Top 10 Știri România – Ultimele Noutăți și Breaking News

Agregator Știri România din Toate Sursele

  • Marea majoritate a românilor cred că statul ar trebui să crească cheltuielile în educație, sănătate și agricultură

    Marea majoritate a românilor cred că statul ar trebui să crească cheltuielile în educație, sănătate și agricultură

    • Home
    • Știri Interne
    • Societate
    • Marea majoritate a românilor cred că statul ar trebui să crească cheltuielile în educație, sănătate și agricultură

    Marea majoritate a românilor cred că statul ar trebui să crească cheltuielile în educație, sănătate și agricultură

    0 Ștefan Borcea 0 1 live Publicat: 30.06.2025 10:55

    Peste 82% dintre români consideră că ar trebui majorată alocarea bugetară în domeniul educației, iar aproape 75% în sănătate, potrivit barometrului Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 20-26 iuni.

    Statul ar trebui să investească cel mai mult în educație FOTO: Shutterstok googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Educația, sănătatea și agricultura sunt principalele domenii pentru care românii cred că ar trebui să crească cheltuielile publice, relevă barometrul Informat.ro-INSCOP Research, realizat în sărptămâna 20-26 iunie.

    ”Educația este percepută ca fundamentul celorlalte politici publice, fiind prioritară în viziunea cetățenilor nu doar din rațiuni practice, ci ca soluție sistemică la problemele structurale ale societății românești. Acest lucru sugerează o înțelegere tot mai matură a relației dintre investiția în oameni și dezvoltarea pe termen lung. Tensiunea dintre susținerea teoretică a asistenței sociale și deschiderea spre tăieri în acest domeniu indică o criză de încredere în eficiența redistribuirii, sugerând percepții despre inechitate, abuz sau lipsă de transparență în gestionarea fondurilor sociale. Totuși, Barometrul Informat.ro-INSCOP arată un model de prioritizare „umanistă și funcțională” a cheltuielilor publice, în care cetățenii favorizează domenii ce promit dezvoltare sustenabilă și îmbunătățirea calității vieții, și sancționează simbolic sectoarele considerate opace, ineficiente sau prea puțin conectate cu nevoile cotidiene oamenilor. Percepția populației reflectă și o necunoaștere a alocărilor bugetare reale pentru unele domenii. Un exemplu relevant este politica externă, un domeniu clar sub-finanțat în acest moment, dar extrem de important în actualul climat internațional”, potrivit lui Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    La rândul său, Cristian Pîrvulescu, decan Facultatea de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, a spus că „datele din această ediție a Barometrului Informat.ro – INSCOP confirmă ceea ce cercetările noastre susțin de ani de zile: românii nu resping ideea de stat activ și investitor, ci dimpotrivă — susțin creșterea alocărilor bugetare pentru educație, sănătate și agricultură, domenii percepute ca esențiale pentru binele comun”.

    ”Peste 80% dintre respondenți cer mai mult pentru educație, ceea ce sugerează o înțelegere profundă, matură, a legăturii dintre investițiile publice și progresul social. Alegerea întrebărilor a vizat tocmai această dimensiune: cum prioritizează românii resursele publice și ce așteptări au de la politicile guvernamentale într-un moment de presiune bugetară”, a spus Cristian Pîrvulescu.

    Cheltuieli publice pentru diverse domenii

    Educație

    5.9% dintre români sunt de părere că alocarea bugetară pentru Educație ar trebui să scadă, 10.6% să fie menținută, iar 82.6% să crească. 0.9% nu știu sau nu răspund.

    Persoanele cu studii superioare și locuitorii din urbanul mare sunt categoriile care cred cel mai mult că este necesară o creștere a cheltuielilor publice pentru Educație.

    Sănătate

    11.3% dintre români sunt de părere că alocarea bugetară pentru domeniul sănătății ar trebui să scadă, 12.4% să fie menținută, iar 74.7% să crească. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.6%.

