Ministrul Fondurilor UE: „21 miliarde de euro din cei 28,5 miliarde euro se pot salva”

---

Sursa: Antena3

Cristela Georgescu s-a supărat pe fanii soţului ei, fostul candidat pro-rus la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, deoarece “vin neanunţaţi” în faţa casei lor şi încep “să cânte”, “să bată în gard” sau “strigă insistent”

---

Sursa: Antena3

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că se vor schimba legile astfel încât șefii din Energie numiți politic și care nu respectă regulile de conducere corectă să poată fi dați afară,…

---

Sursa: Antena3

Plafonarea adaosului la alimentele de bază va fi extinsă până la 30 septembrie.

---

Sursa: Antena3

---

Sursa: Antena3

Peste 56.000 de soldaţi ucraineni au fost instruiţi în ultimii trei ani în cadrul operaţiunii Interflex, la care a participat și România, scrie Agerpres citând informații publicate de guvernul de la…

---

Sursa: Antena3

• Home
• Știri Externe
• SUA
• Un senator republican cere retragerea SUA din NATO. A pregătit și un proiect de lege în acest sens

Un senator republican cere retragerea SUA din NATO. A pregătit și un proiect de lege în acest sens

0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:42

Statele Unite ar putea părăsi NATO dacă un nou proiect de lege propus de senatorul republican Mike Lee din Utah va fi adoptat. Inițiativa vine la doar câteva zile după încheierea unui summit de două zile al Alianței Nord-Atlantice desfășurat la Haga.

Mike Lee, senator republican de Utah/FOTO:Getty Images googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Sub un titlu provocator – Not A Trusted Organization (NATO) Act –, proiectul de lege susține retragerea oficială a Statelor Unite din Alianță, pe motiv că organizația „și-a epuizat menirea”. Senatorul acuză statele europene membre că, timp de decenii, au transferat povara financiară asupra contribuabililor americani.

Lee a declarat că, în cazul în care legea va fi adoptată, aceasta va obliga președintele Donald Trump să notifice Consiliul Nord-Atlantic cu privire la intenția de retragere, conform articolului 13 al Tratatului fondator al NATO.

Un proiect cu sorți incerți, într-un context tensionat

Chiar dacă inițiativa reflectă o viziune republicană dură asupra relației transatlantice, șansele de adoptare ale proiectului sunt foarte slabe. Deja, în anii anteriori, Congresul SUA a votat în mod bipartizan măsuri legislative care limitează puterea președintelui de a retrage unilateral Statele Unite din NATO.

De altfel, în cadrul summitului de miercuri, președintele Trump a salutat angajamentele sporite de cheltuieli militare din partea aliaților, sugerând o atitudine mai nuanțată decât retorica anti-NATO exprimată anterior.

Propunerea legislativă vine într-un moment de reevaluare profundă a poziției Statelor Unite în cadrul arhitecturii de securitate globale. Senzația unei Americi mai puțin angajate internațional persistă, în ciuda declarațiilor recente. O eventuală retragere din NATO ar însemna nu doar o ruptură istorică a politicii externe americane postbelice, ci și un șoc pentru întreaga stabilitate a Europei.

Legea propusă prevede nu doar notificarea oficială de retragere, ci și interzicerea finanțării americane a Alianței. Totuși, în decembrie 2023, Congresul a adoptat un amendament la Legea Apărării Naționale (NDAA) care cere ca orice decizie privind ieșirea din NATO să aibă fie aprobarea Senatului, fie o lege specială a Congresului.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Presiuni pentru împărțirea poverii financiare

În paralel cu acest proiect, senatorul Mike Lee a introdus și două inițiative legislative conexe – Allied Burden Sharing Report Act și NATO Burden Sharing Report Act – care vizează evaluarea contribuțiilor financiare ale țărilor membre NATO. Inițiativele sunt sprijinite de senatori republicani influenți precum Rand Paul și Marsha Blackburn. Aceasta din urmă a declarat că noile legi vor „arăta cine își plătește partea corectă și cine nu”.

Trump între rezerve și reasigurări

Deși președintele Trump și-a exprimat anterior scepticismul față de utilitatea NATO, la summitul recent a reafirmat sprijinul pentru articolul 5 al Tratatului – clauza de apărare colectivă. „Susțin articolul 5. De aceea sunt aici”, a declarat Trump, potrivit agenției Associated Press.

Michael Williams, profesor de administrație publică și afaceri internaționale la Universitatea Syracuse, prezent la summit, a remarcat tensiuni vizibile între aliați. Totuși, noul secretar general al Alianței, Mark Rutte, a depus eforturi considerabile pentru a obține angajamente ferme privind cheltuielile de apărare. „Rămâne de văzut dacă europenii chiar cred că America mai este un aliat de încredere sau doar cumpără timp pentru propria consolidare militară”, a spus profesorul.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

O lege cu miză simbolică, dar și strategică

Deși proiectul senatorului Lee este deocamdată o inițiativă cu șanse reduse de succes legislativ, semnalul politic transmis este puternic: chestiunea angajamentului american față de securitatea colectivă revine în prim-plan, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.

