Top 10 Știri România – Ultimele Noutăți și Breaking News

Sistemul nervos periferic poate suferi modificări în cadrul unor tulburări metabolice cronice, precum diabetul zaharat, boala Parkinson, diverse boli autoimune, neoplazii și diverse alte afecțiuni. Ce test poate recunoaște astfel de schimbări aflăm de la Dr. Anca Dan, medic primar cardiologie. Pentru a identifica modificări fine ale sistemului nervos autonom, medicul poate recomanda efectuarea unui test care evaluează rapid funcția glandelor sudoripare.

Testul Sudoscan este complet neinvaziv, nu necesită o pregătire prealabilă și este realizat în cabinetul medical din ambulatoriul de specialitate. Testarea în sine durează doar câteva minute, iar pacientul primește rezultatul imediat. Medicul va interpreta apoi rezultatele în contextul clinic general. Sunt mai multe situații în care poate fi recomandată efectuarea testării Sudoscan, în principal afecțiuni sau tulburări în care apar disfuncții ale sistemului nervos vegetativ, numite disautonomii.

Acestea pot avea diverse cauze, dar există și cazuri în care nu poate fi găsită o cauză aparentă și atunci vorbim despre disautonomie idiopatică. Persoanele diagnosticate cu disfuncții ale sistemului nervos vegetativ trebuie să se adreseze medicului pentru a discuta cauzele, eventualul tratament și managementul pe termen lung pentru aceste probleme. Articol susținut de SANADOR, mai multe detalii pe www.sanador.ro Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News Pe cine propune PSD pentru postul de judecător la Curtea Constituțională.

Anunțul făcut de Sorin Grindeanu PSD a validat 6 miniștri pentru viitorul Executiv. Același vicepremier, iar 3 dintre cei propuși acum au fost în Guvernul Ciolacu 2 Obligați să refacă fațadele clădirilor pe cheltuiala proprie. Ce riscă mii de proprietari din Brașov, dacă nu-și renovează locuințele Parcurile acvatice, magnet pentru turiști. Județul care transformă apele termale în „mine de aur”, cu bani europeni Dragoș Benea îl critică pe Sorin Grindeanu pentru intrarea la guvernare: „Nu a prezentat planul fiscal.

Știm că nu ştim în ce intrăm!”

---

Sursă: Digi24

Președintele american Donald Trump a riscat implicând SUA în conflictul tot mai grav dintre Israel și Iran, dar s-ar putea să fi dat roade – cel puțin deocamdată. Trump a anunțat luni seară că cele două țări au convenit asupra unui armistițiu despre care a spus că ar putea duce la o pace durabilă. Dacă președintele american a pus capăt, de fapt, a ceea ce a numit „Războiul de 12 zile”, ar reprezenta un pas semnificativ înapoi de la pragul unui conflict care părea pe punctul de a cuprinde regiunea, odată cu atragerea Americii și mai mult după ce atacurile aeriene americane au lovit instalațiile nucleare iraniene sâmbătă. „Cu condiția ca regimul israelian să înceteze agresiunea ilegală împotriva poporului iranian cel târziu la ora 4 dimineața, ora Teheranului”, a declarat ministrul iranian de externe Abbas Araghchi într-un comunicat, „nu avem nicio intenție să continuăm răspunsul nostru ulterior”.

Guvernul israelian a declarat ulterior că a fost de acord cu propunerea după ce „a atins obiectivele” atacurilor sale asupra Iranului. Cele două părți păreau a fi pe punctul de a reduce presiunea, odată cu sosirea termenului limită de la 04:00 (00:30 GMT) la Teheran, iar atacurile israeliene s-ar fi oprit. Însă fragilitatea acordului a fost pe deplin expusă la doar două ore mai târziu, când ministrul israelian al apărării a acuzat Iranul de încălcarea armistițiului și a promis că va răspunde cu fermitate.

Între timp, Iranul a negat orice încălcare.

Administrația Trump speră, fără îndoială, că aceasta este o mică problemă, din cauza tensiunilor evidente, iar armistițiul va fi în cele din urmă respectat de ambele părți. Anunțul lui Trump privind armistițiul a venit după o zi tumultoasă în regiune, când Iranul și-a respectat promisiunea de a riposta pentru atacul american de sâmbătă. Conform primelor rapoarte, toate rachetele iraniene îndreptate asupra masivei baze americane din Qatar au fost interceptate și nu au existat victime sau pagube americane.

