• Home
• Stil de viață
• Oameni Fericiți, Medici buni
• Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

Articol susținut de

Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

0 ADH 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:21

„Verificarea” ADN-ului, prin testare genetică, a devenit o practică tot mai frecventă în Europa în ultimii ani, pe fondul progreselor tehnologice și al unei conștientizări tot mai mari a beneficiilor aduse. 

De la identificarea riscurilor de sănătate și alegerea tratamentelor potrivite, până la adaptarea dietei, mișcării și rutinei zilnice în funcție de profilul genetic, testele genetice oferă astăzi un avantaj real pentru prevenție și optimizarea stilului de viață. Dr. Cerasela Jardan, medic primar genetică medicală în cadrul MedLife, explică noua paradigmă din medicină: aceea în care putem acționa din timp, înainte ca boala să apară.

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, Grupul MedLife s-a impus ca lider pe segmentul de genetică medicală din România. Compania deține cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță la nivel național, infrastructură ce susține atât activitatea clinică, cât și proiectele de cercetare dezvoltate de-a lungul timpului. Acest ecosistem performant este completat de o echipă multidisciplinară de elită – geneticieni, biologi moleculari, epidemiologi și clinicieni – care contribuie la integrarea tehnologiilor de ultimă generație în practica medicală curentă și la dezvoltarea unor soluții personalizate de prevenție și diagnostic.

Ce sunt testele genetice și cui se adresează

Testele genetice sunt analize care verifică ADN-ul – codul nostru unic – pentru a identifica variante genetice asociate cu riscul de a dezvolta anumite boli. Totuși, testarea genetică nu mai este rezervată doar pacienților care manifestă anumite simptome și asupra cărora există suspiciunea unor afecțiuni, ci sunt recomandate și persoanelor sănătoase care vor să-și înțeleagă riscurile și să ia decizii informate despre stilul de viață.

Potrivit dr. Cerasela Jardan, testele genetice acoperă mai multe arii, de la prevenție și diagnostic până la personalizarea tratamentului: „Genetica este un domeniu complex, iar testele genetice sunt concepute pentru a răspunde unor nevoi diverse. Ele pot identifica predispoziții moștenite pentru boli precum cancerul, bolile cardiovasculare sau diabetul. Alte tipuri de teste sunt dedicate diagnosticării bolilor genetice rare, oferind informații valoroase pentru o gestionare medicală personalizată“.

Categoriile de teste genetice disponibile în prezent și în România, în cadrul MedLife, sunt: cele predictive și de prevenție – pentru cancer, boli cardiovasculare și metabolice; cele farmacogenetice – analizează cum reacționează corpul la medicamente, pentru a evita reacții adverse și a personaliza tratamentele; cele nutrigenetice, care oferă informații despre nevoile nutriționale și modul în care organismul metabolizează diferite alimente.

„Testarea genetică este, practic, o investiție în sănătatea pe termen lung – un fel de «plan personalizat» pentru prevenție“, subliniază medicul genetician.

Afecțiuni grave în care testarea genetică face diferența

Una dintre cele mai importante aplicații ale testării genetice este identificarea riscurilor pentru boli oncologice și cardiovasculare, care rămân principalele cauze de deces în România.

În contextul în care riscul de deces cardiovascular în România este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media UE, potrivit Ministerului Sănătății, este esențial să identificăm dacă avem un risc crescut, moștenit, de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare pe timpul vieții, recomandă dr. Jardan: „Multe dintre bolile cronice – precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau dislipidemiile – au o componentă genetică importantă. Testele genetice nu prezic cu certitudine dacă vom dezvolta o anumită afecțiune, dar pot evidenția un risc crescut, moștenit, de a o dezvolta pe parcursul vieții. Aceste informații pot fi extrem de utile pentru a interveni din timp, prin monitorizări periodice, alegeri alimentare mai potrivite, controlul greutății și alte măsuri personalizate. În loc să așteptăm ca o boală să apară, putem acționa proactiv – iar genetica devine un sprijin în acest proces, oferindu-ne o perspectivă mai profundă asupra sănătății, adaptată fiecărei persoane în parte“.

A doua cauză de deces în Uniunea Europeană și în România, bolile oncologice pot avea, de asemenea, o componentă genetică importantă. „Folosind testarea genetică putem identifica riscuri pentru cancer de sân și ovarian – prin punerea în evidență a mutațiilor în genele BRCA1/2. Identificarea acestor mutații indică un risc crescut, ceea ce face necesară o monitorizare mai atentă și, în unele cazuri, chiar intervenții preventive, cum ar fi chirurgia, pentru a reduce riscul“, explică medicul genetician.

În ceea ce privește un alt tip frecvent de cancer în România, cancerul colorectal, identificarea riscurilor genetice permite o monitorizare mai riguroasă, prin colonoscopii periodice sau alte investigații imagistice, pentru a detecta eventualele probleme într-un stadiu timpuriu, completează dr. Jardan.

Alte cancere, precum melanomul, cancerul pancreatic sau gastric, pot fi investigate prin paneluri extinse.

Testele genetice și bolile rare

În cazul bolilor rare, testarea genetică este adesea singura cale spre un diagnostic corect. Dr. Jardan povestește despre un caz elocvent: „De exemplu, în cazul unui copil suspectat de sindromul Duchenne, un tip rar de distrofie musculară, testarea genetică a confirmat prezența unei mutații în gena DMD. Acest diagnostic confirmat prin testare genetică va permite inițierea unei terapii specifice pentru încetinirea progresiei bolii și accesul la studii clinice pentru tratamente noi“.

Poți afla predispoziția la tulburări de somn și ce activitate fizică ți se potrivește

Testele genetice sunt din ce în ce mai des folosite și de către persoane sănătoase, interesate să-și personalizeze stilul de viață. Ele pot oferi răspunsuri la întrebări esențiale, cum ar fi: „Cum trebuie să mănânc?“, „Ce fel de sport mi se potrivește?“, „De ce îmi este greu să slăbesc?“, „De ce nu reușesc să mă odihnesc?“.

„Testele genetice de predispoziție pentru nutriție, sport și somn pot fi un instrument valoros în prevenție, ajutându-ne să înțelegem mai bine cum funcționează corpul nostru. Ele nu oferă răspunsuri 100%, dar ne arată anumite tendințe moștenite genetic – precum modul în care corpul metabolizează grăsimile și carbohidrații, susceptibilitatea la oboseală cronică sau tulburări de somn și tipul de activitate fizică care ni s-ar potrivi cel mai bine. Cu aceste informații, medicul sau nutriționistul ne poate ghida mai precis în adoptarea unui stil de viață care să ne sprijine sănătatea pe termen lung. Nu e despre rețete universale, ci despre alegeri mai bine informate, adaptate la cine suntem din punct de vedere biologic și personal“, detaliază medicul.

În ce mod se schimbă viața după testarea genetică

Testele genetice nu ar trebui să îndemne la fatalism, ci sunt o unealtă care oferă motivație pentru mai mult control asupra propriei stări de sănătate. Ele nu prezic cu exactitate viitorul, dar oferă un avantaj imens: acela de a lua decizii informate, adaptate propriului profil biologic.

„Cele mai întâlnite rezultate sunt: risc crescut pentru boli cardiovasculare, cancer mamar sau colorectal, dar și anumite intoleranțe alimentare. După testare, mulți pacienți se prezintă la controale regulate, își schimbă dieta, fac mai multă mișcare sau își monitorizează parametrii cu mai multă atenție. Testarea devine un punct de cotitură“, precizează dr. Cerasela Jardan.

Importanța consilierii genetice

Alegerea laboratorului este esențială, pentru că rezultatele relevante presupun nu doar tehnologie performantă, ci și expertiză medicală. Dar simpla realizare a unui test genetic nu este suficientă. E nevoie de consiliere personalizată înainte și după testare, pentru ca rezultatele să fie înțelese corect și aplicate concret în viața pacientului. „În cadrul MedLife, compania cu cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță din România, testarea genetică este completată de consiliere înainte și după efectuarea testului, asigurând interpretarea rezultatelor în context clinic. Acest proces oferă soluții clare și personalizate pentru un stil de viață mai sănătos și o îngrijire medicală adaptată fiecărui pacient“, conchide medicul genetician.

ADH

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Oameni Fericiți, Medici buni
• Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

Articol susținut de

Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

0 ADH 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:21

„Verificarea” ADN-ului, prin testare genetică, a devenit o practică tot mai frecventă în Europa în ultimii ani, pe fondul progreselor tehnologice și al unei conștientizări tot mai mari a beneficiilor aduse. 

De la identificarea riscurilor de sănătate și alegerea tratamentelor potrivite, până la adaptarea dietei, mișcării și rutinei zilnice în funcție de profilul genetic, testele genetice oferă astăzi un avantaj real pentru prevenție și optimizarea stilului de viață. Dr. Cerasela Jardan, medic primar genetică medicală în cadrul MedLife, explică noua paradigmă din medicină: aceea în care putem acționa din timp, înainte ca boala să apară.

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, Grupul MedLife s-a impus ca lider pe segmentul de genetică medicală din România. Compania deține cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță la nivel național, infrastructură ce susține atât activitatea clinică, cât și proiectele de cercetare dezvoltate de-a lungul timpului. Acest ecosistem performant este completat de o echipă multidisciplinară de elită – geneticieni, biologi moleculari, epidemiologi și clinicieni – care contribuie la integrarea tehnologiilor de ultimă generație în practica medicală curentă și la dezvoltarea unor soluții personalizate de prevenție și diagnostic.

Ce sunt testele genetice și cui se adresează

Testele genetice sunt analize care verifică ADN-ul – codul nostru unic – pentru a identifica variante genetice asociate cu riscul de a dezvolta anumite boli. Totuși, testarea genetică nu mai este rezervată doar pacienților care manifestă anumite simptome și asupra cărora există suspiciunea unor afecțiuni, ci sunt recomandate și persoanelor sănătoase care vor să-și înțeleagă riscurile și să ia decizii informate despre stilul de viață.

Potrivit dr. Cerasela Jardan, testele genetice acoperă mai multe arii, de la prevenție și diagnostic până la personalizarea tratamentului: „Genetica este un domeniu complex, iar testele genetice sunt concepute pentru a răspunde unor nevoi diverse. Ele pot identifica predispoziții moștenite pentru boli precum cancerul, bolile cardiovasculare sau diabetul. Alte tipuri de teste sunt dedicate diagnosticării bolilor genetice rare, oferind informații valoroase pentru o gestionare medicală personalizată“.

Categoriile de teste genetice disponibile în prezent și în România, în cadrul MedLife, sunt: cele predictive și de prevenție – pentru cancer, boli cardiovasculare și metabolice; cele farmacogenetice – analizează cum reacționează corpul la medicamente, pentru a evita reacții adverse și a personaliza tratamentele; cele nutrigenetice, care oferă informații despre nevoile nutriționale și modul în care organismul metabolizează diferite alimente.

„Testarea genetică este, practic, o investiție în sănătatea pe termen lung – un fel de «plan personalizat» pentru prevenție“, subliniază medicul genetician.

Afecțiuni grave în care testarea genetică face diferența

Una dintre cele mai importante aplicații ale testării genetice este identificarea riscurilor pentru boli oncologice și cardiovasculare, care rămân principalele cauze de deces în România.

