni nepotriviți să obțină permisul, iar cultura rutieră din Bulgaria e dezastruoasă.
„Ne place să ne dăm mari ca niște piloți de curse și să fentăm sistemul”, adaugă un localnic.
Altcineva povestește că a fost în vizită la un prieten în Bulgaria: „Circula cu 180 km/h pe autostradă, când cineva l-a depășit cu 200 km/h. Prietenul meu a accelerat până la peste 260 ca să-l depășească și să-i arate cum se face treaba”.
Un bulgar explică ironic cauza pentru care au loc multe accidente rutiere în Bulgaria: „Pentru că românii merg acolo în vacanță.”
După atâția ani de ocupație otomană și sovietică, oamenii încă mai cred că regulile sunt făcute ca să-i suprime sau să-i chinuie, susține un alt bulgar.
„Majoritatea nu se simte cu adevărat implicată în stat și, prin urmare, nu înțelege și nu respectă regulile, chiar dacă sunt pentru binele lor. În comunism, păcălirea sistemului era un fel de sport național și absolut toată lumea participa. Lucrurile se îmbunătățesc treptat, dar mai e mult până departe. Pentru mulți, încă e „cool” să încalci regulile și să scapi nepedepsit”, adaugă acesta.
Mașinile din Bulgaria sunt semnificativ mai vechi și mai proaste decât în vestul Europei, iar mulți localnici nu-și permit unele noi, cu cele mai moderne sisteme de siguranță.
„Drumurile sunt proaste. Personal, am avut un accident rutier serios din cauza unei gropi pe autostradă. Poliția a fost mult timp foarte coruptă. Și aici se văd progrese, dar treptat”, mai afirmă bulgarul.
Ca străin care locuiește în Bulgaria, condusul de aici trebuie uneori văzut ca să fie crezut, susține altcineva.
„Există o lipsă totală de respect pentru viteză, pentru marcajele rutiere sau, în general, pentru reguli. Văd depășiri în curbe fără vizibilitate, peste linia continuă, în timp ce șoferul vorbește la telefon — și asta în mod regulat. Dacă mai adaugi și starea drumurilor, nu e de mirare că cifrele sunt atât de mari. Se începe totuși să se înțeleagă cât de mulți bani poate aduce poliției instalarea camerelor de viteză, deși acestea trebuie să fie temporare, pentru că orice cameră permanentă este distrusă. Sper ca lucrurile să se schimbe. Poate oamenii vor descoperi cum funcționează Bluetooth-ul în mașinile lor — ar fi un început”, concluzionează acesta.
Daniel Guţă Citește mai multe despre: bulgaria
Vezi articol complet la: Adevarul

Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 31.08.2025 03:00
Populația României a scăzut dramatic anul trecut, dată fiind ratele natalității și mortalității, lucru compensat doar parțial de imigranții veniți la muncă în România, potrivit informațiilor publicate vineri de INS.
Muncitorii străini veniţi în România sunt insuficienţi pentru a compensa declinul populaţiei
La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a fost de 19,03 milioane de persoane, în scădere cu 31.500 de persoane față de 1 ianuarie 2024, potrivit informațiilor publicate vineri de INS.
Potrivit acestuia, principala cauză a scăderii este spor natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților: -101,8 mii persoane).
„Soldul migrației internaționale pozitiv: +58,8 mii persoane, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală”, arată datele statistice.
La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă din mediul urban a fost de 9768 mii persoane, în scădere cu 1,3% față 1 ianuarie 2024. Populația feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 9777 mii persoane, în scădere cu 0,2% față de aceeași dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) continuându-și trendul de creștere: comparativ cu 1 ianuarie 2024 cu 0,3 puncte procentuale (de la 20,0% în 2024 la 20,3% la 1 ianuarie 2025).
Ponderea populației de 0-14 ani în total populație a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,6% la 1 ianuarie 2025. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 (la 1 ianuarie 2024) la 130,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2025). Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2025).
Soldul migrației internaționale în anul 2024 a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58,8 mii persoane. Astfel, România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în scădere fată de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior. În cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%) cât și în rândul imigranților (58,3%).
Urmărește cele mai importante știri
În ciuda acestor evidenţe şi a nevoii statului de a angaja muncitori străini, în contextul deficitului de forţă de muncă, există incidente nefericite cum a fost cel al livratorului agresat de un român pentru simplul motiv că nu s-a născut la noi în ţară.