    Votanții PNL, persoanele peste 60 de ani și locuitori din București și urbanul mare sunt categoriile care cred cel mai mult că este necesară o creștere a cheltuielilor publice pentru Sănătate.

    Citește și: Barometrul vizibilităţii miniştrilor: Premierul Ciolacu și ministrul Energiei, pe primele locuri. Cine se află la polul opus

    Agricultură

    8% dintre respondenți cred că nivelul cheltuielilor publice în domeniul agriculturii ar trebui să scadă, 17% să fie menținut, iar 74.1% să crească. 1% nu știu sau nu răspund.

    Consideră că este necesară o creștere a cheltuielilor publice pentru Agricultură în special: votanții PSD, PNL și USR, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din urban.

    Cultură

    8.6% dintre cei chestionați sunt de părere că bugetul pentru Cultură ar trebui să scadă, 26.9% să rămână la fel, iar 63% să crească. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.4%.

    Sunt în favoarea creșterii cheltuielilor publice pentru domeniul cultural în special: votanții USR, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din urban.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Cercetare și inovare

    9.2% dintre respondenți cred că nivelul cheltuielilor publice în domeniul cercetării și inovării ar trebui să scadă, 26.0% să fie menținut, iar 61.1% să crească. 3.8% nu știu sau nu răspund.

    Consideră că este necesară o creștere a cheltuielilor publice pentru Cercetare în special: votanții PNL și USR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urban.

    Protecția mediului

    10.9% dintre respondenți cred că în domeniul protecției mediului cheltuielile publice ar trebui scăzute, 26.7% menținute, iar 60.3% crescute. 2.1% nu știu sau nu răspund.

    Nu există variații majore în ceea ce privește opinia față de cheltuielile publice pentru protecția mediului în funcție de categoriile socio-demografice analizate.

    Apărare națională

    11.6% dintre cei chestionați sunt de părere că bugetul public pentru Apărare ar trebui să scadă, 26.4% să rămână la fel, iar 60.2% să crească. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8%.

    Sunt în favoarea creșterii cheltuielilor publice pentru Apărare în special: votanții PSD, PNL și USR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mare.

    Lucrări publice

    12.4% dintre respondenți cred că sumele alocate pentru lucrările publice ar trebui scăzute, 28.4% păstrate la același nivel, iar 55.5% crescute. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

    Nu există variații majore în ceea ce privește opinia față de cheltuielile publice pentru lucrările publice în funcție de categoriile socio-demografice analizate.

    Transporturi

    13.5% dintre respondenți cred că în domeniul transporturilor cheltuielile publice ar trebui scăzute, 31.5% păstrate la același nivel, iar 52.8% crescute. 2.3% nu știu sau nu răspund.

    Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor cred că Nicușor Dan va fi un președinte implicat în viața publică. Ce spun votanții AUR

    Consideră că este necesară o creștere a cheltuielilor publice pentru Transporturi mai ales: votanții USR, persoanele cu educație medie sau superioară și locuitorii din urban.

    Asistență socială

    În ceea ce privește domeniul asistenței sociale, 25.4% dintre români sunt de părere că alocarea bugetară ar trebui să scadă, 26.7% să fie menținută, iar 44.8% să crească. 3.1% nu știu sau nu răspund.

    Sunt în favoarea creșterii cheltuielilor publice pentru asistență socială în special: votanții PNL și locuitorii din București.

    Ordine publică

    15.9% dintre cei intervievați sunt de părere că bugetul pentru ordine publică ar trebui să scadă, 37.4% să rămână la fel, iar 43.9% să crească. 2.8% nu știu sau nu răspund.

    Sunt în favoarea creșterii cheltuielilor publice pentru ordine publică în special: votanții PSD, femeile, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din București.

    Politică externă

    24% dintre români sunt de părere că alocarea bugetară pentru domeniul politicii externe ar trebui să scadă, 36.5% să fie menținută, iar 31.4% să crească. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.2%.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

    Sunt în favoarea creșterii cheltuielilor publice pentru domeniul politicii externe în special: votanții PNL și USR, persoanele peste 60 de ani și tinerii sub 30 de ani.

