Administrația Trump intenționează să limiteze distribuirea informațiilor clasificate către Congresul american, în urma scurgerii unui raport preliminar al Agenției de Informații a Apărării (DIA), care sugera că atacurile recente asupra infrastructurii nucleare iraniene nu ar fi avut impactul devasta
Sursa: Adevarul
0 Ion-Daniel Contescu 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:35 Ultima actualizare: 26.06.2025 12:50
Incredibilul Jannik Sinner (23 de ani, numărul 1 ATP) lovește cu un truc postat pe contul oficial de Instagram al circuitului masculin de tenis. Cu o precizie milimetrică, italianul aprinde un băț de chibrit folosindu-se de serviciu, executat regulamentar, de cealaltă parte a fileului.
Bățul de chibrit aprins după lovitura expediată de italian googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });
De la Wimbledon, unde în aceste zile se dispută meciurile din faza calificările, sosește un videoclip uimitor.
Jannik Sinner reușește să aprindă un băț de chibrit înfipt în teren cu serviciul său extrem de precis.
Videoclipul a fost publicat pe profilul de Instagram al circuitului ATP, în colaborare cu numărul 1 mondial.
„That’s the one” („Aceasta este cea corectă”) se aude pe fundal, indiciu care arată că lovitura a fost încercată de mai multe ori.
Înainte de lovitură, cu mingea în mână, Sinner arată că bățul se poate aprinde prin frecarea cu suprafața sferei galbene, care este învelită cu o bandă cu catran.
Imaginile vor declanșa dispute în privința veridicității momentului, fiind greu de crezut că există cineva cu o asemenea precizie.
Citește și: Sinner câștigă și când nu joacă. Italianul, prins dopat, se distanțează în clasamentul mondial de urmăritorii săi Citește și: Sinner – Alcaraz, finală antologică la Roland Garros. Cinci seturi pentru istoria tenisului Citește și: Jannik Sinner, răpus de Aryna Sabalenka pe iarba londoneză: „Ești mai puternică decât mine” Ion-Daniel Contescu Citește mai multe despre: jannik sinner
Sursa: Adevarul
0 Afrodita Cicovschi 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:35
Peste 10.000 de muncitori străini, deja prezenți legal în România, nu pot fi angajați din cauza unor disfuncționalități administrative, avertizează Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
10.000 de muncitori străini aduși legal în România nu pot fi angajați googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });
Patronatul atrage atenția asupra acestui fenomen care vizează cetățenii străini verificați și dornici să muncească și care astfel devin „invizibili” pentru sistem, deși economia românească are o nevoie acută de resurse umane în sectoare esențiale precum construcțiile, agricultura, alimentația publică sau îngrijirea la domiciliu.
„Acești oameni au fost deja verificați de statul român. Nu li se poate imputa nimic. Sunt gata să muncească, dar România nu îi poate folosi pentru că sistemul nu le oferă o cale de întoarcere în legalitate”, a declarat Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România. „Noi, ca recrutori, depunem eforturi timp de unu-doi ani ca să aducem acești oameni în țară, iar dintr-un viciu de procedură devin brusc ilegali. Este o risipă de timp, de bani și de oameni”, a completat Romulus Badea.
Pentru a ilustra cât de ușor se produce o astfel de ruptură între legislație și realitate, Romulus Badea oferă un exemplu concret. „Imaginați-vă un angajator de bună-credință, un proprietar de service auto, care plătește toate taxele la timp și tratează corect angajații. Dar, nefiind familiarizat cu legislația privind imigrarea, uită să reînnoiască permisul de ședere al unui muncitor străin. Din acel moment, angajatul devine ilegal, deși el continuă să muncească, iar angajatorul nu are intenții rele. Legea, însă, nu îi oferă nicio șansă muncitorului: cererea de prelungire nu poate fi depusă decât în timp ce permisul este valabil. Odată expirat, procesul trebuie reluat de la zero. Muncitorul este forțat să plece din țară și să reia toată procedura, ceea ce poate însemna încă doi ani de așteptare.”, a explicat Romulus Badea.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });
Patronatul consideră că astfel de cazuri numeroase și documentate nu pot fi tratate ca excepții, ci trebuie adresate printr-un mecanism administrativ de regularizare, în special atunci când se poate demonstra buna-credință atât a muncitorului, cât și a angajatorului. „Avem în România peste 10.000 de astfel de persoane, verificate deja de autorități, care vor să muncească, iar noi nu putem beneficia de prezența lor. Este o pierdere de resurse pe care nu ne mai permitem să o ignorăm.”, subliniază Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.
