Protagoniștii unui caz de crimă la comandă au fost prinși în România, după ce poliția germană a emis mandate europene de arestare pe numele lor, relatează Antena 3 CNN.Este vorba despre un cetățean din…

---

Sursa: Antena3

Guvernul aprobat vineri prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază

---

Sursa: Antena3

Executivul Uniunii Europe propune scutirea de la taxele rutiere și de la taxele de utilizare a vehiculelor grele cu emisii zero.Într-un material publicat pe site-ul său, Comisia invocă în susținerea propunerii…

---

Sursa: Antena3

ANM a emis, vineri după amiază, o avertizare imediată cu cod roșu de vijelii, valabilă între 15:40 și 16:30, în 13 localități din județul Neamț.Potrivit ANM, vor fi înregistrate rafale de vânt de 90 km/…

---

Sursa: Antena3

Este unul dintre specialiștii redutabili în public affairs din România. Toamna trecută a revenit în familia Philip Morris România. Roxana Pîntea, director al departamentului External Affairs, a acordat Q Magazine un interviu în care a povestit pe larg viziunea sa, atât la nivel de companie, cât și în ce privește România. Explicațiile sale au adăugat portretului său o trăsătură distinctă: patriotismul trăit, nu vorbit.

googletag.cmd.push(function () { googletag.display(“div-gpt-ad-1730381709197-0”); });

---

Sursa: Antena3

O mașină de 11.000 de euro a luat foc în trafic, vineri, pe DN58, între Caransebeș și Reșița. Șoferul a reușit să scape la limită. El a povestit că autoturismul a început să scoată fum, a oprit, iar la sc…

---

Sursa: Antena3

Un grav accident de circulație s-a produs, vineri, pe DN66, în localitatea Bănița din județul Hunedoara. O fetiță de zece ani și bunica ei, de 63 de ani, au murit după ce mașina în care se aflau s-a izbit…

---

Sursa: Antena3

• Home
• Știri Interne
• Societate
• Alexandru Rogobete: Sporurile ar trebui să fie în sumă fixă şi nu procentual. Ministrul Sănătății anunță întâlniri cu sindicatele

Alexandru Rogobete: Sporurile ar trebui să fie în sumă fixă şi nu procentual. Ministrul Sănătății anunță întâlniri cu sindicatele

0 Cornelia Mazilu 0 1 live Publicat: 27.06.2025 14:56

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat vineri, 27 iunie 2025, că sporurile ar trebui să fie în sumă fixă şi nu procentual. El a anunțat că săptămâna viitoare la Ministerul Sănătăţii sunt programate întâlniri cu toate sindicatele. 

Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete FOTO: FB googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

„Din punctul meu de vedere, sporurile ar trebui să fie în sumă fixă şi nu procentual. Tocmai pentru că ele au fost calculate procentual, s-a ajuns în acest punct în care anumite persoane din administraţie au un venit mult mai mare decât a demnitarului. Dar nu asta este problema”, a spus Alexandru Rogobete, la Palatul Victoria.

Ministrul a precizat că, potrivit Ordonanţei care a apărut pe surse, sporurile devin sumă fixă.

„Pentru domeniul sănătăţii, nu a existat această discuţie în momentul de faţă pentru personalul medical, medici, rezidenţi, asistenţi medicali şi aşa mai departe. Săptămâna viitoare la Ministerul Sănătăţii avem programate întâlniri cu toate sindicatele, pentru a găsi o soluţie de comunicare în acest sens”, a subliniat Rogobete, întrebat despre protestele anunţate în sănătate, potrivit News.ro. 

Așa cum „Adevărul” a relatat,  noul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță controale ample în teritoriu pentru a stopa fenomenul concediilor medicale eliberate abuziv, în special în preajma weekendurilor și sărbătorilor legale. Oficialul a transmis un mesaj pe rețelele de socializare, declarând „toleranță zero pentru fraudarea concediilor medicale”.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

„Am trimis Corpul de Control al Ministerului Sănătății împreună cu Corpul de Control al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în teritoriu pentru o acțiune comună de verficare în detaliu. Nu este normal și este complet imoral ca un sistem întreg să ia din banii dedicați spitalelor, din tratamentele bolnavilor și să finanțeze vacanțele unor angajați care beneficiază nejustificat de concedii medicale fictive”, a scris ministrul pe Facebook  