„Retragerea Americii din NATO este o decizie întârziată. NATO și-a încheiat rolul – amenințările pentru care a fost creată nu mai sunt valabile după 76 de ani. Dacă ar fi, Europa ar plăti ceea ce trebuie, nu ar lăsa povara pe umerii contribuabililor americani”, a afirmat senatorul Mike Lee.

Citește și: Europa l-a ținut pe Trump în NATO. Ce urmează? Analiză Politico Citește și: Ministerul Apărării din China atacă NATO după summitul de la Haga. „Este un produs al Războiului Rece” Citește și: Casa Albă anunță că „tati a ajuns acasă”: clipul cu Donald Trump publicat după summitul NATO Viorica Marin Citește mai multe despre: suanatoretragere

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• În lume
• Iranul cere despăgubiri Statelor Unite pentru bombardamentele asupra infrastructurii nucleare. Teheranul pregătește o plângere la ONU

Iranul cere despăgubiri Statelor Unite pentru bombardamentele asupra infrastructurii nucleare. Teheranul pregătește o plângere la ONU

0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:56 Ultima actualizare: 26.06.2025 19:56

După ce a confirmat distrugeri semnificative ale instalațiilor sale nucleare, Iranul a cerut oficial Statelor Unite să plătească despăgubiri pentru daunele provocate. Potrivit unor surse oficiale de la Teheran, atacurile recente au afectat grav centrele nucleare strategice ale republicii islamice, relatează Newsweek.

Centrala de la Nantaz, lovită de bombele SUA/FOTO.X googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Într-un interviu acordat postului libanez Al-Mayadeen, ministrul adjunct de externe iranian, Saeed Khatibzadeh, a declarat că Iranul va depune o plângere la Organizația Națiunilor Unite și a subliniat că Washingtonul trebuie să fie tras la răspundere pentru pagubele suferite.

Un nou vârf al tensiunilor Teheran-Washington

Acțiunea militară americană marchează o escaladare fără precedent a tensiunilor istorice dintre cele două state. Președintele Donald Trump a declarat că atacul a dus la „distrugerea totală” a instalațiilor nucleare de la Fordo – un complex amplasat adânc în interiorul unui munte, considerat până acum imposibil de penetrat.

În timp ce oficialii iranieni confirmă pagubele, surse din serviciile de informații americane susțin că toate cele trei centre nucleare majore – Natanz, Fordo și Esfahan – ar fi fost complet distruse. „Reconstrucția lor ar putea dura ani întregi”, a declarat Tulsi Gabbard, directoarea Comunității Naționale de Informații, într-o postare pe rețeaua X.

Israelul a confirmat oficial evaluările privind amploarea distrugerilor, prin Comisia sa pentru Energie Atomică. Între timp, Washingtonul nu a emis un punct de vedere oficial, deși a respins anterior informațiile care minimalizau impactul acțiunii militare.

Victime umane și pierderi strategice

Ministerul iranian al Sănătății a anunțat un bilanț dramatic: 627 de morți și peste 4.800 de răniți, majoritatea înregistrate în capitala Teheran. „Nu voi comenta scenele dureroase cu copii, mame și civili răniți. Le las în seama conștiinței umanității de azi”, a transmis purtătorul de cuvânt al ministerului, Hossein Kermanpour, într-o postare publicată pe platforma X.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Totodată, presa iraniană a confirmat moartea mai multor comandanți militari și oameni de știință implicați în programul nuclear. Deși nu a fost publicat un număr exact, mai multe surse vorbesc despre zeci de generali uciși în atacuri punctuale, atribuite Israelului.

Reacții dure și mesaje contradictorii

Ministrul adjunct de externe iranian a transmis un mesaj ferm Statelor Unite: „Iranul este o civilizație care nu poate fi ștearsă. Ceea ce nu ați obținut prin agresiune nu veți obține prin diplomație.”

De partea cealaltă, președintele Trump a încercat o interpretare conciliantă a atacului: „A fost o victorie importantă pentru toți, inclusiv pentru Iran. Au un stat, au petrol, sunt un popor inteligent. Pot reveni. Dar nu vor mai construi bombe pentru mult timp.”

Deși unii analiști nu exclud o reluare a negocierilor dintre Washington și Teheran, perspectiva unei noi runde de confruntări directe între Iran și Israel rămâne ridicată. Contextul internațional este marcat de incertitudine, iar diplomația pare, cel puțin pentru moment, în retragere, notează Newsweek.