În discursul său adresat națiunii de sâmbătă seară, președintele Trump a avertizat că va exista un răspuns american covârșitor la orice atacuri iraniene asupra intereselor americane. El a promis că există mai multe ținte care ar putea fi atacate de forțele americane, dacă este necesar. Timp de mai bine de 24 de ore, lumea a așteptat să vadă ce va face Iranul. Odată ce Iranul a acționat, atenția s-a îndreptat din nou către președintele SUA și, după câteva ore, acesta a avut primul său cuvânt de spus. „Iranul a răspuns oficial la distrugerea instalațiilor sale nucleare cu un răspuns foarte slab, la care ne așteptam și pe care l-am contracarat foarte eficient”, a postat Trump pe site-ul său de socializare.

El a spus că Iranul „a scos totul din «sistemul» său” și a adăugat că „poate că Iranul poate acum să procedeze spre Pace și Armonie în Regiune”. Deși pagubele sunt raportate ca fiind limitate, Trump părea înclinat să-și oprească focul în speranța că iranienii vor fi dispuși să negocieze cu seriozitate. Și, în culise, Casa Albă spune că a discutat cu mediatorii qatarezi și cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pentru a stabili detaliile armistițiului.

Atacul lui Trump din weekend asupra Iranului a fost o manevră de mare risc, dar un scenariu în care deja se văd consecințele. O dinamică similară s-a desfășurat în ianuarie 2020, când Trump a ordonat uciderea țintită a liderului Gărzii Revoluționare iraniene, Qasem Soleimani, la Bagdad. Iranul a lansat rachete asupra bazelor militare din Irak, rănind peste 100 de soldați americani, dar SUA au ales să nu escaladeze.

În cele din urmă, calmul a prevalat. Conform presei americane, în ultimul lor atac de luni, Iranul a lansat asupra bazelor americane un număr de rachete egal cu numărul total de bombe lansate de avioanele de război americane în timpul atacului său din weekend. Acest lucru, împreună cu notificarea prealabilă pe care Iranul a furnizat-o guvernului qatarez înainte de lansare, pentru care Trump s-a declarat recunoscător, sugerează că iranienii caută proporționalitatea, nu escaladarea.

În cea mai mare parte a zilei, Trump s-a concentrat mai mult pe prețul petrolului, pe acoperirea presei americane și pe o sugestie a fostului președinte rus Dimitry Medvedev ca o națiune străină să furnizeze Iranului arme nucleare. Oficialii americani au declarat că acest președinte își duce la îndeplinire amenințările, spre deosebire de unii dintre predecesorii săi. Dacă Iranul ar lansa o altă rundă de atacuri – și ar exista morți americani sau pagube semnificative – presiunea asupra lui Trump pentru a răspunde ar crește.

Deocamdată, însă, el pare să aibă în vedere o rampă de acces către mai multe lupte, iar ambele țări par dispuse să o ia în considerare.

---

Sursă: BBC News

Dalai Lama va transmite un mesaj pe 2 iulie – a anunțat Guvernul tibetan din exil – cu câteva zile înaintea celei de-a 90-a aniversări a acestuia și a unei decizii mult așteptate cu privire la succesorul său, informează agențiile AFP și Agerpres. Acest lider religios, al cărui nume civil este Tenzin Gyatso, laureatul premiului Nobel pentru pace pe anul 1989, urmează să își celebreze aniversarea pe 6 iulie în fața unei mulțimi imense de oameni în nordul Indiei, unde s-a refugiat după ce și-a părăsit țara natală în 1959 pentru a scăpa de atacurile soldaților chinezi.

El a declarat că aniversarea lui va fi totodată o bună ocazie pentru a încuraja populația tibetană să se pregătească pentru un viitor fără el și să se întrebe dacă dorește, la momentul potrivit, să aibă un nou Dalai Lama, o instituție a cărei existență continuă beneficiază de un sprijin larg în rândul tibetanilor aflați în exil. Mulți dintre ei se tem că statul chinez va desemna un succesor al lui Tenzin Gyatso pentru a-și consolida controlul asupra unui teritoriu în care și-a trimis trupele în 1950.

Penpa Tsering, care a fost ales în mod democratic la conducerea Guvernului din exil de 130.000 de tibetani din lumea întreagă, care își are sediul în McLeod Ganj, un oraș indian din Munții Himalaya, a anunțat că cei mai înalți demnitari religioși tibetani, denumiți „lama”, se vor întruni pe 2 iulie. „Va exista o scurtă reuniune a tuturor lama principali, adică aproximativ nouă, alături de Sfinția Sa”, a declarat el în fața jurnaliștilor, adăugând că o întâlnire cu caracter religios va începe imediat după aceea. „În deschiderea conferinței religioase, un mesaj video al Sfinției Sale va fi difuzat”, a mai spus el.