Citește și: Motivul pentru care România se baza încă de acum 150 de ani pe angajați străini. Studiu din 1901: „Oricât e de ridicată cifra, nu cuprinde toată imigrarea temporară” Citește și: Oficial, mai puțin de 150.000 de muncitori străini lucrează în România. Câți vor mai veni în 2025 Citește și: 1.000 de filipinezi vor fi detașați în România pentru muncă în construcții Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: muncitori straini
Sursa: Adevarul
0 Cristina Stancu 0 1 live Publicat: 26.06.2025 12:48
Stabilită de ani buni în Dubai, Ramona Gabor trăiește o viață de lux în metropola din Emiratele Arabe Unite. Sora Monicăi Gabor se bucură de succes în afaceri și nu ezită să își satisfacă cele mai rafinate gusturi și dorințe, potrivit Click!
Ramona Gabor s-a stabilit de ani buni în Dubai. FOTO Facebook Ramona Gabor googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });
Ramona Gabor a dezvăluit, recent, suma pe care a plătit-o pentru o cină într-un restaurant exclusivist din Dubai.
Sora Monicăi Gabor a împărtășit pe rețelele sociale detalii despre experiența sa culinară, pe care a comparat-o cu o masă într-un restaurant cu stea Michelin, în ciuda faptului că localul respectiv nu deține oficial această clasificare.
Nota de plat s-a dovedit neașteptat de accesibilă pentru nivelul de trai din Dubai: doar 485 de dirhami, adică aproximativ 580 de lei.
„Vibe de stea Michelin, dar fără stele. Am luat cina cu 12 feluri de mâncare în Downtown pentru doar 485 AED și sincer, m-a surprins. Ca un adevărat gurmand care a mâncat la restaurante cu stele Michelin reale, restaurantul mi-a transmis același sentiment. Aromele uimitoare, ambianța – e recomandat dacă vreți o experiență de lux accesibilă. Asta nu este reclamă, doar mi-a plăcut experiența și am vrut să o împărtășesc”, a spus Ramona Gabor pe TikTok.
Prezentă în podcastul realizat de Teo Trandafir, Ramona Gabor a povestit cum, în urmă cu 13 ani, a luat decizia de a părăsi România, deși se bucura de notorietate, era prezentă frecvent în emisiuni și avea numeroase contracte care îi asigurau venituri stabile.
„Când am ajuns în Dubai am aveam un singur prieten cu care, de fapt, făceam fashion show-uri la Cătălin Botezatu pe vremuri. Acest prieten al meu lucra pentru o companie aeriană de acolo ca și cabin crew. Îmi tot spunea că trebuie să vin, pentru că sunt multe joburi de modelling și nu sunt modele, pentru că era Dubai, era gol, nu mergea nimeni prin Dubai, era încă la început. Nu era acest marketing care este acum. Vreo doi-trei an am zis că nu am ce să fac eu acolo. Câștigam mai bine în România, la emisiuni TV, la prezentări de modă și nu am vrut, până într-o zi când am zis: hai să încerc!”, a spus Ramona Gabor.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });
Articolul integral, în Click!
Citește și: Exclusiv Ramona Gabor, pe covorul roşu alături de un actor din serialul „Suits“ Citește și: EXCLUSIV Ramona Gabor: „Te costă 4.000 de euro pe lună ca să ai un trai decent în Dubai! Viaţa e scumpă“ Citește și: Ramona Gabor îşi lansează un brand de cosmetice de lux în Dubai şi spune că „O relaţie nu reprezintă o prioritate pentru mine“ Cristina Stancu Citește mai multe despre: dubaimonica gabormonica gabor
Sursa: Adevarul
0 Teodora Marinescu 0 1 live Publicat: 26.06.2025 13:03 Ultima actualizare: 26.06.2025 13:10
Fostul candidat în alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a lansat pe rețelele de socializare un atac la adresa președintelui României, Nicușor Dan, după ce șeful statului a dat mâna cu omologul său american Donald Trump.