Reamintim că un bărbat asiatic, livrator de mâncare în București, a fost, marți, victima unui atac cu tentă rasistă. Agresorul, care l-a lovit pe neașteptate cu pumnul și i-a strigat să „se întoarcă în țara lui”, a fost reținut de un polițist aflat în timpul liber.
Pe 27 august, Judecătoria Sectorului 2 a dispus arestarea preventivă a atacatorului pentru 30 de zile.
Însuși președintele României, Nicușor Dan, a condamnat incidentul, subliniind că astfel de acte de violență xenofobă reprezintă un atac direct la adresa valorilor fundamentale ale societății românești.
Ambasada Bangladeshului în România i-a transmis mulțumiri președintelui Nicușor Dan pentru condamnarea fermă a atacului și a îndemnat cetățenii din țara sa care lucrează în România să nu își piardă încrederea.
Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: insmuncitori straini
Vezi articol complet la: Adevarul

Anemona Marinescu 1 live Publicat: 31.08.2025 03:30
Wi-Fi-ul lent de acasă este adesea enervant. La prima vedere, totul pare a fi în stare de funcționare, însă viteza internetului poate fi afectată și de obiectele lângă care este amplasat routerul.
Sunt locuri în casă care pot încetini routerul Wi-Fi
Potrivit experților de la express.co.uk, există un element comun care poate încetini viteza Wi-Fi – oglinda.
„Există de fapt o mulțime de lucruri de care ar trebui să vă țineți routerul departe. Unele dintre cele evidente sunt dispozitivele Bluetooth și cuptoarele cu microunde, precum și pereții și colțurile groase. Cu toate acestea, nu mulți oameni știu despre oglinzi”, se arată în raport.
Ruterele funcționează pe baza semnalelor radio, astfel încât suprafețele reflectorizante, cum ar fi oglinzile, le pot afecta stabilitatea.
„Chiar și oglinzile mici pot reflecta undele Wi-Fi departe de locul în care doriți să le plasați. Un cadru metalic gros, care este adesea o caracteristică a oglinzilor, poate agrava problema”, spun experții.
Este demn de remarcat faptul că oglinzile pot reduce eficiența unui router cu până la 50%, ceea ce înseamnă că Wi-Fi va funcționa doar pe jumătate.
Specialiștii au evidențiat și alte locuri în care nu ar trebui să plasați un router. Acestea includ podea deoarece va fi mai greu pentru semnale să ajungă în cea mai mare parte a casei. Pereții groși și mobila pot bloca, de asemenea, semnalele.
În plus, routerul ar trebui, de asemenea, să fie plasat departe de bucătărie, deoarece elemente precum cuptoarele cu microunde și frigiderele pot absorbi și întrerupe conexiunile la internet.
Ține dispozitivul wireless departe de apă, foc, căldură sau umiditate pentru a preveni deteriorarea dispozitivului, care ar impacta negativ performanța wireless.
Plasează antenele într-un unghi oblic față de sol. Dacă dispozitivul wireless are două antene, unghiul recomandat este între 45 și 60 de grade. Dacă acesta are trei antene, poți menține ridicată antena din mijloc.
De asemenea, poți consulta imaginea produsului din posterul principal și/sau manualul de instrucțiuni pentru amplasarea antenelor.
Urmează aceste sfaturi pentru extinderea zonei de acoperire a routerului tău. Dacă ai urmat toate sfaturile prezentate în acest articol, iar raza de acțiune a semnalului ți se pare în continuare limitată, ia în calcul schimbarea dispozitivului.
Anemona Marinescu Citește mai multe despre: internetwi-firouter
Vezi articol complet la: Adevarul

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 31.08.2025 04:00
„Mai devreme sau mai târziu, inteligența artificială îți va lua locul de muncă”. Nu e o alarmă lansată de conspiraționiști sau scenariu SF, ci avertismentul unor giganți precum Microsoft, care ne provoacă să ne uităm cu atenție la viitorul pieței muncii. Recent, compania a publicat un studiu uriaș, menit să răspundă unei întrebări care îi frământă pe mulți: ce meserii sunt în pericol și care dintre ele vor rezista în fața roboților inteligenți?