În contextul în care riscul de deces cardiovascular în România este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media UE, potrivit Ministerului Sănătății, este esențial să identificăm dacă avem un risc crescut, moștenit, de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare pe timpul vieții, recomandă dr. Jardan: „Multe dintre bolile cronice – precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau dislipidemiile – au o componentă genetică importantă. Testele genetice nu prezic cu certitudine dacă vom dezvolta o anumită afecțiune, dar pot evidenția un risc crescut, moștenit, de a o dezvolta pe parcursul vieții. Aceste informații pot fi extrem de utile pentru a interveni din timp, prin monitorizări periodice, alegeri alimentare mai potrivite, controlul greutății și alte măsuri personalizate. În loc să așteptăm ca o boală să apară, putem acționa proactiv – iar genetica devine un sprijin în acest proces, oferindu-ne o perspectivă mai profundă asupra sănătății, adaptată fiecărei persoane în parte“.

A doua cauză de deces în Uniunea Europeană și în România, bolile oncologice pot avea, de asemenea, o componentă genetică importantă. „Folosind testarea genetică putem identifica riscuri pentru cancer de sân și ovarian – prin punerea în evidență a mutațiilor în genele BRCA1/2. Identificarea acestor mutații indică un risc crescut, ceea ce face necesară o monitorizare mai atentă și, în unele cazuri, chiar intervenții preventive, cum ar fi chirurgia, pentru a reduce riscul“, explică medicul genetician.

În ceea ce privește un alt tip frecvent de cancer în România, cancerul colorectal, identificarea riscurilor genetice permite o monitorizare mai riguroasă, prin colonoscopii periodice sau alte investigații imagistice, pentru a detecta eventualele probleme într-un stadiu timpuriu, completează dr. Jardan.

Alte cancere, precum melanomul, cancerul pancreatic sau gastric, pot fi investigate prin paneluri extinse.

Testele genetice și bolile rare

În cazul bolilor rare, testarea genetică este adesea singura cale spre un diagnostic corect. Dr. Jardan povestește despre un caz elocvent: „De exemplu, în cazul unui copil suspectat de sindromul Duchenne, un tip rar de distrofie musculară, testarea genetică a confirmat prezența unei mutații în gena DMD. Acest diagnostic confirmat prin testare genetică va permite inițierea unei terapii specifice pentru încetinirea progresiei bolii și accesul la studii clinice pentru tratamente noi“.

Poți afla predispoziția la tulburări de somn și ce activitate fizică ți se potrivește

Testele genetice sunt din ce în ce mai des folosite și de către persoane sănătoase, interesate să-și personalizeze stilul de viață. Ele pot oferi răspunsuri la întrebări esențiale, cum ar fi: „Cum trebuie să mănânc?“, „Ce fel de sport mi se potrivește?“, „De ce îmi este greu să slăbesc?“, „De ce nu reușesc să mă odihnesc?“.

„Testele genetice de predispoziție pentru nutriție, sport și somn pot fi un instrument valoros în prevenție, ajutându-ne să înțelegem mai bine cum funcționează corpul nostru. Ele nu oferă răspunsuri 100%, dar ne arată anumite tendințe moștenite genetic – precum modul în care corpul metabolizează grăsimile și carbohidrații, susceptibilitatea la oboseală cronică sau tulburări de somn și tipul de activitate fizică care ni s-ar potrivi cel mai bine. Cu aceste informații, medicul sau nutriționistul ne poate ghida mai precis în adoptarea unui stil de viață care să ne sprijine sănătatea pe termen lung. Nu e despre rețete universale, ci despre alegeri mai bine informate, adaptate la cine suntem din punct de vedere biologic și personal“, detaliază medicul.

În ce mod se schimbă viața după testarea genetică

Testele genetice nu ar trebui să îndemne la fatalism, ci sunt o unealtă care oferă motivație pentru mai mult control asupra propriei stări de sănătate. Ele nu prezic cu exactitate viitorul, dar oferă un avantaj imens: acela de a lua decizii informate, adaptate propriului profil biologic.

„Cele mai întâlnite rezultate sunt: risc crescut pentru boli cardiovasculare, cancer mamar sau colorectal, dar și anumite intoleranțe alimentare. După testare, mulți pacienți se prezintă la controale regulate, își schimbă dieta, fac mai multă mișcare sau își monitorizează parametrii cu mai multă atenție. Testarea devine un punct de cotitură“, precizează dr. Cerasela Jardan.

Importanța consilierii genetice

Alegerea laboratorului este esențială, pentru că rezultatele relevante presupun nu doar tehnologie performantă, ci și expertiză medicală. Dar simpla realizare a unui test genetic nu este suficientă. E nevoie de consiliere personalizată înainte și după testare, pentru ca rezultatele să fie înțelese corect și aplicate concret în viața pacientului. „În cadrul MedLife, compania cu cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță din România, testarea genetică este completată de consiliere înainte și după efectuarea testului, asigurând interpretarea rezultatelor în context clinic. Acest proces oferă soluții clare și personalizate pentru un stil de viață mai sănătos și o îngrijire medicală adaptată fiecărui pacient“, conchide medicul genetician.

ADH

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Oameni Fericiți, Medici buni
• Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

Articol susținut de

Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

0 ADH 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:21

„Verificarea” ADN-ului, prin testare genetică, a devenit o practică tot mai frecventă în Europa în ultimii ani, pe fondul progreselor tehnologice și al unei conștientizări tot mai mari a beneficiilor aduse. 

De la identificarea riscurilor de sănătate și alegerea tratamentelor potrivite, până la adaptarea dietei, mișcării și rutinei zilnice în funcție de profilul genetic, testele genetice oferă astăzi un avantaj real pentru prevenție și optimizarea stilului de viață. Dr. Cerasela Jardan, medic primar genetică medicală în cadrul MedLife, explică noua paradigmă din medicină: aceea în care putem acționa din timp, înainte ca boala să apară.

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, Grupul MedLife s-a impus ca lider pe segmentul de genetică medicală din România. Compania deține cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță la nivel național, infrastructură ce susține atât activitatea clinică, cât și proiectele de cercetare dezvoltate de-a lungul timpului. Acest ecosistem performant este completat de o echipă multidisciplinară de elită – geneticieni, biologi moleculari, epidemiologi și clinicieni – care contribuie la integrarea tehnologiilor de ultimă generație în practica medicală curentă și la dezvoltarea unor soluții personalizate de prevenție și diagnostic.

Ce sunt testele genetice și cui se adresează

Testele genetice sunt analize care verifică ADN-ul – codul nostru unic – pentru a identifica variante genetice asociate cu riscul de a dezvolta anumite boli. Totuși, testarea genetică nu mai este rezervată doar pacienților care manifestă anumite simptome și asupra cărora există suspiciunea unor afecțiuni, ci sunt recomandate și persoanelor sănătoase care vor să-și înțeleagă riscurile și să ia decizii informate despre stilul de viață.

Potrivit dr. Cerasela Jardan, testele genetice acoperă mai multe arii, de la prevenție și diagnostic până la personalizarea tratamentului: „Genetica este un domeniu complex, iar testele genetice sunt concepute pentru a răspunde unor nevoi diverse. Ele pot identifica predispoziții moștenite pentru boli precum cancerul, bolile cardiovasculare sau diabetul. Alte tipuri de teste sunt dedicate diagnosticării bolilor genetice rare, oferind informații valoroase pentru o gestionare medicală personalizată“.

Categoriile de teste genetice disponibile în prezent și în România, în cadrul MedLife, sunt: cele predictive și de prevenție – pentru cancer, boli cardiovasculare și metabolice; cele farmacogenetice – analizează cum reacționează corpul la medicamente, pentru a evita reacții adverse și a personaliza tratamentele; cele nutrigenetice, care oferă informații despre nevoile nutriționale și modul în care organismul metabolizează diferite alimente.

„Testarea genetică este, practic, o investiție în sănătatea pe termen lung – un fel de «plan personalizat» pentru prevenție“, subliniază medicul genetician.

Afecțiuni grave în care testarea genetică face diferența

Una dintre cele mai importante aplicații ale testării genetice este identificarea riscurilor pentru boli oncologice și cardiovasculare, care rămân principalele cauze de deces în România.

În contextul în care riscul de deces cardiovascular în România este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media UE, potrivit Ministerului Sănătății, este esențial să identificăm dacă avem un risc crescut, moștenit, de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare pe timpul vieții, recomandă dr. Jardan: „Multe dintre bolile cronice – precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau dislipidemiile – au o componentă genetică importantă. Testele genetice nu prezic cu certitudine dacă vom dezvolta o anumită afecțiune, dar pot evidenția un risc crescut, moștenit, de a o dezvolta pe parcursul vieții. Aceste informații pot fi extrem de utile pentru a interveni din timp, prin monitorizări periodice, alegeri alimentare mai potrivite, controlul greutății și alte măsuri personalizate. În loc să așteptăm ca o boală să apară, putem acționa proactiv – iar genetica devine un sprijin în acest proces, oferindu-ne o perspectivă mai profundă asupra sănătății, adaptată fiecărei persoane în parte“.

A doua cauză de deces în Uniunea Europeană și în România, bolile oncologice pot avea, de asemenea, o componentă genetică importantă. „Folosind testarea genetică putem identifica riscuri pentru cancer de sân și ovarian – prin punerea în evidență a mutațiilor în genele BRCA1/2. Identificarea acestor mutații indică un risc crescut, ceea ce face necesară o monitorizare mai atentă și, în unele cazuri, chiar intervenții preventive, cum ar fi chirurgia, pentru a reduce riscul“, explică medicul genetician.

În ceea ce privește un alt tip frecvent de cancer în România, cancerul colorectal, identificarea riscurilor genetice permite o monitorizare mai riguroasă, prin colonoscopii periodice sau alte investigații imagistice, pentru a detecta eventualele probleme într-un stadiu timpuriu, completează dr. Jardan.

Alte cancere, precum melanomul, cancerul pancreatic sau gastric, pot fi investigate prin paneluri extinse.

Testele genetice și bolile rare

În cazul bolilor rare, testarea genetică este adesea singura cale spre un diagnostic corect. Dr. Jardan povestește despre un caz elocvent: „De exemplu, în cazul unui copil suspectat de sindromul Duchenne, un tip rar de distrofie musculară, testarea genetică a confirmat prezența unei mutații în gena DMD. Acest diagnostic confirmat prin testare genetică va permite inițierea unei terapii specifice pentru încetinirea progresiei bolii și accesul la studii clinice pentru tratamente noi“.

Poți afla predispoziția la tulburări de somn și ce activitate fizică ți se potrivește

Testele genetice sunt din ce în ce mai des folosite și de către persoane sănătoase, interesate să-și personalizeze stilul de viață. Ele pot oferi răspunsuri la întrebări esențiale, cum ar fi: „Cum trebuie să mănânc?“, „Ce fel de sport mi se potrivește?“, „De ce îmi este greu să slăbesc?“, „De ce nu reușesc să mă odihnesc?“.

„Testele genetice de predispoziție pentru nutriție, sport și somn pot fi un instrument valoros în prevenție, ajutându-ne să înțelegem mai bine cum funcționează corpul nostru. Ele nu oferă răspunsuri 100%, dar ne arată anumite tendințe moștenite genetic – precum modul în care corpul metabolizează grăsimile și carbohidrații, susceptibilitatea la oboseală cronică sau tulburări de somn și tipul de activitate fizică care ni s-ar potrivi cel mai bine. Cu aceste informații, medicul sau nutriționistul ne poate ghida mai precis în adoptarea unui stil de viață care să ne sprijine sănătatea pe termen lung. Nu e despre rețete universale, ci despre alegeri mai bine informate, adaptate la cine suntem din punct de vedere biologic și personal“, detaliază medicul.

În ce mod se schimbă viața după testarea genetică

Testele genetice nu ar trebui să îndemne la fatalism, ci sunt o unealtă care oferă motivație pentru mai mult control asupra propriei stări de sănătate. Ele nu prezic cu exactitate viitorul, dar oferă un avantaj imens: acela de a lua decizii informate, adaptate propriului profil biologic.