Citește și: „E prea mult, Nicușor!” – Acuzații dure din partea PSD: Dan sacrifică sănătatea bucureștenilor pentru ambiții personale Citește și: Ce spune viitorul ministru al Sănătății despre taxarea concediilor medicale Citește și: Ministrul Sănătății anunță toleranță zero pentru concediile medicale fictive și controale: „Predispoziția la «îmbolnăvire» crește în apropierea sărbătorilor” Cornelia Mazilu Citește mai multe despre: sindicateministrul sanatatiisporuri

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Economie
• Deficitul bugetar a urcat la 64,23 miliarde lei, ca valoare, dar a scăzut ca procent din PIB

Deficitul bugetar a urcat la 64,23 miliarde lei, ca valoare, dar a scăzut ca procent din PIB

0 Afrodita Cicovschi 0 1 live Publicat: 27.06.2025 15:03

Deficitul bugetar a urcat ca valoare la 64,23 miliarde lei, față de 60,10 miliarde lei în primele cinci luni ale anului trecut, dar a scăzut ca procent din PIB la 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025, comparativ cu 3,41% din PIB în perioada similară a anului 2024.

Deficitul bugetar a urcat ca valoare la 64,23 miliarde lei. Foto arhivă googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

“Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB faţă de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024”, se menţionează în documentul publicat de MF.

După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, respectiv 55,97 miliarde de lei.

Venituri cu 13,6% mai mari ca anul trecut

Veniturile totale au însumat 256 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 13,6% (an/an), susţinută de atât de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, accize -, cât şi de evoluţia veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,7 puncte procentuale (+0,5 pp în cazul veniturilor curente şi +0,2 pp la fonduri europene).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 25,71 miliarde lei, înregistrând o creştere de 21,7% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+86,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,1%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 87,17 miliarde lei, în creştere cu 11,5% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia mai temperată a acestor încasări este explicată parţial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel înregistrat în primele cinci luni ale anului trecut (9,0 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 6,9 miliarde lei în ianuarie-mai 2024). Totuşi, în luna mai se remarcă o dinamică mai ridicată a încasărilor din contribuţii, ca efect al plăţilor efectuate aferente Declaraţiei Unice (D 212).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,50 miliarde lei, consemnând o creştere de 4,1% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au înregistrat 48,99 miliarde lei, în creştere cu 2,3% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8,4%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (13,98 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 12,90 miliarde lei în ianuarie-mai 2024), cât şi de un efect de bază ridicat şi o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri.

Veniturile din accize au însumat 18,51 miliarde lei, consemnând o creştere de 17,1% (an/an), susţinută de evoluţiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (19,3%) şi accizele pentru produsele energetice (+16,8%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Citește și: Cele 7 măsuri economice de șoc propuse de Caramitru. „Atât aveți în cap …taxe, taxe, taxe. O dau dracu de firmă”

Veniturile nefiscale au însumat 21,01 miliarde lei, în creştere cu 19,3%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă (CFR Marfă S.A.).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 21,98 miliarde lei, în creştere cu 32,8% (an/an).

Cheltuieli cu 12,2% mai mari ca anul trecut

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 320,23 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 12,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 16,2% din PIB la 16,9% din PIB.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Cheltuielile de personal au însumat 71,07 miliarde lei, în creştere cu 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 38,30 miliarde lei, în creştere cu 0,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 4,1% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliarde lei, cu 6,86 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, acestea au însumat 106,21 miliarde lei în creştere cu 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. “Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 5 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,70 miliarde lei”, se arată în comunicatul MF.

Citește și: Consiliul UE avertizează România: Deficitul bugetar rămâne excesiv, măsurile de corectare sunt insuficiente

Cheltuielile cu subvenţiile au depăşit 5,76 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (544,58 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 7,73 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Potrivit sursei citate, cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 25,77 miliarde lei, în creştere cu 23,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 40,57 miliarde lei, cu 7,33% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 37,80 miliarde lei. 

Citește și: Ilie Bolojan anunță primele măsuri dure de austeritate. Cele două urgențe ale Guvernului Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: venituricheltuielipib

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• În lume
• Revenirea spectaculoasă a soției lui Kim Jong Un: Ri Sol Ju, cu geantă Gucci și pantaloni largi

Video Revenirea spectaculoasă a soției lui Kim Jong Un: Ri Sol Ju, cu geantă Gucci și pantaloni largi

0 Daniela Trifan 0 1 live Publicat: 27.06.2025 15:12 Ultima actualizare: 27.06.2025 15:12

Ri Sol Ju, soția liderului nord-coreean, a participat la inaugurarea unui complex turistic, într-o ținută care a stârnit discuții în contextul sancțiunilor internaționale.