AI: fie ne ia locurile de muncă, fie le transformă radical Foto Seddons dms com
Pe măsură ce citești materialul de față, vei descoperi cum AI-ul preia rapid sarcini legate de scriere, analiză și documentare, de la redactarea rapoartelor la consilierea financiară, dar și ce locuri de muncă rămân aproape imposibil de înlocuit – acolo unde mâna omului, experiența și empatia sunt insubstituibile. Vei explora un Top 40 al meseriilor greu de automatizat, de la asistenți medicali și chirurgi specializați până la muncitori în construcții sau îmbălsămători, fiecare cu rolul său unic pe care roboții nu-l pot reproduce, deocamdată.
Și nu e vorba doar despre ce pierdem. Revoluția AI aduce și oportunități noi, creând profesii care nici măcar nu existau acum câțiva ani – cum sunt inginerii de prompturi, cei care „traduc” gândurile oamenilor în limbajul pe care AI-ul îl înțelege, transformând comenzi simple în texte, imagini sau proiecte complexe.
În final, studiul Microsoft ne arată că nu roboții ne fură locurile de muncă, ci felul în care alegem să îi folosim. Întrebarea care rămâne este una simplă, dar esențială: suntem pregătiți să ne schimbăm odată cu ei?
Cercetarea intitulată „Lucrând cu AI: măsurarea implicațiilor ocupaționale ale AI generative” a analizat 200.000 de conversații anonime purtate cu Microsoft Copilot, asistentul AI al companiei. Scopul: să vadă în ce tipuri de sarcini oamenii cer ajutorul inteligenței artificiale și cât de mult se suprapun aceste activități cu ceea ce fac profesioniștii în viața reală.
Rezultatele par clare: AI-ul preia cu rapiditate activități legate de scriere, analiză și documentare. De la redactarea de rapoarte și articole până la consiliere financiară, AI-ul dovedește că poate să lucreze repede, ieftin și, uneori, surprinzător de bine. Toate au un numitor comun: dependența de limbaj și analiză – exact domeniile unde AI-ul excelează.
La polul opus se află meserii greu de automatizat, unde mâna omului și empatia nu pot fi replicate. Aceste meserii arată un adevăr simplu: AI-ul poate scrie o poezie, dar nu poate ridica o casă sau salva un pacient pe masa de operație.
Însă, studiul Microsoft poate fi considerat subiectiv, deoarece se bazează exclusiv pe analiza interacțiunilor online și a căutărilor utilizatorilor pe anumite subiecte. Prin urmare, nu reflectă neapărat realitatea completă a tuturor meseriilor. De exemplu, anumite profesii care par greu de înlocuit, cum ar fi cea de spălător de vase, ar putea fi automatizate cu succes, dar nu apar în datele analizate deoarece utilizatorii nu caută online informații despre aceste joburi.
Carlos Fenollosa, antreprenor și profesor de AI, a sintetizat lista celor mai vulnerabile profesii. Printre ele:
Elementul comun al tuturor este concentrarea pe sarcini de limbaj și analiză – domenii în care AI-ul performează deosebit de bine.
Urmărește cele mai importante știri
La polul opus se află meserii greu de automatizat, unde mâna omului și empatia nu pot fi replicate:
Aceste locuri de muncă relevă esența: AI-ul poate produce conținut, dar nu poate înlocui abilitățile manuale și deciziile vitale ale oamenilor.
Nu e doar despre ce pierdem, ci și despre ce câștigăm. Revoluția AI a creat și profesii complet noi. Cea mai căutată: prompt engineer sau inginer de prompturi.
Rolul său este să „traducă” dorințele umane într-un limbaj pe care AI-ul îl înțelege. Un prompt bun poate face diferența între un text banal și un raport excelent, între o imagine nereușită și o campanie vizuală de milioane.
Salariile? Între 70.000 și 150.000 de dolari pe an în SUA și Europa Occidentală.
Studiul Microsoft subliniază că nu trebuie să privim inteligența artificială ca pe un dușman inevitabil, ci ca pe un instrument. În multe cazuri, AI-ul nu „fură” meseria, ci o schimbă radical. Întrebarea reală este: suntem pregătiți să ne schimbăm odată cu ea?
Daciana Mitrache Citește mai multe despre: inteligenta artificialaairesurse umane
Vezi articol complet la: Adevarul

Renunțarea la rețelele de socializare a devenit o provocare, într-o epocă în care oamenii petrec zilnic tot mai multe ore „absorbiți” de telefoanele mobile. Cei care au încercat să își testeze rezistența la folosirea acestor platforme au oferit observații interesante despre experiențele lor.