    Citește și: Peste 85% dintre români cred că ne vom confrunta cu probleme economice în următoarele luni Ștefan Borcea


    Sursa: Adevarul

  • Implicarea tinerilor în remodelarea serviciului militar. Armatele Europei au nevoie de adolescenți, dar evită să-i consulte

    Implicarea tinerilor în remodelarea serviciului militar. Armatele Europei au nevoie de adolescenți, dar evită să-i consulte

    • Home
    • Știri Externe
    • Europa
    • Implicarea tinerilor în remodelarea serviciului militar. Armatele Europei au nevoie de adolescenți, dar evită să-i consulte

    Implicarea tinerilor în remodelarea serviciului militar. Armatele Europei au nevoie de adolescenți, dar evită să-i consulte

    0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 30.06.2025 10:56

    Europa se pregătește de o nouă epocă a serviciului militar obligatoriu. Pe fondul amenințărilor de securitate tot mai apăsătoare, statele europene revin, rând pe rând, la ideea reînrolării populației tinere. Germania, cu una dintre cele mai mari armate de pe continent, dar și cu una dintre cele mai grave crize de personal militar, e pe cale să urmeze exemplul Suediei, Lituaniei și Letoniei. În Marea Britanie se vorbește deja, timid, despre revenirea la o formă de serviciu național.

    Germania se gândește la un nou model de serviciu militar, inspirat de sistemul norvegian/ FOTO:EPA googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Dar în toată această mobilizare politico-militară, o întrebare esențială rămâne ignorată: ce gândesc tinerii?

    Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius – popular tocmai pentru stilul său direct și pragmatic – propune un nou model de serviciu militar, inspirat de sistemul norvegian: toți tinerii sunt evaluați, dar doar o parte dintre ei sunt selecționați, pe criterii de compatibilitate și motivație. Ideea e simplă: nu mai trăim în epoca armatelor de mase, ci în era selecției atente, a eficienței și a competenței.

    Problema e că Germania are nevoie de zeci de mii de militari în plus, iar dacă „voluntariatul selectiv” nu aduce rezultatele scontate, se va pune întrebarea: se va reveni la obligativitate?

    Aici se află miezul dilemei pe care Berlinul – și nu doar el – o evită în dezbaterea publică: cum convingi o generație crescută în libertate, într-o societate pacifistă și sceptică față de autoritate, să îmbrace uniforma? Și mai ales, cum faci asta fără să ignori tocmai vocile celor vizați? întreabă Elisabeth Braw, cercetătoare la Atlantic Council, în politico.eu.

    În prezent, armatele din Europa se confruntă cu un deficit sever de personal. Germania are un minus de peste 50.000 de oameni față de ținta declarată, iar în Marea Britanie, campaniile de recrutare – oricât de creative – nu reușesc să oprească declinul efectivelor.

    Dar poate că problema nu ține doar de promovare. Poate că pur și simplu n-am întrebat generația Z ce fel de armată ar fi dispusă să servească.

    Tinerii ar trebui consultați

    În locul unor dezbateri pur tehnocrate, închise în cercuri de experți, poate că e momentul ca guvernele europene să creeze grupuri consultative reale, în care tinerii să aibă un cuvânt de spus. Nu despre tactici de luptă, ci despre motivație, comunicare, sens. Ce înseamnă, pentru un tânăr de 18 ani din 2025, ideea de apărare națională? Ce i-ar convinge că participarea la un program militar sau civic are rost? Ar vedea un avantaj în obținerea unui permis de conducere prin armată? Ce ar însemna, pentru ei, o armată digitală, smart, care vorbește pe limba lor?

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Întrebări simple, dar care presupun o schimbare de paradigmă: nu construiești o armată pentru o generație fără să o asculți.