„Cele mai întâlnite rezultate sunt: risc crescut pentru boli cardiovasculare, cancer mamar sau colorectal, dar și anumite intoleranțe alimentare. După testare, mulți pacienți se prezintă la controale regulate, își schimbă dieta, fac mai multă mișcare sau își monitorizează parametrii cu mai multă atenție. Testarea devine un punct de cotitură“, precizează dr. Cerasela Jardan.

Importanța consilierii genetice

Alegerea laboratorului este esențială, pentru că rezultatele relevante presupun nu doar tehnologie performantă, ci și expertiză medicală. Dar simpla realizare a unui test genetic nu este suficientă. E nevoie de consiliere personalizată înainte și după testare, pentru ca rezultatele să fie înțelese corect și aplicate concret în viața pacientului. „În cadrul MedLife, compania cu cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță din România, testarea genetică este completată de consiliere înainte și după efectuarea testului, asigurând interpretarea rezultatelor în context clinic. Acest proces oferă soluții clare și personalizate pentru un stil de viață mai sănătos și o îngrijire medicală adaptată fiecărui pacient“, conchide medicul genetician.

ADH

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Oameni Fericiți, Medici buni
• Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

Articol susținut de

Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

0 ADH 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:21

„Verificarea” ADN-ului, prin testare genetică, a devenit o practică tot mai frecventă în Europa în ultimii ani, pe fondul progreselor tehnologice și al unei conștientizări tot mai mari a beneficiilor aduse. 

De la identificarea riscurilor de sănătate și alegerea tratamentelor potrivite, până la adaptarea dietei, mișcării și rutinei zilnice în funcție de profilul genetic, testele genetice oferă astăzi un avantaj real pentru prevenție și optimizarea stilului de viață. Dr. Cerasela Jardan, medic primar genetică medicală în cadrul MedLife, explică noua paradigmă din medicină: aceea în care putem acționa din timp, înainte ca boala să apară.

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, Grupul MedLife s-a impus ca lider pe segmentul de genetică medicală din România. Compania deține cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță la nivel național, infrastructură ce susține atât activitatea clinică, cât și proiectele de cercetare dezvoltate de-a lungul timpului. Acest ecosistem performant este completat de o echipă multidisciplinară de elită – geneticieni, biologi moleculari, epidemiologi și clinicieni – care contribuie la integrarea tehnologiilor de ultimă generație în practica medicală curentă și la dezvoltarea unor soluții personalizate de prevenție și diagnostic.

Ce sunt testele genetice și cui se adresează

Testele genetice sunt analize care verifică ADN-ul – codul nostru unic – pentru a identifica variante genetice asociate cu riscul de a dezvolta anumite boli. Totuși, testarea genetică nu mai este rezervată doar pacienților care manifestă anumite simptome și asupra cărora există suspiciunea unor afecțiuni, ci sunt recomandate și persoanelor sănătoase care vor să-și înțeleagă riscurile și să ia decizii informate despre stilul de viață.

Potrivit dr. Cerasela Jardan, testele genetice acoperă mai multe arii, de la prevenție și diagnostic până la personalizarea tratamentului: „Genetica este un domeniu complex, iar testele genetice sunt concepute pentru a răspunde unor nevoi diverse. Ele pot identifica predispoziții moștenite pentru boli precum cancerul, bolile cardiovasculare sau diabetul. Alte tipuri de teste sunt dedicate diagnosticării bolilor genetice rare, oferind informații valoroase pentru o gestionare medicală personalizată“.

Categoriile de teste genetice disponibile în prezent și în România, în cadrul MedLife, sunt: cele predictive și de prevenție – pentru cancer, boli cardiovasculare și metabolice; cele farmacogenetice – analizează cum reacționează corpul la medicamente, pentru a evita reacții adverse și a personaliza tratamentele; cele nutrigenetice, care oferă informații despre nevoile nutriționale și modul în care organismul metabolizează diferite alimente.

„Testarea genetică este, practic, o investiție în sănătatea pe termen lung – un fel de «plan personalizat» pentru prevenție“, subliniază medicul genetician.

Afecțiuni grave în care testarea genetică face diferența

Una dintre cele mai importante aplicații ale testării genetice este identificarea riscurilor pentru boli oncologice și cardiovasculare, care rămân principalele cauze de deces în România.

În contextul în care riscul de deces cardiovascular în România este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media UE, potrivit Ministerului Sănătății, este esențial să identificăm dacă avem un risc crescut, moștenit, de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare pe timpul vieții, recomandă dr. Jardan: „Multe dintre bolile cronice – precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau dislipidemiile – au o componentă genetică importantă. Testele genetice nu prezic cu certitudine dacă vom dezvolta o anumită afecțiune, dar pot evidenția un risc crescut, moștenit, de a o dezvolta pe parcursul vieții. Aceste informații pot fi extrem de utile pentru a interveni din timp, prin monitorizări periodice, alegeri alimentare mai potrivite, controlul greutății și alte măsuri personalizate. În loc să așteptăm ca o boală să apară, putem acționa proactiv – iar genetica devine un sprijin în acest proces, oferindu-ne o perspectivă mai profundă asupra sănătății, adaptată fiecărei persoane în parte“.

A doua cauză de deces în Uniunea Europeană și în România, bolile oncologice pot avea, de asemenea, o componentă genetică importantă. „Folosind testarea genetică putem identifica riscuri pentru cancer de sân și ovarian – prin punerea în evidență a mutațiilor în genele BRCA1/2. Identificarea acestor mutații indică un risc crescut, ceea ce face necesară o monitorizare mai atentă și, în unele cazuri, chiar intervenții preventive, cum ar fi chirurgia, pentru a reduce riscul“, explică medicul genetician.

În ceea ce privește un alt tip frecvent de cancer în România, cancerul colorectal, identificarea riscurilor genetice permite o monitorizare mai riguroasă, prin colonoscopii periodice sau alte investigații imagistice, pentru a detecta eventualele probleme într-un stadiu timpuriu, completează dr. Jardan.

Alte cancere, precum melanomul, cancerul pancreatic sau gastric, pot fi investigate prin paneluri extinse.

Testele genetice și bolile rare

În cazul bolilor rare, testarea genetică este adesea singura cale spre un diagnostic corect. Dr. Jardan povestește despre un caz elocvent: „De exemplu, în cazul unui copil suspectat de sindromul Duchenne, un tip rar de distrofie musculară, testarea genetică a confirmat prezența unei mutații în gena DMD. Acest diagnostic confirmat prin testare genetică va permite inițierea unei terapii specifice pentru încetinirea progresiei bolii și accesul la studii clinice pentru tratamente noi“.

Poți afla predispoziția la tulburări de somn și ce activitate fizică ți se potrivește

Testele genetice sunt din ce în ce mai des folosite și de către persoane sănătoase, interesate să-și personalizeze stilul de viață. Ele pot oferi răspunsuri la întrebări esențiale, cum ar fi: „Cum trebuie să mănânc?“, „Ce fel de sport mi se potrivește?“, „De ce îmi este greu să slăbesc?“, „De ce nu reușesc să mă odihnesc?“.

„Testele genetice de predispoziție pentru nutriție, sport și somn pot fi un instrument valoros în prevenție, ajutându-ne să înțelegem mai bine cum funcționează corpul nostru. Ele nu oferă răspunsuri 100%, dar ne arată anumite tendințe moștenite genetic – precum modul în care corpul metabolizează grăsimile și carbohidrații, susceptibilitatea la oboseală cronică sau tulburări de somn și tipul de activitate fizică care ni s-ar potrivi cel mai bine. Cu aceste informații, medicul sau nutriționistul ne poate ghida mai precis în adoptarea unui stil de viață care să ne sprijine sănătatea pe termen lung. Nu e despre rețete universale, ci despre alegeri mai bine informate, adaptate la cine suntem din punct de vedere biologic și personal“, detaliază medicul.

În ce mod se schimbă viața după testarea genetică

Testele genetice nu ar trebui să îndemne la fatalism, ci sunt o unealtă care oferă motivație pentru mai mult control asupra propriei stări de sănătate. Ele nu prezic cu exactitate viitorul, dar oferă un avantaj imens: acela de a lua decizii informate, adaptate propriului profil biologic.

„Cele mai întâlnite rezultate sunt: risc crescut pentru boli cardiovasculare, cancer mamar sau colorectal, dar și anumite intoleranțe alimentare. După testare, mulți pacienți se prezintă la controale regulate, își schimbă dieta, fac mai multă mișcare sau își monitorizează parametrii cu mai multă atenție. Testarea devine un punct de cotitură“, precizează dr. Cerasela Jardan.

Importanța consilierii genetice

Alegerea laboratorului este esențială, pentru că rezultatele relevante presupun nu doar tehnologie performantă, ci și expertiză medicală. Dar simpla realizare a unui test genetic nu este suficientă. E nevoie de consiliere personalizată înainte și după testare, pentru ca rezultatele să fie înțelese corect și aplicate concret în viața pacientului. „În cadrul MedLife, compania cu cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță din România, testarea genetică este completată de consiliere înainte și după efectuarea testului, asigurând interpretarea rezultatelor în context clinic. Acest proces oferă soluții clare și personalizate pentru un stil de viață mai sănătos și o îngrijire medicală adaptată fiecărui pacient“, conchide medicul genetician.

ADH

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Oameni Fericiți, Medici buni
• Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

Articol susținut de

Ce spune un test genetic despre slăbit, sport, somn și riscul de boli? Dr. Cerasela Jardan, MedLife: „E un «plan personalizat» pentru prevenție“

0 ADH 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:21

„Verificarea” ADN-ului, prin testare genetică, a devenit o practică tot mai frecventă în Europa în ultimii ani, pe fondul progreselor tehnologice și al unei conștientizări tot mai mari a beneficiilor aduse. 

De la identificarea riscurilor de sănătate și alegerea tratamentelor potrivite, până la adaptarea dietei, mișcării și rutinei zilnice în funcție de profilul genetic, testele genetice oferă astăzi un avantaj real pentru prevenție și optimizarea stilului de viață. Dr. Cerasela Jardan, medic primar genetică medicală în cadrul MedLife, explică noua paradigmă din medicină: aceea în care putem acționa din timp, înainte ca boala să apară.

Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu, Grupul MedLife s-a impus ca lider pe segmentul de genetică medicală din România. Compania deține cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță la nivel național, infrastructură ce susține atât activitatea clinică, cât și proiectele de cercetare dezvoltate de-a lungul timpului. Acest ecosistem performant este completat de o echipă multidisciplinară de elită – geneticieni, biologi moleculari, epidemiologi și clinicieni – care contribuie la integrarea tehnologiilor de ultimă generație în practica medicală curentă și la dezvoltarea unor soluții personalizate de prevenție și diagnostic.

Ce sunt testele genetice și cui se adresează

Testele genetice sunt analize care verifică ADN-ul – codul nostru unic – pentru a identifica variante genetice asociate cu riscul de a dezvolta anumite boli. Totuși, testarea genetică nu mai este rezervată doar pacienților care manifestă anumite simptome și asupra cărora există suspiciunea unor afecțiuni, ci sunt recomandate și persoanelor sănătoase care vor să-și înțeleagă riscurile și să ia decizii informate despre stilul de viață.

Potrivit dr. Cerasela Jardan, testele genetice acoperă mai multe arii, de la prevenție și diagnostic până la personalizarea tratamentului: „Genetica este un domeniu complex, iar testele genetice sunt concepute pentru a răspunde unor nevoi diverse. Ele pot identifica predispoziții moștenite pentru boli precum cancerul, bolile cardiovasculare sau diabetul. Alte tipuri de teste sunt dedicate diagnosticării bolilor genetice rare, oferind informații valoroase pentru o gestionare medicală personalizată“.