Vezi articol complet la: Adevarul

Școala ar trebuie să fie un loc al formării elevilor și nu unul al traumei. Iar asta depinde cel mai mult de părinți și profesori, spun specialiștii în psihiatrie pediatrică. Tot mai mulți elevi români au anxietate de performanță mai ales din cauza pretențiilor familiei, dar și a unor dascăli.
Vezi articol complet la: Adevarul

Acum 155 de ani, la Sedan, în Franța, s-a schimbat întreaga soartă a Europei. Victoria trupelor prusace asupra armatelor franceze ale lui Napoleon al III-lea, dădea naștere unei noi superputeri militare și politice europene care a provocat unul dintre cele mai devastatoare conflicte din istorie.
Vezi articol complet la: Adevarul

Amelia Ionescu 1 live Publicat: 31.08.2025 07:11
Amalia Lică, o speranță a României în vârstă de numai 16 ani, a reușit să obțină medalia de argint în cadrul probei de măciuci de la Campionatele Mondiale. A fost primul trofeu câștigat de către țara noastră după o pauză de trei decenii.
Amalia Lică a obținut argintul în proba de măciuci din cadrul Campionatelor Mondiale Foto EPA
Deși a reușit să își treacă în palmares o astfel de performanță, Amalia este protagonistă într-o poveste greu de digerat, pentru că tânăra sportivă nu dispune de condițiile corespunzătoare pentru a se putea antrena.
Irina Deleanu, președinta Federației Române de Gimnastică Ritmică, cea care cucerise singura medalie mondială la această disciplină pentru România, în urmă cu 33 de ani, a vorbit despre situația Amaliei Lică, al cărei viitor poate fi strălucit, însă cu multe sacrificii.
Conform spuselor Irinei Deleanu, Amalia Lică nu se poate antrena corespunzător, în contextul în care tânăra dorește să obțină o medalie la Jocurile Olimpice din 2028. Președinta Federației s-a străduit din răsputeri să-i poată asigura Amaliei o sală de antrenament cu o înălțime corespunzătoare, fără a fi condiționată de programul altor persoane.
Amalia Lică și medalia obținută la Mondiale. Foto Getty images
Amalia se poate antrena doar în anumite intervale, stabilite de proprietarii sălii, nu atunci când ar fi nevoie, în condițiile în care Federația plătește 10.000 de euro pe lună pentru chirie. Deși aceasta este cea mai mare contribuție din cadrul închirierii, forului de gimnastică ritmică nu i s-a permis să stabilească programul de antrenament al sportivei.
Irina Deleanu este nemulțumită și de faptul că programul Amaliei se intersectează cu cel al unor grupe de dans, sport care s-ar putea desfășura, lejer, și în alte spații. „Noi avem o sală închiriată, în care Amalia Lică s-a pregătit de trei ani și până acum puteam să stăm de la 8 dimineața la 8 seara. Stăteam până era antrenamentul gata, nu ora de antrenament. Asta este foarte important în orice sport, dar mai ales la ritmică, care este un sport de detaliu, complex, nu putem să plecăm când e gata ora pe ceas.
De când a fost închiriată unei alte entități, care face gimnastică de antrenament, pilates și dansuri și ce mai fac copilașii aceia, Amalia trebuie să iasă în fiecare zi la ora 18.00 din sală.
Acum a fost cum a fost, că a fost vacanță și am chemat-o mai repede la antrenament, dar din toamnă începe școala din nou, are program școlar de la 08.00 la 14.00 și vine din celălalt capăt al orașului la sala de antrenament și ajunge în jur de ora 15.00–15.30 la sală, iar la ora 18.00 trebuie să iasă din sală, ori orele ei necesare de antrenament sunt între șapte și opt ore.
Am încercat toate demersurile: i-am scris primului ministru, i-am scris ministrului sportului, președintelui ANS-ului, am scris la COSR. Se pare că se fac presiuni din partea cealaltă, a entității respective. Acolo se face business. Federația are închiriată sala de dimineață, de la 9, până seara, la 18, și plătește o sumă considerabilă, plătim în jur de 10.000 de euro pe lună pentru a închiria sala aceea.
Cu toate că plătim suma cea mai mare din tot contextul de închiriere, nu am putut alege intervalul orar, ceea ce mi se pare foarte dubios. Sigur, proprietarii sălii au dreptul să aleagă pe cine vor, dar aici e vorba de o federație de interes național, iar sala este a RA-APPS-ului, care este de interes național. Entitatea cealaltă este entitate privată.