Ri Sol Ju, soția lui Kim Jong Un, a participat la inaugurarea unui complex turistic FOTO: X googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Ri Sol Ju, soția liderului nord-coreean Kim Jong Un, a apărut din nou în public după o pauză de aproximativ 18 luni, participând alături de soțul său și de fiica lor, despre care se crede că se numește Ju Ae, la ceremonia de inaugurare a unui complex turistic de proporții din regiunea Kalma, aflată pe coasta de est a Coreei de Nord.

Ținută neobișnuită și un detaliu de lux

În imaginile publicate joi de agenția oficială KCNA, Ri Sol Ju este surprinsă fie în picioare, fie așezată la câțiva pași în spatele lui Kim Jong Un și al fiicei lor. Apariția ei a atras imediat atenția nu doar pentru că este prima de acest fel din ianuarie 2024, ci și prin vestimentația sa, care a ieșit din tiparele conservatoare obișnuite în Coreea de Nord.

Ri a purtat o cămașă albă, pantaloni negri largi și o geantă care pare a fi de la brandul de lux Gucci, un detaliu ce a stârnit numeroase comentarii, având în vedere că exportul de bunuri de lux în Coreea de Nord este interzis conform rezoluției 1718 a Consiliului de Securitate al ONU. În ciuda sancțiunilor, se știe că regimul de la Phenian utilizează valize diplomatice, scutite de controale vamale, pentru a introduce astfel de obiecte ca daruri pentru familia conducătoare.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Strategia din spatele absenței

În perioada în care Ri Sol Ju nu a apărut în public, fiica ei, Ju Ae, a fost prezentă constant alături de Kim Jong Un la diverse evenimente importante. Această prezență susținută a fost interpretată de unii analiști ca parte a unei strategii menite să o prezinte drept posibilă moștenitoare a conducerii. Yang Moo Jin, președintele Universității de Studii Nord-Coreene din Seul, a declarat pentru agenția Yonhap că „absența lui Ri ar fi putut fi deliberată, tocmai pentru a atrage atenția asupra tinerei Ju Ae”.

Este o abordare diferită față de cea din epocile liderilor anteriori, ale căror soții au rămas, în general, în umbră. De la preluarea puterii de către Kim în 2011, Ri Sol Ju a fost prezentă destul de frecvent în mass-media de stat.

O inaugurare cu miză politică și turistică

Revenirea lui Ri în lumina reflectoarelor s-a produs cu ocazia inaugurării unui mega-complex turistic în regiunea Kalma, o investiție pe care Kim Jong Un a prezentat-o drept „una dintre cele mai mari realizări ale țării în acest an”, conform KCNA.

Complexul este proiectat să găzduiască până la 20.000 de persoane și include facilități pentru înot, sport, activități recreative, servicii de catering și comerț cu amănuntul. „Zona turistică de coastă Wonsan Kalma ar trebui să joace un rol esențial în dezvoltarea culturii turistice a Coreei de Nord”, a declarat Kim în discursul său.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Liderul nord-coreean a subliniat că această stațiune reprezintă un prim pas în dezvoltarea turismului cultural în țară. El a mai spus că viitorul Congres al Partidului Muncitorilor, a cărui dată nu a fost încă anunțată, va confirma un plan amplu pentru dezvoltarea unor noi zone turistice în alte regiuni.

Rușii, primii turiști străini?

La ceremonie au fost invitați și ambasadorul rus în Coreea de Nord, precum și alți membri ai ambasadei Federației Ruse, ceea ce sugerează că regimul nord-coreean speră ca cetățenii ruși să fie printre primii turiști străini care vor vizita noua stațiune.

Complexul urmează să se deschidă oficial pe 1 iulie, iar acest pas coincide cu un așteptat anunț al autorităților nord-coreene privind relaxarea suplimentară a restricțiilor de frontieră impuse în timpul pandemiei de COVID-19.

Citește și: Cum arată soţia lui Kim Jong Un? A apărut din nou în public, după mai bine de cinci luni VIDEO Citește și: Cine este misterioasa soţie a lui Kim Jong-un şi ce se ştie despre ea? Apariţii publice record pentru standardele nord-coreene Citește și: Kim Jong-un inaugurează cu fast o stațiune de lux. Soția sa, prima apariție după trei ani Daniela Trifan Citește mai multe despre: coreea de nordkim jong unsotia

---

Sursa: Adevarul