Categoriile de teste genetice disponibile în prezent și în România, în cadrul MedLife, sunt: cele predictive și de prevenție – pentru cancer, boli cardiovasculare și metabolice; cele farmacogenetice – analizează cum reacționează corpul la medicamente, pentru a evita reacții adverse și a personaliza tratamentele; cele nutrigenetice, care oferă informații despre nevoile nutriționale și modul în care organismul metabolizează diferite alimente.

„Testarea genetică este, practic, o investiție în sănătatea pe termen lung – un fel de «plan personalizat» pentru prevenție“, subliniază medicul genetician.

Afecțiuni grave în care testarea genetică face diferența

Una dintre cele mai importante aplicații ale testării genetice este identificarea riscurilor pentru boli oncologice și cardiovasculare, care rămân principalele cauze de deces în România.

În contextul în care riscul de deces cardiovascular în România este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât media UE, potrivit Ministerului Sănătății, este esențial să identificăm dacă avem un risc crescut, moștenit, de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare pe timpul vieții, recomandă dr. Jardan: „Multe dintre bolile cronice – precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau dislipidemiile – au o componentă genetică importantă. Testele genetice nu prezic cu certitudine dacă vom dezvolta o anumită afecțiune, dar pot evidenția un risc crescut, moștenit, de a o dezvolta pe parcursul vieții. Aceste informații pot fi extrem de utile pentru a interveni din timp, prin monitorizări periodice, alegeri alimentare mai potrivite, controlul greutății și alte măsuri personalizate. În loc să așteptăm ca o boală să apară, putem acționa proactiv – iar genetica devine un sprijin în acest proces, oferindu-ne o perspectivă mai profundă asupra sănătății, adaptată fiecărei persoane în parte“.

A doua cauză de deces în Uniunea Europeană și în România, bolile oncologice pot avea, de asemenea, o componentă genetică importantă. „Folosind testarea genetică putem identifica riscuri pentru cancer de sân și ovarian – prin punerea în evidență a mutațiilor în genele BRCA1/2. Identificarea acestor mutații indică un risc crescut, ceea ce face necesară o monitorizare mai atentă și, în unele cazuri, chiar intervenții preventive, cum ar fi chirurgia, pentru a reduce riscul“, explică medicul genetician.

În ceea ce privește un alt tip frecvent de cancer în România, cancerul colorectal, identificarea riscurilor genetice permite o monitorizare mai riguroasă, prin colonoscopii periodice sau alte investigații imagistice, pentru a detecta eventualele probleme într-un stadiu timpuriu, completează dr. Jardan.

Alte cancere, precum melanomul, cancerul pancreatic sau gastric, pot fi investigate prin paneluri extinse.

Testele genetice și bolile rare

În cazul bolilor rare, testarea genetică este adesea singura cale spre un diagnostic corect. Dr. Jardan povestește despre un caz elocvent: „De exemplu, în cazul unui copil suspectat de sindromul Duchenne, un tip rar de distrofie musculară, testarea genetică a confirmat prezența unei mutații în gena DMD. Acest diagnostic confirmat prin testare genetică va permite inițierea unei terapii specifice pentru încetinirea progresiei bolii și accesul la studii clinice pentru tratamente noi“.

Poți afla predispoziția la tulburări de somn și ce activitate fizică ți se potrivește

Testele genetice sunt din ce în ce mai des folosite și de către persoane sănătoase, interesate să-și personalizeze stilul de viață. Ele pot oferi răspunsuri la întrebări esențiale, cum ar fi: „Cum trebuie să mănânc?“, „Ce fel de sport mi se potrivește?“, „De ce îmi este greu să slăbesc?“, „De ce nu reușesc să mă odihnesc?“.

„Testele genetice de predispoziție pentru nutriție, sport și somn pot fi un instrument valoros în prevenție, ajutându-ne să înțelegem mai bine cum funcționează corpul nostru. Ele nu oferă răspunsuri 100%, dar ne arată anumite tendințe moștenite genetic – precum modul în care corpul metabolizează grăsimile și carbohidrații, susceptibilitatea la oboseală cronică sau tulburări de somn și tipul de activitate fizică care ni s-ar potrivi cel mai bine. Cu aceste informații, medicul sau nutriționistul ne poate ghida mai precis în adoptarea unui stil de viață care să ne sprijine sănătatea pe termen lung. Nu e despre rețete universale, ci despre alegeri mai bine informate, adaptate la cine suntem din punct de vedere biologic și personal“, detaliază medicul.

În ce mod se schimbă viața după testarea genetică

Testele genetice nu ar trebui să îndemne la fatalism, ci sunt o unealtă care oferă motivație pentru mai mult control asupra propriei stări de sănătate. Ele nu prezic cu exactitate viitorul, dar oferă un avantaj imens: acela de a lua decizii informate, adaptate propriului profil biologic.

„Cele mai întâlnite rezultate sunt: risc crescut pentru boli cardiovasculare, cancer mamar sau colorectal, dar și anumite intoleranțe alimentare. După testare, mulți pacienți se prezintă la controale regulate, își schimbă dieta, fac mai multă mișcare sau își monitorizează parametrii cu mai multă atenție. Testarea devine un punct de cotitură“, precizează dr. Cerasela Jardan.

Importanța consilierii genetice

Alegerea laboratorului este esențială, pentru că rezultatele relevante presupun nu doar tehnologie performantă, ci și expertiză medicală. Dar simpla realizare a unui test genetic nu este suficientă. E nevoie de consiliere personalizată înainte și după testare, pentru ca rezultatele să fie înțelese corect și aplicate concret în viața pacientului. „În cadrul MedLife, compania cu cea mai mare rețea de secvențiatoare de înaltă performanță din România, testarea genetică este completată de consiliere înainte și după efectuarea testului, asigurând interpretarea rezultatelor în context clinic. Acest proces oferă soluții clare și personalizate pentru un stil de viață mai sănătos și o îngrijire medicală adaptată fiecărui pacient“, conchide medicul genetician.

ADH

---

Sursa: Adevarul

Trei din patru români (74%) se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obţinute din modificările fiscale, iar 64% se tem cel mai mult de creşterea TVA de la 19% la 21%,…

---

Sursa: Antena3

• Home
• Opinii
• Lebăda albă, lebăda neagră

Laurențiu Sfinteș Fost ziarist şi diplomat militar

Lebăda albă, lebăda neagră

0 Război în Ucraina 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:18 googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Foto: Twitter / X

În filme e cu Happy End.

Acțiunea e complexă, violențele și momentele de lirism vizual se urmăresc reciproc și se completează, contează desigur și fundalul, muzica, atmosfera, finalul e unul dramatic, ultimele replici sunt memorabile, după care apare așa, o rezolvare, o replică genială care pune punctul pe sentiment, deși nu spune nimic: “Hasta la vista, baby!” / ”Pe curând, puștoaico!”.

Adresantul poate fi oricine, e doar, așa, un salut de o profunzime nemuritoare pe care nu trebui, totuși, să o căutăm, important că e că se poate da drumul la genericul de sfârșit, filmul a fost, cum spuneam, cu Happy End.

Pentru că așa trebuie să fie filmele, să ne întristăm cu măsură și să ne bucurăm după ultima replică.

La război, însă, replicile geniale se spun înainte.

La final, în timp ce majoritatea figuranților moare pe unde apucă, sau pe unde îi aruncă imaginația fără egal a scenariștilor, actorul principal rămâne fără spectatori în buncărul luminat de o lampă cu baterie și, sperând că e pe undeva un microfon care amplifică pentru istorie, rostește grav: ”Eu unde semnez?”

E o descriere, așa, la modul general, nu e nicio aluzie privind oameni și fapte concrete, e vorba doar despre realitatea crudă a războiului, departe de metaforele care se editează și se vând în jurul lui.

Dar noi nu le avem decât pe ultimele, metaforele media și ale comunicatelor oficiale, de aceea, pentru noi, războiul este un fel de balet în care lebedele albe se pot transforma în orice secundă în lebede negre, prevestitoare de ce e mai rău.

Ne ”bucurăm” de acest spectacol, deși nu prea înțelegem acțiunea, chiar și atunci când suntem aproape de scenă (știu, din lojă se vede mult mai bine, iar din culise se vede chiar totul, de la cabinele de machiaj până dincoace de cortină, pentru că și ceea ce se petrece în sală e important).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 1: În care acțiunea se petrece pe front.

De foarte de sus, pare că nu se întâmplă mai nimic.

La firul ierbii, se întâmplă atâtea.

La granița dintre Lugansk și Donețk există o pădure, Serebrianka / Pădurea Argintie, aflată încă sub controlul ucrainenilor.

În fotografii recente, pădurea chiar e argintie, dar nu de la culoarea frunzelor copacilor ci datorită firelor din fibră optică rămase de la dronele folosite în această zonă, o țesătură stranie care acoperă totul ca o imensă pânză de păianjen.

În pădure, dronele nu au mai avut același succes ca în câmpul liber, de aceea rușii încă nu au ocupat această zonă, dar cu siguranță, sub acoperișul de frunze și fire artificiale s-a murit și se moare în continuare.

Din cauza dronelor care încep să fie, de ambele părți, mai multe decât soldații, linia frontului se mișcă atât de încet, aproape imperceptibil.

De foarte de sus, pare că e foarte puțin.

De la firul ierbii, e vorba de zeci de kilometri pătrați care se schimbă dintr-o mână în alta, în general în aceeași direcție, la sfârșitul unei luni sunt chiar sute de kilometri pătrați.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Anul trecut au fost 3.500 de kilometri pătrați, anul acesta, probabil, tot cam atâția.

Și nu teritoriul, ocuparea lui, este acum principalul obiectiv, va fi și acesta mai târziu.

Acum contează cine distruge mai mult din forța vie a inamicului, din industria lui, din infrastructura lui.

Când tranșeele vor fi golite de soldați, se va pleca și la atac.

 Foto: Twitter / X

Actul 2: În care NATO îl acceptă pe președintele Zelenski doar în poza grup.

Summit-ul NATO de la Haga, Olanda, 24 – 25 iunie 2025, va fi, probabil, apreciat atât ca unul din cele care vor marca evoluția Alianței, cât și pentru controversele din jurul lui.

Printre deciziile importante se numără cea privind procentul din PIB-ul național pentru apărare: 5% (mai puțin Spania, de la Atlantic nu se vede amenințarea din Est, e sub linia orizontului).

Sigur, nu începând de mâine, va fi nevoie de un deceniu de creștere constantă, nu e vorba nici de un 5% pur, ci de 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru infrastructură de apărare.

Un suporter al acestui procent a fost, desigur, președintele Zelenski, care s-a comportat ca un adevărat membru al clubului, a venit chiar și la costum negru pentru poza grup și pentru celelalte activități din program (audiență la regele olandez, expunere la Chatham House, cuvântare în fața parlamentului…, la NATO nu atât de multe ca odinioară, reuniunile de lucru, ce, nu știați?, sunt doar pentru membri, dar, vorba secretarului general al Alianței, Mark Rutte, ”va fi și o cină, mai pe seară”).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Solicitarea președintelui Zelenski a fost ca statele membre NATO să cedeze 0,25% din PIB-urile naționale pentru dezvoltarea  industriei de apărare a Ucrainei, plus 150 miliarde de euro pentru susținerea efortului de război.