Niciun detaliu nu a fost comunicat în privința conținutului acestui mesaj. Liderul religios tibetan a dat deja asigurări că dacă „un consens” va fi obținut ceea ce privește „menținerea instituției Dalai Lama”, atunci Biroul lui Dalai Lama, din McLeod Ganj, va fi responsabil pentru recunoașterea succesorului său care, a subliniat el, va fi în mod necesar „născut în lumea liberă”.

Despre cel pe care budiștii tibetani îl consideră ca fiind a 14-a reîncarnare a maestrului pe care l-au ales în 1391, mai mulți călugări afirmă că nu încearcă să obțină o independență totală a Tibetului, ci mai degrabă o autonomie mai mare. El a demisionat în 2011 din funcțiile sale de conducere politice, predând ștafeta puterii laice unui guvern. Cu toate acestea, China îl consideră un rebel și un separatist pe acest om, recunoscut de comunitatea internațională și care afirmă despre el însuși că este „un simplu călugăr budist”.

Actualul Dalai Lama a fost desemnat ca atare în 1936, atunci când, la vârsta de doi ani, a recunoscut mai multe obiecte care i-au aparținut predecesorului său. golazo.ro Cum își bate joc UEFA de România: Turneul EURO U19 găzduit de noi a avut parte de unele dintre cele mai slabe transmisiuni TV. Cerința-șoc din partea UEFA Cătălin Tolontan Reacție rapidă: Cartea de pe noptiera lui Ilie Bolojan 17:24 Alina Mungiu Pippidi De unde ne luăm o politică externă?

Nicușor Dan trebuie să deschidă dezbaterea 07:03 Dan Popa Pe câte miliarde nu se înțeleg Nicușor Dan și Ilie Bolojan Ieri Claudia Pîrvoiu O firmă din Bacău riscă să plătească facturi la energie mai mari decât una din Bavaria Ieri

---

Sursă: HotNews

Alianța pentru Unirea Românilor spune că „nu va gira un premier al sistemului”, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier. AUR susține că românii trebuie „să se pregătească pentru o nouă rundă de măsuri de austeritate”. „Ilie Bolojan a condiționat acceptarea funcției de premier de majorarea TVA la 21%, o măsură care lovește direct în milioane de români care deja se confruntă cu prețuri explozive, inflație și incertitudine economică.

În loc să înceapă cu tăierea sinecurilor, a sporurilor nesimțite, a primelor din companiile de stat, a pensiilor speciale și a sumelor forfetare ale parlamentarilor, Bolojan alege calea cea mai ușoară: îi jupoaie pe cei mulți, în timp ce clientela de partid și rețelele de influență rămân protejate”, se arată într-un comunicat AUR. Totuși, potrivit surselor Digi24, TVA nu crește de la 19% la 21%.

Vor fi creșteri la cotele intermediare de 5% și 9% pentru TVA, cu excepția medicamentelor și alimentelor. „Bolojan este încă un instrument al sistemului, adus în fruntea Guvernului pentru a păstra hoția, corupția și privilegiile neatinse”, mai susține AUR, care îl critică pe Bolojan pentru că a susținut anularea alegerilor din noiembrie 2024. „Românii nu au votat pentru austeritate.

AUR nu va gira un premier al sistemului, care în loc să reducă risipa bugetară vine cu noi taxe pentru români”, se mai arată în comunicatul AUR. Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

---

Sursă: Digi24

Consiliul Uniunii Europene a anunțat, vineri, că „a adoptat astăzi o nouă decizie prin care constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările” privind reducerea defictului bugetar. Anterior anunțului oficial, potrivit unui draft de decizie obținut de Digi24, consiliul miniştrilor responsabili de finanţe şi economie din statele UE pusese în discuție o serie de recomandări pentru România prin care era stabilit termenul de 15 octombrie 2025 pentru ca Bucureștiul să vină cu acțiuni eficiente și să prezinte măsurile necesare care să asigure corectarea în timp util a deficitului excesiv.

---

Sursă: Digi24

Consiliul Uniunii Europene a anunțat, vineri, că „a adoptat astăzi o nouă decizie prin care constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările” privind reducerea defictului bugetar. Anterior anunțului oficial, potrivit unui draft de decizie obținut de Digi24, consiliul miniştrilor responsabili de finanţe şi economie din statele UE pusese în discuție o serie de recomandări pentru România prin care era stabilit termenul de 15 octombrie 2025 pentru ca Bucureștiul să vină cu acțiuni eficiente și să prezinte măsurile necesare care să asigure corectarea în timp util a deficitului excesiv.