Dansurile s-ar putea face în oricare altă sală, nu într-o sală înaltă, în care gimnastele aruncă cu obiecte. Amalia nu se oprește aici! Amalia are un vis: să ajungă la Jocurile Olimpice la Los Angeles.
Urmărește cele mai importante știri
Demersurile le-am făcut începând cu luna iunie, am făcut și după Cupa Mondială de la Cluj, unde au fost 38 de țări. N-am niciun răspuns. Am vrut să intru în audiență la primul-ministru, dar știu că este foarte ocupat cu problemele țării, ceea ce este normal, dar am recurs la această soluție pentru că nu am rezolvat până la dânsul. Vorbim totuși de o vicecampioană mondială!”, a admis Irina Deleanu, conform eurosport.ro.
Irina Deleanu a trăit la superlativ performanța senzațională a puștoaicei. Președinta Federației a recunoscut faptul că își dorește ca Amalia Lică să își îndeplinească visul și să obțină o medalie la Jocurile Olimpice.
„Visul ei este să ajungă la Jocurile Olimpice de la Los Angeles și eu sunt foarte îngrijorată pentru faptul că nu putem să îi oferim Amaliei condiții proprii de lucru. Multe emoții, multe lacrimi și multe îmbrățișări! Parcă am cuprins Pământul în brațe, este un rezultat neașteptat, a fost o surpriză extrem de plăcută. Ne-a propulsat în Galaxie rezultatul acesta, din toate punctele de vedere.
Este argint mondial, a venit după 33 de ani o medalie valoroasă la senioare. Amalia Lică promitea încă din juniorat, are cinci titluri europene la junioare și o titlu de vicecampioană mondială, ea venea cu un palmares impresionant. Deși se spune că junioratul nu seamănă cu senioratul, ceea ce știm, totuși ea a confirmat încă din primul an la senioare, ceea ce este miraculos! Fără cuvinte, nici nu știu dacă reușesc să găsesc cuvintele potrivite pentru a manifesta bucuria și extazul.
Amalia ne-a surprins pe toți cu acest rezultat și clar că sperăm la o medalie olimpică, avem trei ani de pregătire și sigur va crește în valoare. Sănătoasă să fie, că în rest ne ocupăm noi de toate!”, a mai spus Irina Deleanu.
Între 20 și 24 august au avut loc Mondialele de Gimnastică Ritmică, iar România a fost reprezentată de Amalia Lică și Andreea Verdeș. Prima, la numai 16 ani, a avut o evoluție excepțională. S-a calificat în finala de la individual compus și în finala de la măciuci.
La individual compus a obținut locul 17, cu un total de 107.500 puncte (27.950 la cerc, 28.050 la minge, 25.000 la măciuci și 26.500 la panglică). Momentul de vârf a venit în finala de la măciuci, unde Amalia Lică a făcut un exercițiu excelent. La prima ei participare la Mondialele de senioare, a reușit să se claseze pe locul 2, fiind depășită doar de campioana olimpică Darja Varfolomeev.
Amelia Ionescu
Vezi articol complet la: Adevarul

Daniel Guţă 1 live Publicat: 31.08.2025 07:30
România se află la jumătatea clasamentului european în preferințele studenților internaționali, dar rămâne o destinație atractive pentru cei care vin aici la studii, datorită accesibilității de pe piața muncii. Salariile din România sunt, însă, mici în comparație cu alte state.
Universitățile din România atrag zeci de mii de studenți străini. Foto: Freepik.com
Anual peste 1,7 milioane de studenți internaționali se înscriu la universitățile din Europa. Nu doar educația, dar și oportunitățile de muncă îi atrag pe străini.
Peste 36.000 de studenți străini au optat în 2023 pentru universitățile din România, arată statisticile Eurostat (instituție a Comisiei Europene), prezentate de Euronews Business, într-o analiză privind regulile legate de permisele de muncă și salariile medii pentru studenții internaționali din Europa. România este astfel la mijlocul clasamentului țărilor din Europa preferate de studenții străini.
Marea Britanie, unde în 2023 au venit la studii peste 720.000 de străini, conduce în acest clasament, urmată de Germania, Turcia, Franța și Italia, iar în urma României se află state ca Suedia, Irlanda, Danemarca, Grecia și Norvegia.
Cei aproximativ 1,76 milioane de studenți internaționali care vin în Uniunea Europeană pentru studii superioare reprezintă 8,4 la sută din totalul studenților din statele UE.