Nu e o cerere venită din neant, ea se bazează pe oferta președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca UE să pună la bătaie 150 de miliarde de euro pentru ”sprijinirea industriei inovatoare de apărare din Ucraina”.

Semne că acest lucru chiar se întâmplă există deja, s-au semnat chiar și niște acorduri bilaterale Ucraina – Danemarca, Ucraina – Germania,  numai că nu se va produce nimic pe teritoriul ucrainean și nu va fi vorba doar despre industria de apărare ucraineană, poate dimpotrivă.

Până la urmă, la Haga nu a fost chiar atât de rău, s-au făcut promisiuni că sprijinul din partea statelor NATO va fi de 35 de miliarde de euro, poate chiar de 50 de miliarde de euro până la sfârșitul anului, dar în Declarația Finală e scor egal, Rusia e amintită o dată, la amenințări, iar Ucraina, tot o dată, la promisiuni.

Pentru fotografia de grup, președintele ucrainean a fost plasat la distanța regulamentară față de președintele SUA, undeva pe rândul doi, dar vecin cu președinta Comisiei Europene.

Ceea ce, se poate spune, a făcut toți banii cheltuiți pe costum.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 3: În care se analizează lecțiile din celălalt război.

Deși la distanță unul de altul, cele două războaie, cel lung, din Ucraina, cel scurt, dintre Israel și Iran, sunt rude apropiate:

–      ambele au izbucnit din motive de securitate clamată;

–      în fiecare din cele două conflicte o parte e dintr-o tabără, cealaltă e de la ”adversari”;

–      în fiecare, SUA este și participant (în Ucraina, indirect, mai mult ca antrenor) și mediator;

–      în ambele s-a jucat / se joacă și un pic de teatru, în Ucraina mai puțin, în Orientul Mijlociu, mai mult. Deși actori talentați sunt și colo și colo. Sigur, se și moare în cele două spectacole, în Ucraina mai mult, în Iran și Israel mai puțin;

–      în ambele, ”armistițiul” e văzut, la un moment dat, ca o soluție provizorie, în Ucraina încă se lucrează la el, între Iran și Israel s-au oprit atacurile pentru pansarea rănilor și declararea victoriei;

–      niciunul din cele două războaie nu are un final previzibil și pe viitor apropiat. Armistițiile – dacă se va întâmpla și cel din Ucraina -, nu vor aduce soluția finală, ambele conflicte fiind prea complexe, părțile prea distanțate în obiectivele lor, pentru a accepta soluții parțiale;

–      vechiul cavalerism militar a decedat glorios în ambele războaie, fiecare devenind mai murdar decât ce se obișnuia odată, civilii fiind cei care achită nota de plată a modernității conflictului contemporan;

–      rachetele și dronele sunt ”vedetele” în ambele. Aviația, atât cea rusă, cât și cea israeliană, deși au dominat spațiul aerian inamic, nu au mai cântărit în balanța războiului așa cum era cazul până acum;

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

–      anecdotic, în fiecare dintre cele două războaie s-a utilizat aceeași metodă a lansării dronelor containerizate, direct de pe teritoriul inamicului, pare a fi un model comun și un centru de gândire, deși poate fi o ipoteză cam îndrăzneață;

–      ah, să nu uit: în ambele conflicte se profilează în spatele părții ”adverse” o umbră uriașă protectoare, care asigură fie continuitatea și reziliența economiei (ruse), fie stabilitatea spațiului digital (prin transferul sistemului BeiDou, GPS-ul chinezesc) și eficiența  ripostei militare iraniene. Cin’ să fie? Cin’ să fie?

 Foto: Twitter / X

Actul 4: În care se fac propuneri pentru pace.

Aceasta e o activitate începută nu de ieri, alaltăieri, se practică de când a început războiul, uneori tocmai pentru ca acesta să continue mai cu sârg.

În prezent, însă, se înregistrează o anumită fervoare în elaborarea de planuri de pace, tocmai pentru că  există acum pericolul ca Ucraina să-și piardă principalul sponsor, SUA, iar Europa nu este pregătită să îmbrace din nou uniforma militară, decolorată deja și cam mâncată de molii, după atâtea decenii de păstrare în șifonierul din mansardă.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle5’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’); });

Într-o analiză realizată de Anatol Lieven, un ziarist și analist britanic, profesor la King’s College și director la ”Quincy Institute for Responsible Statecraft”, acesta enumeră 17 (șaptesprezece) condiții care ar trebui transmise / impuse Kievului și Moscovei pentru a înceta ostilitățile.

Autorul nu se sfiește, spune că va trebui să se ajungă și la măsuri mai aspre pentru a se opri războiul, altfel măcelul va continua pe termen indefinit.

Cele 17 propuneri ar fi trebuit să fie prezentate, eventual pe timpul Summit-ului NATO de la Haga, de către SUA, cine altcineva?, mai întâi Ucrainei și Bruxelles-ului, după care, în caz de răspuns favorabil, Moscovei.

Alternativele posibile:

–        Bruxelles și Kiev acceptă, Moscova nu, SUA rămâne angajată în conflict;

–        Bruxelles și Kiev nu acceptă, SUA se retrage, Europa trebuie să preia povara războiului.

Anatol Lieven afirmă că analiza sa e pentru a oferi o soluție de tăiere a nodului gordian, a cozii câinelui, cum vreți să o luați, de curmare a durerii unei boli care durează de prea mult timp și pentru care nicio parte nu vrea să intre în sala de operații.

Nu reiau toate cele 17 propuneri, unele sunt deja cunoscute (înghețarea conflictului pe actualele linii de front, statutul teritoriilor ucrainene ocupate urmează să fie decis ulterior, suspendarea sancțiunilor la adresa Rusiei etc.), doar pe cele conțin anumite elemente de noutate:

–   ambele părți se angajează să nu comită atacuri teroriste, subversiune și încercări de a submina suveranitatea pe teritoriul celeilalte părți (inclusiv zonele Ucrainei ocupate de Rusia);

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle6’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’); });

–   activele rusești deținute în Europa sunt plătite într-un fond ONU pentru reconstrucția Ucrainei, care va fi împărțit 50:50 între zonele controlate de guvernul ucrainean și Rusia;

–   Ucraina readuce principiul neutralității în constituția ucraineană și abandonează intenția sa de a adera la NATO;

–   Rusia recunoaște dreptul Ucrainei la autoapărare și abandonează cererea sa de limitare a dimensiunii armatei ucrainene;

–   SUA se angajează să nu staționeze trupe americane în țările de la granițele Rusiei (inclusiv România), cu o clauză de respingere, conform căreia angajamentul va fi anulat dacă Rusia atacă din nou Ucraina;

–   SUA e de acord să nu staționeze rachete americane cu rază medie de acțiune în Germania, în schimbul retragerii de către Rusia a rachetelor sale din Kaliningrad și Belarus;

–   SUA și Rusia sunt de acord să intre în negocieri pentru un nou tratat START…

Nu știu cum vi se par dumneavoastră, eu nu aș paria pe așa ceva, poate cu excepția ultimului punct.

 Foto: Twitter / X

Actul 5: În care se salută publicul

La Haga, președinții Trump și Zelenski au stat de vorbă vreo 50 de minute (pare a fi durata standard a întâlnirilor bilaterale) și și-au spus multe lucruri, s-a discutat despre ”un armistițiu, o pace adevărată” (postare președintele Zelenski), au aflat cum o mai duce fiecare, (Zelenski, n.n.) ”a fost foarte drăguț, de fapt, cred că vrea ca totul să se termine, chiar cred asta” (răspuns al președintelui Trump la conferința de presă).

Când există bunăvoință, nici lebedele (albe, negre, nu contează) nu zboară

A mai rămas de dat un telefon către un prieten.

Laurențiu Sfinteș Citește mai multe despre: rusiasuaucraina

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Opinii
• Lebăda albă, lebăda neagră

Laurențiu Sfinteș Fost ziarist şi diplomat militar

Lebăda albă, lebăda neagră

0 Război în Ucraina 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:18 googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Foto: Twitter / X

În filme e cu Happy End.

Acțiunea e complexă, violențele și momentele de lirism vizual se urmăresc reciproc și se completează, contează desigur și fundalul, muzica, atmosfera, finalul e unul dramatic, ultimele replici sunt memorabile, după care apare așa, o rezolvare, o replică genială care pune punctul pe sentiment, deși nu spune nimic: “Hasta la vista, baby!” / ”Pe curând, puștoaico!”.

Adresantul poate fi oricine, e doar, așa, un salut de o profunzime nemuritoare pe care nu trebui, totuși, să o căutăm, important că e că se poate da drumul la genericul de sfârșit, filmul a fost, cum spuneam, cu Happy End.

Pentru că așa trebuie să fie filmele, să ne întristăm cu măsură și să ne bucurăm după ultima replică.

La război, însă, replicile geniale se spun înainte.

La final, în timp ce majoritatea figuranților moare pe unde apucă, sau pe unde îi aruncă imaginația fără egal a scenariștilor, actorul principal rămâne fără spectatori în buncărul luminat de o lampă cu baterie și, sperând că e pe undeva un microfon care amplifică pentru istorie, rostește grav: ”Eu unde semnez?”

E o descriere, așa, la modul general, nu e nicio aluzie privind oameni și fapte concrete, e vorba doar despre realitatea crudă a războiului, departe de metaforele care se editează și se vând în jurul lui.

Dar noi nu le avem decât pe ultimele, metaforele media și ale comunicatelor oficiale, de aceea, pentru noi, războiul este un fel de balet în care lebedele albe se pot transforma în orice secundă în lebede negre, prevestitoare de ce e mai rău.

Ne ”bucurăm” de acest spectacol, deși nu prea înțelegem acțiunea, chiar și atunci când suntem aproape de scenă (știu, din lojă se vede mult mai bine, iar din culise se vede chiar totul, de la cabinele de machiaj până dincoace de cortină, pentru că și ceea ce se petrece în sală e important).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 1: În care acțiunea se petrece pe front.

De foarte de sus, pare că nu se întâmplă mai nimic.

La firul ierbii, se întâmplă atâtea.

La granița dintre Lugansk și Donețk există o pădure, Serebrianka / Pădurea Argintie, aflată încă sub controlul ucrainenilor.

În fotografii recente, pădurea chiar e argintie, dar nu de la culoarea frunzelor copacilor ci datorită firelor din fibră optică rămase de la dronele folosite în această zonă, o țesătură stranie care acoperă totul ca o imensă pânză de păianjen.

În pădure, dronele nu au mai avut același succes ca în câmpul liber, de aceea rușii încă nu au ocupat această zonă, dar cu siguranță, sub acoperișul de frunze și fire artificiale s-a murit și se moare în continuare.

Din cauza dronelor care încep să fie, de ambele părți, mai multe decât soldații, linia frontului se mișcă atât de încet, aproape imperceptibil.

De foarte de sus, pare că e foarte puțin.

De la firul ierbii, e vorba de zeci de kilometri pătrați care se schimbă dintr-o mână în alta, în general în aceeași direcție, la sfârșitul unei luni sunt chiar sute de kilometri pătrați.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Anul trecut au fost 3.500 de kilometri pătrați, anul acesta, probabil, tot cam atâția.

Și nu teritoriul, ocuparea lui, este acum principalul obiectiv, va fi și acesta mai târziu.

Acum contează cine distruge mai mult din forța vie a inamicului, din industria lui, din infrastructura lui.

Când tranșeele vor fi golite de soldați, se va pleca și la atac.

 Foto: Twitter / X

Actul 2: În care NATO îl acceptă pe președintele Zelenski doar în poza grup.

Summit-ul NATO de la Haga, Olanda, 24 – 25 iunie 2025, va fi, probabil, apreciat atât ca unul din cele care vor marca evoluția Alianței, cât și pentru controversele din jurul lui.