Viorica Marin Citește mai multe despre: suairanonu

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Politică
• Partidul lui Șoșoacă a contestat la CCR numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al Curții Constituționale

Partidul lui Șoșoacă a contestat la CCR numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al Curții Constituționale

0 Ștefan Borcea 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:57

S.O.S România a contestat la Curtea Constituţională votul dat de Senat pentru numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al CCR, sesizarea aflându-se pe ordinea de zi a Curţii Constituţionale din data de 1 iulie.

Mihai Busuioc FOTO: Gov.ro googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Grupul Parlamentar al partidului S.O.S. din Senat a depus joi, la Senat și la Curtea Constituțională, o contestație împotriva numirii de către Senat a lui Mihai Busuioc (susținut de PSD) ca judecător la CCR.

”Contestația e depusă împotriva Hotărârii cu nr. 64 din 24.06.2025 a Senatului României, publicată în Monitorul Oficial cu nr.587 din 24 iunie 2025, prin care Senatul României l-a numit pe domnul Busuioc Mihai în functia de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 13 iulie 2025. Vă solicităm să dispuneți revocarea acesteia și constatați că domnul Busuioc Mihai nu îndeplineşte condițiile legale pentru ocuparea acestei înalte funcții, respectiv cea de judecător a Curții Constituționale a României”, se arată în cerere.

Curtea Constituţională a anunţat că pe ordinea de zi a şedinţei din data de 1 iulie se află o sesizare cu privire la numirea lui Mihai Busuioc în funcţia de judecător al CCR, prin vot, de către Senat.

Senatul a votat, marţi, un judecător al Curţii Constituţionale. Mihai Busuioc, preşedinte al Curţii de Conturi, a fost ales cu votul majorităţii senatorilor.

De asemenea, Camera Deputaţilor l-a votat, tot marţi, pe Csaba Asztalos, din partea UDMR şi susţinut de coaliţia de guvernare, pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, după finalizarea mandatului judecătorului Varga Attila.

Citește și: Mihai Busuioc, candidatul susținut de PSD pentru CCR. Cine a fost propus pentru funcția de secretar general al Guvernului Citește și: Numirile la CCR au provocat scandal în Parlament. Mihai Busuioc, candidatul votat de Senat, a fugit de întrebările jurnaliștilor Citește și: Nicușor Dan, după numirea lui Mihai Busuioc la CCR: „Prefer să vorbesc după ce voi face niște lucruri concrete” Ștefan Borcea Citește mai multe despre: ccrcurtea constitutionalasos romania

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Sport
• David Popovici, medalie de aur în proba de 200 m liber la Europenele pentru tineret. Românul a câștigat detașat

Video David Popovici, medalie de aur în proba de 200 m liber la Europenele pentru tineret. Românul a câștigat detașat

0 Ștefan Borcea 0 1 live Publicat: 26.06.2025 19:59 Ultima actualizare: 26.06.2025 20:25

Sportivul român David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 metri liber, joi, la Campionatele Europene de înot Under-23 de la Samorin (Slovacia), cu timpul de 1 min 43 sec 64/100.

David Popovici a câștigat medalia de aur googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Popovici a fost mai rapid cu aproape trei secunde decât următorul clasat, bulgarul Petăr Miţin (1:46.48), medalia de bronz revenind britanicului Charlie Hutchison (1:46.84).

Campionul olimpic obţinuse cel mai bun timp din serii, joi dimineaţa, 1 min 46 sec 84/100.

La 800 m liber feminin, Rebecca-Aimee Diaconescu a ocupat locul al patrulea, în 8 min 36 sec 84/100. Titlul continental a fost câştigat de germanca Maya Werner (8:29.53), argintul a revenit polonezei Klaudia Tarasiewicz (8:33.93), podiumul fiind completat de grecoaica Artemis Vasilaki (8:34.35), potrivit Agerpres.

În finala la 200 m spate, Alexandru Constantinescu a ocupat ultimul loc (opt), cu 2 min 01 sec 23/100. El fusese înregistrat cu un timp mai bun în serii (2:00.58).

România participă cu un lot de 13 sportivi la Campionatele Europene de înot Under-23 de la Samorin (Slovacia), în perioada 26-29 iunie.

Citește și: David Popovici a ratat medalia de aur la 100 metri liber, la Naționalele de natație. Ce a pățit campionul olimpic Citește și: David Popovici, îndemn pentru români să meargă la vot. Pe cine susține campionul olimpic Citește și: „Rechinul” David Popovici și-a spulberat concurența în finala probei de 200 metri liber de la Campionatele Europene U23 Ștefan Borcea Citește mai multe despre: david popovicimedalie de aur

---

Sursa: Adevarul