Potrivit Euronews Business, studenții internaționali pot lucra în 30 de țări europene, inclusiv state membre UE, Marea Britanie, Norvegia și Islanda, atâta timp cât sunt înscriși la o instituție de învățământ superior. În unele țări nu este nevoie de permis de muncă. În altele, permisul este necesar doar pentru studenții din afara UE/SEE.
Platforma online dedicată studenților internaționali, StudiesIn, a analizat 30 de destinații europene de studiu și oportunitățile de muncă part-time, inclusiv condițiile de lucru, salariile orare medii și câștigurile lunare.
Potrivit analizei, citată de Euronews Business, în 14 din cele 30 de țări, printre care și România, studenții internaționali nu au nevoie de permis de muncă, lucru care le face mai atractive pentru tinerii care vor să înceapă lucrul în scurt timp de la mutare, fără a întâmpina probleme birocratice.
Acestea sunt Marea Britanie, Franța, Irlanda, Suedia, Finlanda, Portugalia, Bulgaria, România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania.
În Austria, Belgia, Danemarca, Grecia și Italia, doar studenții din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European (UE/SEE) sunt obligați să obțină un permis de muncă în timpul studiilor. În Cehia și Croația, studenții non-UE pot avea nevoie de permis, în funcție de situația individuală.
Analiza concluzionează că în aproape jumătate din Europa, studenții internaționali nu au nevoie de permis de muncă. Pentru studenții din țările UE, procentul este și mai mare – aproximativ 75 la sută.
În opt țări studenții internaționali trebuie să obțină un permis de muncă înainte de a lucra: Spania, Țările de Jos, Slovenia, Norvegia, Malta, Luxemburg, Islanda și Cipru, ultimele patru cu o populație însumată de circa trei milioane de locuitori.
Potrivit analizei publicate de Euronews Business, în majoritatea țărilor europene, studenții internaționali la universități pot lucra până la 20 de ore pe săptămână.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Unele au un prag mai mic, precum Luxemburg (15 ore) și Țările de Jos (16 ore), însă în alte state, studenții au voie să lucreze mai multe ore, chiar full time (program normal), în timpul vacanțelor de vară sau al pauzelor academice.
Salariile orare estimate variază de la 3,32 euro în Bulgaria până la 18 euro în Luxemburg și 17–19 euro în Islanda. În România, studenții străini care muncesc part-time (circa 20 de ore pe săptămână) sunt plătiți cu minimum 4,83 euro pe oră, iar câștigul lunar aproximativ este de 400 de euro, unul dintre cele mai mici din Europa.
Salarii mai mici decât în România sunt oferite în Ungaria (4,19 euro pe oră), Estonia (4,30 euro pe oră), Letonia (4,47 euro pe oră), Slovacia (4,69 euro pe oră). La polul opus, după Luxemburg și Islanda, în clasamentul veniturilor obținute de studenții străini sunt Norvegia, Danemarca, Țările de Jos și Marea Britanie, toate cu salarii de peste 14 euro pe oră, arată analiza StudiesIn.com.
În Islanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Germania și Spania, studenții care se angajează pot câștiga cel puțin 1.100 de euro lunar, cele mai mari venituri fiind obținute în Norvegia (aproximativ 1.600 de euro lunar).
Alegerea universităților de către studenții străini este influențată adesea de costul vieții și de taxele de școlarizare, iar țările cu universități foarte bine cotate, ca Marea Britanie, Germania și Țările de Jos, atrag studenți interesați de excelență academică și recunoaștere internațională.
„Totuși, aspectele practice precum accesul la locuri de muncă și politicile favorabile de imigrare după absolvire sunt la fel de importante, pentru că studenții își doresc o tranziție cât mai lină de la educație la carieră”, a explicat Tom Miessen, CEO la StudiesIn, citat de Euronews Business.
Potrivit acestuia, compatibilitatea culturală și accesibilitatea limbii influențează alegerile studenților, fiind preferate țările cu programe în engleză și medii incluzive. Proximitatea geografică poate conta pentru studenții din regiuni apropiate, iar factori precum siguranța, calitatea vieții și facilitățile sociale cresc atractivitatea generală.
„Studenții cântăresc acești factori în funcție de capacitatea financiară, aspirațiile de carieră și preferințele personale, rezultând un proces de decizie foarte nuanțat în întreaga Europă”, a concluzionat Tom Miessen.
Daniel Guţă Citește mai multe despre: studenti straini
Vezi articol complet la: Adevarul