Printre deciziile importante se numără cea privind procentul din PIB-ul național pentru apărare: 5% (mai puțin Spania, de la Atlantic nu se vede amenințarea din Est, e sub linia orizontului).

Sigur, nu începând de mâine, va fi nevoie de un deceniu de creștere constantă, nu e vorba nici de un 5% pur, ci de 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru infrastructură de apărare.

Un suporter al acestui procent a fost, desigur, președintele Zelenski, care s-a comportat ca un adevărat membru al clubului, a venit chiar și la costum negru pentru poza grup și pentru celelalte activități din program (audiență la regele olandez, expunere la Chatham House, cuvântare în fața parlamentului…, la NATO nu atât de multe ca odinioară, reuniunile de lucru, ce, nu știați?, sunt doar pentru membri, dar, vorba secretarului general al Alianței, Mark Rutte, ”va fi și o cină, mai pe seară”).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Solicitarea președintelui Zelenski a fost ca statele membre NATO să cedeze 0,25% din PIB-urile naționale pentru dezvoltarea  industriei de apărare a Ucrainei, plus 150 miliarde de euro pentru susținerea efortului de război.

Nu e o cerere venită din neant, ea se bazează pe oferta președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca UE să pună la bătaie 150 de miliarde de euro pentru ”sprijinirea industriei inovatoare de apărare din Ucraina”.

Semne că acest lucru chiar se întâmplă există deja, s-au semnat chiar și niște acorduri bilaterale Ucraina – Danemarca, Ucraina – Germania,  numai că nu se va produce nimic pe teritoriul ucrainean și nu va fi vorba doar despre industria de apărare ucraineană, poate dimpotrivă.

Până la urmă, la Haga nu a fost chiar atât de rău, s-au făcut promisiuni că sprijinul din partea statelor NATO va fi de 35 de miliarde de euro, poate chiar de 50 de miliarde de euro până la sfârșitul anului, dar în Declarația Finală e scor egal, Rusia e amintită o dată, la amenințări, iar Ucraina, tot o dată, la promisiuni.

Pentru fotografia de grup, președintele ucrainean a fost plasat la distanța regulamentară față de președintele SUA, undeva pe rândul doi, dar vecin cu președinta Comisiei Europene.

Ceea ce, se poate spune, a făcut toți banii cheltuiți pe costum.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 3: În care se analizează lecțiile din celălalt război.

Deși la distanță unul de altul, cele două războaie, cel lung, din Ucraina, cel scurt, dintre Israel și Iran, sunt rude apropiate:

–      ambele au izbucnit din motive de securitate clamată;

–      în fiecare din cele două conflicte o parte e dintr-o tabără, cealaltă e de la ”adversari”;

–      în fiecare, SUA este și participant (în Ucraina, indirect, mai mult ca antrenor) și mediator;

–      în ambele s-a jucat / se joacă și un pic de teatru, în Ucraina mai puțin, în Orientul Mijlociu, mai mult. Deși actori talentați sunt și colo și colo. Sigur, se și moare în cele două spectacole, în Ucraina mai mult, în Iran și Israel mai puțin;

–      în ambele, ”armistițiul” e văzut, la un moment dat, ca o soluție provizorie, în Ucraina încă se lucrează la el, între Iran și Israel s-au oprit atacurile pentru pansarea rănilor și declararea victoriei;

–      niciunul din cele două războaie nu are un final previzibil și pe viitor apropiat. Armistițiile – dacă se va întâmpla și cel din Ucraina -, nu vor aduce soluția finală, ambele conflicte fiind prea complexe, părțile prea distanțate în obiectivele lor, pentru a accepta soluții parțiale;

–      vechiul cavalerism militar a decedat glorios în ambele războaie, fiecare devenind mai murdar decât ce se obișnuia odată, civilii fiind cei care achită nota de plată a modernității conflictului contemporan;

–      rachetele și dronele sunt ”vedetele” în ambele. Aviația, atât cea rusă, cât și cea israeliană, deși au dominat spațiul aerian inamic, nu au mai cântărit în balanța războiului așa cum era cazul până acum;

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

–      anecdotic, în fiecare dintre cele două războaie s-a utilizat aceeași metodă a lansării dronelor containerizate, direct de pe teritoriul inamicului, pare a fi un model comun și un centru de gândire, deși poate fi o ipoteză cam îndrăzneață;

–      ah, să nu uit: în ambele conflicte se profilează în spatele părții ”adverse” o umbră uriașă protectoare, care asigură fie continuitatea și reziliența economiei (ruse), fie stabilitatea spațiului digital (prin transferul sistemului BeiDou, GPS-ul chinezesc) și eficiența  ripostei militare iraniene. Cin’ să fie? Cin’ să fie?

 Foto: Twitter / X

Actul 4: În care se fac propuneri pentru pace.

Aceasta e o activitate începută nu de ieri, alaltăieri, se practică de când a început războiul, uneori tocmai pentru ca acesta să continue mai cu sârg.

În prezent, însă, se înregistrează o anumită fervoare în elaborarea de planuri de pace, tocmai pentru că  există acum pericolul ca Ucraina să-și piardă principalul sponsor, SUA, iar Europa nu este pregătită să îmbrace din nou uniforma militară, decolorată deja și cam mâncată de molii, după atâtea decenii de păstrare în șifonierul din mansardă.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle5’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’); });

Într-o analiză realizată de Anatol Lieven, un ziarist și analist britanic, profesor la King’s College și director la ”Quincy Institute for Responsible Statecraft”, acesta enumeră 17 (șaptesprezece) condiții care ar trebui transmise / impuse Kievului și Moscovei pentru a înceta ostilitățile.

Autorul nu se sfiește, spune că va trebui să se ajungă și la măsuri mai aspre pentru a se opri războiul, altfel măcelul va continua pe termen indefinit.

Cele 17 propuneri ar fi trebuit să fie prezentate, eventual pe timpul Summit-ului NATO de la Haga, de către SUA, cine altcineva?, mai întâi Ucrainei și Bruxelles-ului, după care, în caz de răspuns favorabil, Moscovei.

Alternativele posibile:

–        Bruxelles și Kiev acceptă, Moscova nu, SUA rămâne angajată în conflict;

–        Bruxelles și Kiev nu acceptă, SUA se retrage, Europa trebuie să preia povara războiului.

Anatol Lieven afirmă că analiza sa e pentru a oferi o soluție de tăiere a nodului gordian, a cozii câinelui, cum vreți să o luați, de curmare a durerii unei boli care durează de prea mult timp și pentru care nicio parte nu vrea să intre în sala de operații.

Nu reiau toate cele 17 propuneri, unele sunt deja cunoscute (înghețarea conflictului pe actualele linii de front, statutul teritoriilor ucrainene ocupate urmează să fie decis ulterior, suspendarea sancțiunilor la adresa Rusiei etc.), doar pe cele conțin anumite elemente de noutate:

–   ambele părți se angajează să nu comită atacuri teroriste, subversiune și încercări de a submina suveranitatea pe teritoriul celeilalte părți (inclusiv zonele Ucrainei ocupate de Rusia);

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle6’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’); });

–   activele rusești deținute în Europa sunt plătite într-un fond ONU pentru reconstrucția Ucrainei, care va fi împărțit 50:50 între zonele controlate de guvernul ucrainean și Rusia;

–   Ucraina readuce principiul neutralității în constituția ucraineană și abandonează intenția sa de a adera la NATO;

–   Rusia recunoaște dreptul Ucrainei la autoapărare și abandonează cererea sa de limitare a dimensiunii armatei ucrainene;

–   SUA se angajează să nu staționeze trupe americane în țările de la granițele Rusiei (inclusiv România), cu o clauză de respingere, conform căreia angajamentul va fi anulat dacă Rusia atacă din nou Ucraina;

–   SUA e de acord să nu staționeze rachete americane cu rază medie de acțiune în Germania, în schimbul retragerii de către Rusia a rachetelor sale din Kaliningrad și Belarus;

–   SUA și Rusia sunt de acord să intre în negocieri pentru un nou tratat START…

Nu știu cum vi se par dumneavoastră, eu nu aș paria pe așa ceva, poate cu excepția ultimului punct.

 Foto: Twitter / X

Actul 5: În care se salută publicul

La Haga, președinții Trump și Zelenski au stat de vorbă vreo 50 de minute (pare a fi durata standard a întâlnirilor bilaterale) și și-au spus multe lucruri, s-a discutat despre ”un armistițiu, o pace adevărată” (postare președintele Zelenski), au aflat cum o mai duce fiecare, (Zelenski, n.n.) ”a fost foarte drăguț, de fapt, cred că vrea ca totul să se termine, chiar cred asta” (răspuns al președintelui Trump la conferința de presă).

Când există bunăvoință, nici lebedele (albe, negre, nu contează) nu zboară

A mai rămas de dat un telefon către un prieten.

Laurențiu Sfinteș Citește mai multe despre: rusiasuaucraina

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Opinii
• Lebăda albă, lebăda neagră

Laurențiu Sfinteș Fost ziarist şi diplomat militar

Lebăda albă, lebăda neagră

0 Război în Ucraina 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:18 googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Foto: Twitter / X

În filme e cu Happy End.

Acțiunea e complexă, violențele și momentele de lirism vizual se urmăresc reciproc și se completează, contează desigur și fundalul, muzica, atmosfera, finalul e unul dramatic, ultimele replici sunt memorabile, după care apare așa, o rezolvare, o replică genială care pune punctul pe sentiment, deși nu spune nimic: “Hasta la vista, baby!” / ”Pe curând, puștoaico!”.

Adresantul poate fi oricine, e doar, așa, un salut de o profunzime nemuritoare pe care nu trebui, totuși, să o căutăm, important că e că se poate da drumul la genericul de sfârșit, filmul a fost, cum spuneam, cu Happy End.

Pentru că așa trebuie să fie filmele, să ne întristăm cu măsură și să ne bucurăm după ultima replică.

La război, însă, replicile geniale se spun înainte.

La final, în timp ce majoritatea figuranților moare pe unde apucă, sau pe unde îi aruncă imaginația fără egal a scenariștilor, actorul principal rămâne fără spectatori în buncărul luminat de o lampă cu baterie și, sperând că e pe undeva un microfon care amplifică pentru istorie, rostește grav: ”Eu unde semnez?”

E o descriere, așa, la modul general, nu e nicio aluzie privind oameni și fapte concrete, e vorba doar despre realitatea crudă a războiului, departe de metaforele care se editează și se vând în jurul lui.

Dar noi nu le avem decât pe ultimele, metaforele media și ale comunicatelor oficiale, de aceea, pentru noi, războiul este un fel de balet în care lebedele albe se pot transforma în orice secundă în lebede negre, prevestitoare de ce e mai rău.

Ne ”bucurăm” de acest spectacol, deși nu prea înțelegem acțiunea, chiar și atunci când suntem aproape de scenă (știu, din lojă se vede mult mai bine, iar din culise se vede chiar totul, de la cabinele de machiaj până dincoace de cortină, pentru că și ceea ce se petrece în sală e important).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 1: În care acțiunea se petrece pe front.

De foarte de sus, pare că nu se întâmplă mai nimic.

La firul ierbii, se întâmplă atâtea.

La granița dintre Lugansk și Donețk există o pădure, Serebrianka / Pădurea Argintie, aflată încă sub controlul ucrainenilor.

În fotografii recente, pădurea chiar e argintie, dar nu de la culoarea frunzelor copacilor ci datorită firelor din fibră optică rămase de la dronele folosite în această zonă, o țesătură stranie care acoperă totul ca o imensă pânză de păianjen.