Crin Antonescu a transmis un mesaj tăios pe pagina sa de Facebook FOTO Inquam Photos / Octav Ganea googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });
„«Nicușor Dan a dat mâna cu Donald Trump». Ne vine sau nu să credem, acesta a fost textul înscris pe «burtierele» unor televiziuni importante din România. A fost un adevărat «breaking news», a fost subiect de îndelungi și exuberante comentarii, cu invitați, cu experți, cu interpretări și analize. Evenimentul uriaș a tăiat răsuflarea celei mai mari părți din media mainstream de la București, emoția s-a împletit cu sentimentul unei mândrii regăsite, în fine”, a scris Crin Antonescu pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, nu este vorba despre o alianță nouă în fața „complicatei situații internaționale”, ci „Nicușor Dan a dat mâna, pur și simplu, cu Donald Trump”.
„Bietul Președinte al României nu are nicio vină în acest festival al penibilului organizat de propaganda «băieților», dar aceasta din urmă nu mai are nicio jenă. Pe de altă parte, chiar această formulă triumfătoare ne arată unde suntem în politica externă. Da, dl. Dan a reușit, după o pândă prelungită, să se nimerească, pentru o secundă și – strict – o strângere de mână la grămadă, în calea dlui Trump. Nu cred că altcineva în locul său putea obține mai mult, acolo și atunci”, a mai scris Crin Antonescu.
El a acuzat propaganda că tratează publicul român ca pe un „idiot icurabil” și că încearcă să „vândă” acest moment ca pe un mare succes internațional.
„Suntem, totuși, o țară care și-a câștigat independența acum aproape 150 de ani și care a avut și lideri care au făcut mai mult decât să «dea mâna», o secundă, cu președinți americani. Nu suntem o țară bananieră. Avem o propagandă bananieră care, pe banii noștri, ne insultă zilnic. Faptul că avem un președinte ca N. Dan nu înseamnă că suntem retardați toți și întrutotul. E prea mult. Vorba dlui prim-ministru: puțin «respect pentru România»!”, a conchis fostul candidat.
FOTO Captură Facebook googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });
Preşedintele Nicuşor Dan a avut miercuri o scurtă conversație cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Summitul NATO de la Haga. Cei doi lideri și-au strâns mâinile, potrivit unei fotografii oficiale publicate de președinția României.
Șeful statului român a avut miercuri scurte convorbiri cu mai mulţi lideri ai statelor NATO pe marginea summitului. Printre cei cu care a discutat se numără preşedinta Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, preşedintele finlandez, Alexander Stubb, preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, şi cancelarul federal german Friedrich Merz.
Citește și: Expert în securitate, despre fotografia virală cu Trump și Nicușor Dan. „Nu românul s-a băgat în poză cu americanul, ci invers” Citește și: Cine este principalul câștigător al Summitului NATO de la Haga și ce a obținut România Citește și: Europa l-a ținut pe Trump în NATO. Ce urmează? Analiză Politico Teodora Marinescu Citește mai multe despre: donald trumpcrin antonescunicusor dan
Sursa: Adevarul
Deutsche Welle
0 0 1 live Publicat: 26.06.2025 13:17
Nicușor Dan alături de secretarul general NATO Mark Rutte (dreapta) și premierul olandez Dick Schoof googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });
Rusia apare doar o singură dată în acest document care trage concluziile întâlnirii anuale ale șefilor de stat și de guvern din NATO, iar menționarea acestui stat agresor s-a făcut cu mari eforturi. La summit-ul de anul trecut de la Washington, Rusia și riscurile pe care le ridică în fața continentului european au apărut de 40 de ori. Această comparație sugerează nu doar o simplificare a modului de lucru al Alianței, urmând un model experimentat de președintele american Donald Trump, ci și ignorarea situației de pe teren, a riscurilor prevăzute de serviciul de spionaj german și a analizelor furnizate deja de statele baltice și nordice, dar nu numai.