---

Sursă: Digi24

Junta militară din Niger a declarat că va naționaliza compania locală de uraniu, deținută majoritar de Franța, în cea mai recentă escaladare a disputei dintre cele două țări. Somaïr este operată de compania franceză de combustibili nucleari Orano, pe care Nigerul o acuză de mai multe „acte iresponsabile”. De la preluarea puterii în 2023, liderii militari din Niger au declarat că doresc să mențină un control local mai mare asupra bogăției minerale a țării și s-au distanțat de Franța, fosta putere colonială, apropiindu-se de Rusia.

Nigerul este al șaptelea cel mai mare producător de uraniu din lume și are minereuri cu cea mai înaltă calitate din Africa. „Această naționalizare va permite o gestionare mai sănătoasă și mai sustenabilă a companiei și, în consecință, o utilizare optimă a bogăției din resursele miniere de către nigerieni”, a declarat junta într-un comunicat. De asemenea, a acuzat Orano, care este deținută de statul francez, că a extras mai mult decât partea sa echitabilă de uraniu.

Orano nu a comentat încă. Compania, care operează în Niger de decenii, deține o participație de 63% la Somaïr, dar anul trecut autoritățile militare au preluat controlul operațional al firmei. Potrivit agenției de știri Reuters, Orano a intentat acțiuni în justiție împotriva Nigerului din cauza acțiunilor sale. Nigerul și-a obținut independența față de Franța în 1960, iar fosta putere colonială a reușit să obțină acces exclusiv la aprovizionarea cu uraniu a Nigerului prin diverse acorduri.

Analiștii spun că acest lucru a fost văzut de mulți în Niger ca un simbol al dominației continue a țării de către Franța. Cu toate acestea, ei observă, de asemenea, că orice incertitudine cu privire la viitorul sectorului minier ar putea amenința sute de locuri de muncă, precum și veniturile din exporturi. La începutul acestei săptămâni, Mali, țara vecină, a anunțat că construiește o rafinărie de aur în parteneriat cu un conglomerat rusesc.

La fel ca Nigerul, Mali se află sub control militar și spune că dorește să își asume un control economic mai mare asupra bogăției sale minerale, rupând în același timp legăturile cu Franța și Occidentul. Accesați BBCAfrica.com pentru mai multe știri de pe continentul african.

Twitter @BBCAfrica, pe Facebook la BBC Africa sau pe Instagram la bbcafrica

---

Sursă: BBC News

Junta militară din Niger a declarat că va naționaliza compania locală de uraniu, deținută majoritar de Franța, în cea mai recentă escaladare a disputei dintre cele două țări. Somaïr este operată de compania franceză de combustibili nucleari Orano, pe care Nigerul o acuză de mai multe „acte iresponsabile”. De la preluarea puterii în 2023, liderii militari din Niger au declarat că doresc să mențină un control local mai mare asupra bogăției minerale a țării și s-au distanțat de Franța, fosta putere colonială, apropiindu-se de Rusia.

Nigerul este al șaptelea cel mai mare producător de uraniu din lume și are minereuri cu cea mai înaltă calitate din Africa. „Această naționalizare va permite o gestionare mai sănătoasă și mai sustenabilă a companiei și, în consecință, o utilizare optimă a bogăției din resursele miniere de către nigerieni”, a declarat junta într-un comunicat. De asemenea, a acuzat Orano, care este deținută de statul francez, că a extras mai mult decât partea sa echitabilă de uraniu.

Orano nu a comentat încă. Compania, care operează în Niger de decenii, deține o participație de 63% la Somaïr, dar anul trecut autoritățile militare au preluat controlul operațional al firmei. Potrivit agenției de știri Reuters, Orano a intentat acțiuni în justiție împotriva Nigerului din cauza acțiunilor sale. Nigerul și-a obținut independența față de Franța în 1960, iar fosta putere colonială a reușit să obțină acces exclusiv la aprovizionarea cu uraniu a Nigerului prin diverse acorduri.

Analiștii spun că acest lucru a fost văzut de mulți în Niger ca un simbol al dominației continue a țării de către Franța. Cu toate acestea, ei observă, de asemenea, că orice incertitudine cu privire la viitorul sectorului minier ar putea amenința sute de locuri de muncă, precum și veniturile din exporturi. La începutul acestei săptămâni, Mali, țara vecină, a anunțat că construiește o rafinărie de aur în parteneriat cu un conglomerat rusesc.

La fel ca Nigerul, Mali se află sub control militar și spune că dorește să își asume un control economic mai mare asupra bogăției sale minerale, rupând în același timp legăturile cu Franța și Occidentul. Accesați BBCAfrica.com pentru mai multe știri de pe continentul african.

Twitter @BBCAfrica, pe Facebook la BBC Africa sau pe Instagram la bbcafrica

---

Sursă: BBC News