În pădure, dronele nu au mai avut același succes ca în câmpul liber, de aceea rușii încă nu au ocupat această zonă, dar cu siguranță, sub acoperișul de frunze și fire artificiale s-a murit și se moare în continuare.

Din cauza dronelor care încep să fie, de ambele părți, mai multe decât soldații, linia frontului se mișcă atât de încet, aproape imperceptibil.

De foarte de sus, pare că e foarte puțin.

De la firul ierbii, e vorba de zeci de kilometri pătrați care se schimbă dintr-o mână în alta, în general în aceeași direcție, la sfârșitul unei luni sunt chiar sute de kilometri pătrați.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Anul trecut au fost 3.500 de kilometri pătrați, anul acesta, probabil, tot cam atâția.

Și nu teritoriul, ocuparea lui, este acum principalul obiectiv, va fi și acesta mai târziu.

Acum contează cine distruge mai mult din forța vie a inamicului, din industria lui, din infrastructura lui.

Când tranșeele vor fi golite de soldați, se va pleca și la atac.

 Foto: Twitter / X

Actul 2: În care NATO îl acceptă pe președintele Zelenski doar în poza grup.

Summit-ul NATO de la Haga, Olanda, 24 – 25 iunie 2025, va fi, probabil, apreciat atât ca unul din cele care vor marca evoluția Alianței, cât și pentru controversele din jurul lui.

Printre deciziile importante se numără cea privind procentul din PIB-ul național pentru apărare: 5% (mai puțin Spania, de la Atlantic nu se vede amenințarea din Est, e sub linia orizontului).

Sigur, nu începând de mâine, va fi nevoie de un deceniu de creștere constantă, nu e vorba nici de un 5% pur, ci de 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru infrastructură de apărare.

Un suporter al acestui procent a fost, desigur, președintele Zelenski, care s-a comportat ca un adevărat membru al clubului, a venit chiar și la costum negru pentru poza grup și pentru celelalte activități din program (audiență la regele olandez, expunere la Chatham House, cuvântare în fața parlamentului…, la NATO nu atât de multe ca odinioară, reuniunile de lucru, ce, nu știați?, sunt doar pentru membri, dar, vorba secretarului general al Alianței, Mark Rutte, ”va fi și o cină, mai pe seară”).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Solicitarea președintelui Zelenski a fost ca statele membre NATO să cedeze 0,25% din PIB-urile naționale pentru dezvoltarea  industriei de apărare a Ucrainei, plus 150 miliarde de euro pentru susținerea efortului de război.

Nu e o cerere venită din neant, ea se bazează pe oferta președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca UE să pună la bătaie 150 de miliarde de euro pentru ”sprijinirea industriei inovatoare de apărare din Ucraina”.

Semne că acest lucru chiar se întâmplă există deja, s-au semnat chiar și niște acorduri bilaterale Ucraina – Danemarca, Ucraina – Germania,  numai că nu se va produce nimic pe teritoriul ucrainean și nu va fi vorba doar despre industria de apărare ucraineană, poate dimpotrivă.

Până la urmă, la Haga nu a fost chiar atât de rău, s-au făcut promisiuni că sprijinul din partea statelor NATO va fi de 35 de miliarde de euro, poate chiar de 50 de miliarde de euro până la sfârșitul anului, dar în Declarația Finală e scor egal, Rusia e amintită o dată, la amenințări, iar Ucraina, tot o dată, la promisiuni.

Pentru fotografia de grup, președintele ucrainean a fost plasat la distanța regulamentară față de președintele SUA, undeva pe rândul doi, dar vecin cu președinta Comisiei Europene.

Ceea ce, se poate spune, a făcut toți banii cheltuiți pe costum.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 3: În care se analizează lecțiile din celălalt război.

Deși la distanță unul de altul, cele două războaie, cel lung, din Ucraina, cel scurt, dintre Israel și Iran, sunt rude apropiate:

–      ambele au izbucnit din motive de securitate clamată;

–      în fiecare din cele două conflicte o parte e dintr-o tabără, cealaltă e de la ”adversari”;

–      în fiecare, SUA este și participant (în Ucraina, indirect, mai mult ca antrenor) și mediator;

–      în ambele s-a jucat / se joacă și un pic de teatru, în Ucraina mai puțin, în Orientul Mijlociu, mai mult. Deși actori talentați sunt și colo și colo. Sigur, se și moare în cele două spectacole, în Ucraina mai mult, în Iran și Israel mai puțin;

–      în ambele, ”armistițiul” e văzut, la un moment dat, ca o soluție provizorie, în Ucraina încă se lucrează la el, între Iran și Israel s-au oprit atacurile pentru pansarea rănilor și declararea victoriei;

–      niciunul din cele două războaie nu are un final previzibil și pe viitor apropiat. Armistițiile – dacă se va întâmpla și cel din Ucraina -, nu vor aduce soluția finală, ambele conflicte fiind prea complexe, părțile prea distanțate în obiectivele lor, pentru a accepta soluții parțiale;

–      vechiul cavalerism militar a decedat glorios în ambele războaie, fiecare devenind mai murdar decât ce se obișnuia odată, civilii fiind cei care achită nota de plată a modernității conflictului contemporan;

–      rachetele și dronele sunt ”vedetele” în ambele. Aviația, atât cea rusă, cât și cea israeliană, deși au dominat spațiul aerian inamic, nu au mai cântărit în balanța războiului așa cum era cazul până acum;

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

–      anecdotic, în fiecare dintre cele două războaie s-a utilizat aceeași metodă a lansării dronelor containerizate, direct de pe teritoriul inamicului, pare a fi un model comun și un centru de gândire, deși poate fi o ipoteză cam îndrăzneață;

–      ah, să nu uit: în ambele conflicte se profilează în spatele părții ”adverse” o umbră uriașă protectoare, care asigură fie continuitatea și reziliența economiei (ruse), fie stabilitatea spațiului digital (prin transferul sistemului BeiDou, GPS-ul chinezesc) și eficiența  ripostei militare iraniene. Cin’ să fie? Cin’ să fie?

 Foto: Twitter / X

Actul 4: În care se fac propuneri pentru pace.

Aceasta e o activitate începută nu de ieri, alaltăieri, se practică de când a început războiul, uneori tocmai pentru ca acesta să continue mai cu sârg.

În prezent, însă, se înregistrează o anumită fervoare în elaborarea de planuri de pace, tocmai pentru că  există acum pericolul ca Ucraina să-și piardă principalul sponsor, SUA, iar Europa nu este pregătită să îmbrace din nou uniforma militară, decolorată deja și cam mâncată de molii, după atâtea decenii de păstrare în șifonierul din mansardă.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle5’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’); });

Într-o analiză realizată de Anatol Lieven, un ziarist și analist britanic, profesor la King’s College și director la ”Quincy Institute for Responsible Statecraft”, acesta enumeră 17 (șaptesprezece) condiții care ar trebui transmise / impuse Kievului și Moscovei pentru a înceta ostilitățile.

Autorul nu se sfiește, spune că va trebui să se ajungă și la măsuri mai aspre pentru a se opri războiul, altfel măcelul va continua pe termen indefinit.

Cele 17 propuneri ar fi trebuit să fie prezentate, eventual pe timpul Summit-ului NATO de la Haga, de către SUA, cine altcineva?, mai întâi Ucrainei și Bruxelles-ului, după care, în caz de răspuns favorabil, Moscovei.

Alternativele posibile:

–        Bruxelles și Kiev acceptă, Moscova nu, SUA rămâne angajată în conflict;

–        Bruxelles și Kiev nu acceptă, SUA se retrage, Europa trebuie să preia povara războiului.

Anatol Lieven afirmă că analiza sa e pentru a oferi o soluție de tăiere a nodului gordian, a cozii câinelui, cum vreți să o luați, de curmare a durerii unei boli care durează de prea mult timp și pentru care nicio parte nu vrea să intre în sala de operații.

Nu reiau toate cele 17 propuneri, unele sunt deja cunoscute (înghețarea conflictului pe actualele linii de front, statutul teritoriilor ucrainene ocupate urmează să fie decis ulterior, suspendarea sancțiunilor la adresa Rusiei etc.), doar pe cele conțin anumite elemente de noutate:

–   ambele părți se angajează să nu comită atacuri teroriste, subversiune și încercări de a submina suveranitatea pe teritoriul celeilalte părți (inclusiv zonele Ucrainei ocupate de Rusia);

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle6’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’); });

–   activele rusești deținute în Europa sunt plătite într-un fond ONU pentru reconstrucția Ucrainei, care va fi împărțit 50:50 între zonele controlate de guvernul ucrainean și Rusia;

–   Ucraina readuce principiul neutralității în constituția ucraineană și abandonează intenția sa de a adera la NATO;

–   Rusia recunoaște dreptul Ucrainei la autoapărare și abandonează cererea sa de limitare a dimensiunii armatei ucrainene;

–   SUA se angajează să nu staționeze trupe americane în țările de la granițele Rusiei (inclusiv România), cu o clauză de respingere, conform căreia angajamentul va fi anulat dacă Rusia atacă din nou Ucraina;

–   SUA e de acord să nu staționeze rachete americane cu rază medie de acțiune în Germania, în schimbul retragerii de către Rusia a rachetelor sale din Kaliningrad și Belarus;

–   SUA și Rusia sunt de acord să intre în negocieri pentru un nou tratat START…

Nu știu cum vi se par dumneavoastră, eu nu aș paria pe așa ceva, poate cu excepția ultimului punct.

 Foto: Twitter / X

Actul 5: În care se salută publicul

La Haga, președinții Trump și Zelenski au stat de vorbă vreo 50 de minute (pare a fi durata standard a întâlnirilor bilaterale) și și-au spus multe lucruri, s-a discutat despre ”un armistițiu, o pace adevărată” (postare președintele Zelenski), au aflat cum o mai duce fiecare, (Zelenski, n.n.) ”a fost foarte drăguț, de fapt, cred că vrea ca totul să se termine, chiar cred asta” (răspuns al președintelui Trump la conferința de presă).

Când există bunăvoință, nici lebedele (albe, negre, nu contează) nu zboară

A mai rămas de dat un telefon către un prieten.

Laurențiu Sfinteș Citește mai multe despre: rusiasuaucraina

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Opinii
• Lebăda albă, lebăda neagră

Laurențiu Sfinteș Fost ziarist şi diplomat militar

Lebăda albă, lebăda neagră

0 Război în Ucraina 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:18 googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Foto: Twitter / X

În filme e cu Happy End.

Acțiunea e complexă, violențele și momentele de lirism vizual se urmăresc reciproc și se completează, contează desigur și fundalul, muzica, atmosfera, finalul e unul dramatic, ultimele replici sunt memorabile, după care apare așa, o rezolvare, o replică genială care pune punctul pe sentiment, deși nu spune nimic: “Hasta la vista, baby!” / ”Pe curând, puștoaico!”.

Adresantul poate fi oricine, e doar, așa, un salut de o profunzime nemuritoare pe care nu trebui, totuși, să o căutăm, important că e că se poate da drumul la genericul de sfârșit, filmul a fost, cum spuneam, cu Happy End.

Pentru că așa trebuie să fie filmele, să ne întristăm cu măsură și să ne bucurăm după ultima replică.

La război, însă, replicile geniale se spun înainte.

La final, în timp ce majoritatea figuranților moare pe unde apucă, sau pe unde îi aruncă imaginația fără egal a scenariștilor, actorul principal rămâne fără spectatori în buncărul luminat de o lampă cu baterie și, sperând că e pe undeva un microfon care amplifică pentru istorie, rostește grav: ”Eu unde semnez?”