În fața „amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia la adresa securității euroatlantice”, dar și a „amenințării persistente a terorismului”, Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării”, se arată la punctul 2 al Declarației Finale a summit-ului NATO de la Haga. Acest text care sumarizează discuțiile, angajamentele și riscurile Alianței este probabil cel mai scurt din istoria întâlnirilor la vârf a liderilor statelor Alianței și are doar 5 puncte, spre deosebire de cele 38 de anul trecut. Ucraina și războiul de uzură pe care Kievul îl duce cu trupele rusești este menționat de două ori, spre deosebire de cele 64 de ori în Declarația finală a summit-ului NATO de anul trecut.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });
Potrivit documentului convenit la Haga, „Aliații își reafirmă angajamentele durabile de a oferi sprijin Ucrainei, a cărei securitate contribuie la a noastră”. În acest scop, statele NATO vor include contribuțiile directe către apărarea Ucrainei și industria sa de apărare în bugetul lor total destinat cheltuielilor militare și care trebuie să ajungă la 5% până în 2035. O revizuire a acestei strategii va avea loc în 2029. În final, bugetele apărării trebuie împărțite astfel: 3,5% din Produsul Intern Brut pentru nevoile militare de bază și în conformitate cu Obiectivele NATO, iar 1,5% vor fi destinate anual pentru inovațiile din domeniul apărării, protejarea infrastructurii critice și pentru întărirea bazelor militare ale Alianței.
România a fost de la început de acord cu toate aceste majorări de cheltuieli militare și speră să beneficieze, potrivit punctului al patrulea al Declarației Finale, de „extinderea rapidă a cooperării transatlantice” în domeniul apărării și a „valorificării tehnologiilor emergente” pentru „promovarea securității colective”.
Ce înseamnă însă că mările Neagră și Baltică nu mai apar în concluziile summit-ului de la Haga? Aliații au reafirmat puterea Articolului 5, care precizează că atacul asupra unui stat NATO înseamnă un atac asupra tuturor, ceea ce ar trebui să fie acoperitor pentru toți membrii Alianței. Țările aflate la periferia periculoasă a NATO, care au granițe comune cu Rusia sau se află în proximitatea agresorului, primesc în acest fel o reconfirmare că nu vor fi lăsate pradă Rusiei, că Alianța le va apăra. Marginile NATO rămân însă expuse, departe de marile puteri și dotările lor, iar amenințările hibride și cibernetice sunt la ordinea zile în aceste state, fără ca umbrela Alianței să le acopere. Forțele NATO, inclusiv militarii americani, rămân încă în România și în statele baltice, dar nu există, ca în alte dăți, asigurări speciale despre întărirea flancului estic, unde amenințările sunt mai mari decât în restul ariei NATO.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });
În plus, situația Republicii Moldova nu a intrat în discuție la summit-ul de la Haga. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii marilor puteri și a spus la conferința de presă de la finele summit-ului că a reafirmat „angajamentul țării de a investi în facilităţi, pentru a găzdui soldaţi aliaţi în România”, dar nu a putut adăuga nimic legat de dezvoltarea apărării la Marea Neagră.
România nu a obținut nimic în plus față de ceea ce doreau marile puteri europene, nimic din ceea ce ar putea descuraja Rusia în Estul Europei. Statele Unite refuză să adauge noi sancțiuni împotriva Rusiei, după cum a subliniat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar vocea României nu s-a auzit mai puternic decât alte dăți în niciunul dintre subiectele discutate la Haga.
Sabina Fati – DW
Deutsche Welle Citește mai multe despre: rusiaucrainarazboi
Sursa: Adevarul
Un italian în vârstă de 60 de ani din provincia Salerno, în regiunea Campania, Italia a fost jefuit de trei bărbaţi albanezi, iar acesta i-a împuşcat, a rănit unul dintre hoţi, iar pe altul l-a omorât şi i-a…
Sursa: Antena3
Deutsche Welle
0 0 1 live Publicat: 26.06.2025 13:17
Nicușor Dan alături de secretarul general NATO Mark Rutte (dreapta) și premierul olandez Dick Schoof googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });
Rusia apare doar o singură dată în acest document care trage concluziile întâlnirii anuale ale șefilor de stat și de guvern din NATO, iar menționarea acestui stat agresor s-a făcut cu mari eforturi. La summit-ul de anul trecut de la Washington, Rusia și riscurile pe care le ridică în fața continentului european au apărut de 40 de ori. Această comparație sugerează nu doar o simplificare a modului de lucru al Alianței, urmând un model experimentat de președintele american Donald Trump, ci și ignorarea situației de pe teren, a riscurilor prevăzute de serviciul de spionaj german și a analizelor furnizate deja de statele baltice și nordice, dar nu numai.