    Norvegia ne oferă o lecție valoroasă: când faci din selecția militară o formă de prestigiu și implici tinerii într-un sistem în care se simt respectați, participarea crește. O treime dintre cei care trec prin serviciul militar în Norvegia aleg să rămână activi. Nu pentru că sunt forțați, ci pentru că sunt motivați.

    Securitatea colectivă devine, din nou, o problemă individuală. Iar în fața acestui nou tip de mobilizare, nevoia de legitimare democratică devine vitală.

    Nu vorbim doar despre recrutare. Vorbim despre un nou contract social. Iar în acest contract, tinerii nu pot fi doar destinatarii obligațiilor. Trebuie să fie coautori ai soluțiilor.

    În fond, ei nu sunt doar posibili recruți. Sunt viitorii cetățeni care vor purta pe umeri greutatea deciziilor luate azi. Dacă tot le cerem să participe, poate că primul pas ar fi să-i ascultăm.

    Tinerii ar putea avea idei bune, constructive; soluții la care noi, ceilalți, nu am reușit să ne gândim.

    Și să nu uităm că nu sunt doar potențiali participanți la serviciul militar național: sunt și viitorii administratori ai țărilor noastre. Orice vom decide astăzi va avea un impact – fie pozitiv, fie negativ – asupra viitorului națiunilor noastre. Haideți să-i implicăm, îndeamnă Elisabeth Braw.

    Citește și: Cum recrutează Suedia tineri pentru armată. Țările europene care și-au arătat interesul pentru sistemul suedez Citește și: Țară europeană, membră NATO, care ia în calcul reintroducea serviciului militar obligatoriu. „Pentru ambele sexe” Citește și: Belgia vrea mai mulți rezerviști: introduce serviciul militar voluntar, inspirată de Olanda Viorica Marin Citește mai multe despre: europatineriarmata


    Sursa: Adevarul

  • O nouă exoplanetă uriașă a fost confirmată de astronomi. O româncă, printre autorii studiului

    O nouă exoplanetă uriașă a fost confirmată de astronomi. O româncă, printre autorii studiului

    O echipă internațională de astronomi, din care face parte și o cercetătoare româncă, a confirmat descoperirea unei exoplanete uriașe, aflată la 400 de ani-lumină de Pământ.Planeta, numită TOI-4465 b, este…


    Sursa: Antena3

  • Sute de elevi și studenți au protestat din nou în București față de tăierea burselor

    Sute de elevi și studenți au protestat din nou în București față de tăierea burselor

    Sute de elevi şi studenţi au protestat duminică, în Piața Victoriei București, împotriva intenției Guvernului de a reduce numărul de burse. Tinerii s-au întâlnit în jurul orei 20:00 în Piața…


    Sursa: Antena3

  • Șase cetățeni americani au fost reținuți pentru că au încercat să trimită orez și Biblii în Coreea de Nord

    Șase cetățeni americani au fost reținuți pentru că au încercat să trimită orez și Biblii în Coreea de Nord

    Cei șase sunt anchetați pentru posibilă încălcare a legii privind managementul siguranței publice și al dezastrelor


    Sursa: Antena3

  • Mii de kilometri pe tocuri: Dora, tânăra care merge din Spania până în România pentru victimele traficului sexual

    Mii de kilometri pe tocuri: Dora, tânăra care merge din Spania până în România pentru victimele traficului sexual

    O face în onoarea mamei sale, dar și pentru toate fetele care au fost abuzate și abandonate


    Sursa: Antena3

  • Atac armat în timpul unui incendiu de vegetaţie în SUA: 2 pompieri au fost împuşcaţi mortal. FBI: Situaţia este foarte periculoasă

    Atac armat în timpul unui incendiu de vegetaţie în SUA: 2 pompieri au fost împuşcaţi mortal. FBI: Situaţia este foarte periculoasă

    Este alertă în Statele Unite ale Americii după ce doi pompieri au fost ucişi şi mai mulţi au fost răniţi într-un atac armat în timp ce interveneau să stingă un incendiu în statul Idaho. Se pare că echipele…


    Sursa: Antena3