E o descriere, așa, la modul general, nu e nicio aluzie privind oameni și fapte concrete, e vorba doar despre realitatea crudă a războiului, departe de metaforele care se editează și se vând în jurul lui.

Dar noi nu le avem decât pe ultimele, metaforele media și ale comunicatelor oficiale, de aceea, pentru noi, războiul este un fel de balet în care lebedele albe se pot transforma în orice secundă în lebede negre, prevestitoare de ce e mai rău.

Ne ”bucurăm” de acest spectacol, deși nu prea înțelegem acțiunea, chiar și atunci când suntem aproape de scenă (știu, din lojă se vede mult mai bine, iar din culise se vede chiar totul, de la cabinele de machiaj până dincoace de cortină, pentru că și ceea ce se petrece în sală e important).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 1: În care acțiunea se petrece pe front.

De foarte de sus, pare că nu se întâmplă mai nimic.

La firul ierbii, se întâmplă atâtea.

La granița dintre Lugansk și Donețk există o pădure, Serebrianka / Pădurea Argintie, aflată încă sub controlul ucrainenilor.

În fotografii recente, pădurea chiar e argintie, dar nu de la culoarea frunzelor copacilor ci datorită firelor din fibră optică rămase de la dronele folosite în această zonă, o țesătură stranie care acoperă totul ca o imensă pânză de păianjen.

În pădure, dronele nu au mai avut același succes ca în câmpul liber, de aceea rușii încă nu au ocupat această zonă, dar cu siguranță, sub acoperișul de frunze și fire artificiale s-a murit și se moare în continuare.

Din cauza dronelor care încep să fie, de ambele părți, mai multe decât soldații, linia frontului se mișcă atât de încet, aproape imperceptibil.

De foarte de sus, pare că e foarte puțin.

De la firul ierbii, e vorba de zeci de kilometri pătrați care se schimbă dintr-o mână în alta, în general în aceeași direcție, la sfârșitul unei luni sunt chiar sute de kilometri pătrați.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Anul trecut au fost 3.500 de kilometri pătrați, anul acesta, probabil, tot cam atâția.

Și nu teritoriul, ocuparea lui, este acum principalul obiectiv, va fi și acesta mai târziu.

Acum contează cine distruge mai mult din forța vie a inamicului, din industria lui, din infrastructura lui.

Când tranșeele vor fi golite de soldați, se va pleca și la atac.

 Foto: Twitter / X

Actul 2: În care NATO îl acceptă pe președintele Zelenski doar în poza grup.

Summit-ul NATO de la Haga, Olanda, 24 – 25 iunie 2025, va fi, probabil, apreciat atât ca unul din cele care vor marca evoluția Alianței, cât și pentru controversele din jurul lui.

Printre deciziile importante se numără cea privind procentul din PIB-ul național pentru apărare: 5% (mai puțin Spania, de la Atlantic nu se vede amenințarea din Est, e sub linia orizontului).

Sigur, nu începând de mâine, va fi nevoie de un deceniu de creștere constantă, nu e vorba nici de un 5% pur, ci de 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru infrastructură de apărare.

Un suporter al acestui procent a fost, desigur, președintele Zelenski, care s-a comportat ca un adevărat membru al clubului, a venit chiar și la costum negru pentru poza grup și pentru celelalte activități din program (audiență la regele olandez, expunere la Chatham House, cuvântare în fața parlamentului…, la NATO nu atât de multe ca odinioară, reuniunile de lucru, ce, nu știați?, sunt doar pentru membri, dar, vorba secretarului general al Alianței, Mark Rutte, ”va fi și o cină, mai pe seară”).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Solicitarea președintelui Zelenski a fost ca statele membre NATO să cedeze 0,25% din PIB-urile naționale pentru dezvoltarea  industriei de apărare a Ucrainei, plus 150 miliarde de euro pentru susținerea efortului de război.

Nu e o cerere venită din neant, ea se bazează pe oferta președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca UE să pună la bătaie 150 de miliarde de euro pentru ”sprijinirea industriei inovatoare de apărare din Ucraina”.

Semne că acest lucru chiar se întâmplă există deja, s-au semnat chiar și niște acorduri bilaterale Ucraina – Danemarca, Ucraina – Germania,  numai că nu se va produce nimic pe teritoriul ucrainean și nu va fi vorba doar despre industria de apărare ucraineană, poate dimpotrivă.

Până la urmă, la Haga nu a fost chiar atât de rău, s-au făcut promisiuni că sprijinul din partea statelor NATO va fi de 35 de miliarde de euro, poate chiar de 50 de miliarde de euro până la sfârșitul anului, dar în Declarația Finală e scor egal, Rusia e amintită o dată, la amenințări, iar Ucraina, tot o dată, la promisiuni.

Pentru fotografia de grup, președintele ucrainean a fost plasat la distanța regulamentară față de președintele SUA, undeva pe rândul doi, dar vecin cu președinta Comisiei Europene.

Ceea ce, se poate spune, a făcut toți banii cheltuiți pe costum.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

 Foto: Twitter / X

Actul 3: În care se analizează lecțiile din celălalt război.

Deși la distanță unul de altul, cele două războaie, cel lung, din Ucraina, cel scurt, dintre Israel și Iran, sunt rude apropiate:

–      ambele au izbucnit din motive de securitate clamată;

–      în fiecare din cele două conflicte o parte e dintr-o tabără, cealaltă e de la ”adversari”;

–      în fiecare, SUA este și participant (în Ucraina, indirect, mai mult ca antrenor) și mediator;

–      în ambele s-a jucat / se joacă și un pic de teatru, în Ucraina mai puțin, în Orientul Mijlociu, mai mult. Deși actori talentați sunt și colo și colo. Sigur, se și moare în cele două spectacole, în Ucraina mai mult, în Iran și Israel mai puțin;

–      în ambele, ”armistițiul” e văzut, la un moment dat, ca o soluție provizorie, în Ucraina încă se lucrează la el, între Iran și Israel s-au oprit atacurile pentru pansarea rănilor și declararea victoriei;

–      niciunul din cele două războaie nu are un final previzibil și pe viitor apropiat. Armistițiile – dacă se va întâmpla și cel din Ucraina -, nu vor aduce soluția finală, ambele conflicte fiind prea complexe, părțile prea distanțate în obiectivele lor, pentru a accepta soluții parțiale;

–      vechiul cavalerism militar a decedat glorios în ambele războaie, fiecare devenind mai murdar decât ce se obișnuia odată, civilii fiind cei care achită nota de plată a modernității conflictului contemporan;

–      rachetele și dronele sunt ”vedetele” în ambele. Aviația, atât cea rusă, cât și cea israeliană, deși au dominat spațiul aerian inamic, nu au mai cântărit în balanța războiului așa cum era cazul până acum;

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

–      anecdotic, în fiecare dintre cele două războaie s-a utilizat aceeași metodă a lansării dronelor containerizate, direct de pe teritoriul inamicului, pare a fi un model comun și un centru de gândire, deși poate fi o ipoteză cam îndrăzneață;

–      ah, să nu uit: în ambele conflicte se profilează în spatele părții ”adverse” o umbră uriașă protectoare, care asigură fie continuitatea și reziliența economiei (ruse), fie stabilitatea spațiului digital (prin transferul sistemului BeiDou, GPS-ul chinezesc) și eficiența  ripostei militare iraniene. Cin’ să fie? Cin’ să fie?

 Foto: Twitter / X

Actul 4: În care se fac propuneri pentru pace.

Aceasta e o activitate începută nu de ieri, alaltăieri, se practică de când a început războiul, uneori tocmai pentru ca acesta să continue mai cu sârg.

În prezent, însă, se înregistrează o anumită fervoare în elaborarea de planuri de pace, tocmai pentru că  există acum pericolul ca Ucraina să-și piardă principalul sponsor, SUA, iar Europa nu este pregătită să îmbrace din nou uniforma militară, decolorată deja și cam mâncată de molii, după atâtea decenii de păstrare în șifonierul din mansardă.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle5’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’); });

Într-o analiză realizată de Anatol Lieven, un ziarist și analist britanic, profesor la King’s College și director la ”Quincy Institute for Responsible Statecraft”, acesta enumeră 17 (șaptesprezece) condiții care ar trebui transmise / impuse Kievului și Moscovei pentru a înceta ostilitățile.

Autorul nu se sfiește, spune că va trebui să se ajungă și la măsuri mai aspre pentru a se opri războiul, altfel măcelul va continua pe termen indefinit.

Cele 17 propuneri ar fi trebuit să fie prezentate, eventual pe timpul Summit-ului NATO de la Haga, de către SUA, cine altcineva?, mai întâi Ucrainei și Bruxelles-ului, după care, în caz de răspuns favorabil, Moscovei.

Alternativele posibile:

–        Bruxelles și Kiev acceptă, Moscova nu, SUA rămâne angajată în conflict;

–        Bruxelles și Kiev nu acceptă, SUA se retrage, Europa trebuie să preia povara războiului.

Anatol Lieven afirmă că analiza sa e pentru a oferi o soluție de tăiere a nodului gordian, a cozii câinelui, cum vreți să o luați, de curmare a durerii unei boli care durează de prea mult timp și pentru care nicio parte nu vrea să intre în sala de operații.

Nu reiau toate cele 17 propuneri, unele sunt deja cunoscute (înghețarea conflictului pe actualele linii de front, statutul teritoriilor ucrainene ocupate urmează să fie decis ulterior, suspendarea sancțiunilor la adresa Rusiei etc.), doar pe cele conțin anumite elemente de noutate:

–   ambele părți se angajează să nu comită atacuri teroriste, subversiune și încercări de a submina suveranitatea pe teritoriul celeilalte părți (inclusiv zonele Ucrainei ocupate de Rusia);

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle6’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’); });

–   activele rusești deținute în Europa sunt plătite într-un fond ONU pentru reconstrucția Ucrainei, care va fi împărțit 50:50 între zonele controlate de guvernul ucrainean și Rusia;

–   Ucraina readuce principiul neutralității în constituția ucraineană și abandonează intenția sa de a adera la NATO;

–   Rusia recunoaște dreptul Ucrainei la autoapărare și abandonează cererea sa de limitare a dimensiunii armatei ucrainene;

–   SUA se angajează să nu staționeze trupe americane în țările de la granițele Rusiei (inclusiv România), cu o clauză de respingere, conform căreia angajamentul va fi anulat dacă Rusia atacă din nou Ucraina;

–   SUA e de acord să nu staționeze rachete americane cu rază medie de acțiune în Germania, în schimbul retragerii de către Rusia a rachetelor sale din Kaliningrad și Belarus;

–   SUA și Rusia sunt de acord să intre în negocieri pentru un nou tratat START…

Nu știu cum vi se par dumneavoastră, eu nu aș paria pe așa ceva, poate cu excepția ultimului punct.

 Foto: Twitter / X

Actul 5: În care se salută publicul

La Haga, președinții Trump și Zelenski au stat de vorbă vreo 50 de minute (pare a fi durata standard a întâlnirilor bilaterale) și și-au spus multe lucruri, s-a discutat despre ”un armistițiu, o pace adevărată” (postare președintele Zelenski), au aflat cum o mai duce fiecare, (Zelenski, n.n.) ”a fost foarte drăguț, de fapt, cred că vrea ca totul să se termine, chiar cred asta” (răspuns al președintelui Trump la conferința de presă).

Când există bunăvoință, nici lebedele (albe, negre, nu contează) nu zboară

A mai rămas de dat un telefon către un prieten.

Laurențiu Sfinteș Citește mai multe despre: rusiasuaucraina

---

Sursa: Adevarul