În fața „amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia la adresa securității euroatlantice”, dar și a „amenințării persistente a terorismului”, Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării”, se arată la punctul 2 al Declarației Finale a summit-ului NATO de la Haga. Acest text care sumarizează discuțiile, angajamentele și riscurile Alianței este probabil cel mai scurt din istoria întâlnirilor la vârf a liderilor statelor Alianței și are doar 5 puncte, spre deosebire de cele 38 de anul trecut. Ucraina și războiul de uzură pe care Kievul îl duce cu trupele rusești este menționat de două ori, spre deosebire de cele 64 de ori în Declarația finală a summit-ului NATO de anul trecut.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });
Potrivit documentului convenit la Haga, „Aliații își reafirmă angajamentele durabile de a oferi sprijin Ucrainei, a cărei securitate contribuie la a noastră”. În acest scop, statele NATO vor include contribuțiile directe către apărarea Ucrainei și industria sa de apărare în bugetul lor total destinat cheltuielilor militare și care trebuie să ajungă la 5% până în 2035. O revizuire a acestei strategii va avea loc în 2029. În final, bugetele apărării trebuie împărțite astfel: 3,5% din Produsul Intern Brut pentru nevoile militare de bază și în conformitate cu Obiectivele NATO, iar 1,5% vor fi destinate anual pentru inovațiile din domeniul apărării, protejarea infrastructurii critice și pentru întărirea bazelor militare ale Alianței.
România a fost de la început de acord cu toate aceste majorări de cheltuieli militare și speră să beneficieze, potrivit punctului al patrulea al Declarației Finale, de „extinderea rapidă a cooperării transatlantice” în domeniul apărării și a „valorificării tehnologiilor emergente” pentru „promovarea securității colective”.
Ce înseamnă însă că mările Neagră și Baltică nu mai apar în concluziile summit-ului de la Haga? Aliații au reafirmat puterea Articolului 5, care precizează că atacul asupra unui stat NATO înseamnă un atac asupra tuturor, ceea ce ar trebui să fie acoperitor pentru toți membrii Alianței. Țările aflate la periferia periculoasă a NATO, care au granițe comune cu Rusia sau se află în proximitatea agresorului, primesc în acest fel o reconfirmare că nu vor fi lăsate pradă Rusiei, că Alianța le va apăra. Marginile NATO rămân însă expuse, departe de marile puteri și dotările lor, iar amenințările hibride și cibernetice sunt la ordinea zile în aceste state, fără ca umbrela Alianței să le acopere. Forțele NATO, inclusiv militarii americani, rămân încă în România și în statele baltice, dar nu există, ca în alte dăți, asigurări speciale despre întărirea flancului estic, unde amenințările sunt mai mari decât în restul ariei NATO.
googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });
În plus, situația Republicii Moldova nu a intrat în discuție la summit-ul de la Haga. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu liderii marilor puteri și a spus la conferința de presă de la finele summit-ului că a reafirmat „angajamentul țării de a investi în facilităţi, pentru a găzdui soldaţi aliaţi în România”, dar nu a putut adăuga nimic legat de dezvoltarea apărării la Marea Neagră.
România nu a obținut nimic în plus față de ceea ce doreau marile puteri europene, nimic din ceea ce ar putea descuraja Rusia în Estul Europei. Statele Unite refuză să adauge noi sancțiuni împotriva Rusiei, după cum a subliniat secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, iar vocea României nu s-a auzit mai puternic decât alte dăți în niciunul dintre subiectele discutate la Haga.
Sabina Fati – DW
Deutsche Welle Citește mai multe despre: rusiaucrainarazboi
Sursa: Adevarul
Te-ai gândit vreodată câte pericole pot exista într-o zi obișnuită de muncă? Dacă ai un job activ, în care ești mereu în mișcare, ridici greutăți, lucrezi cu unelte sau ești expus la condiții dificile,…
Sursa: Antena3
Oficiali ai CIA și membri ai administrației Trump susțin că dețin „informații noi” care ar demonstra că loviturile americane au provocat daune majore programului nuclear al Iranului.
Sursa: Antena3