Top 10 Știri România – Ultimele Noutăți și Breaking News

Agregator Știri România din Toate Sursele

  • China testează o armă „invizibilă”: bomba care poate lăsa în beznă orașe întregi

    China testează o armă „invizibilă”: bomba care poate lăsa în beznă orașe întregi

    • Home
    • Știri Externe
    • China
    • China testează o armă „invizibilă”: bomba care poate lăsa în beznă orașe întregi

    China testează o armă „invizibilă”: bomba care poate lăsa în beznă orașe întregi

    0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 30.06.2025 22:37

    O animație difuzată de televiziunea de stat chineză CCTV a atras atenția comunității internaționale. În imagini – o rachetă misterioasă care se fragmentează în zeci de submuniții capabile să neutralizeze infrastructura energetică a unei întregi regiuni. Oficial, termenul „bombă cu grafit” nu este menționat, dar descrierea corespunde aproape perfect acestui tip de armament, clasificat ca armă neletală de sabotaj.

    Rachetă chineză cu grafit/FOTO:X googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Potrivit South China Morning Post, animația prezintă lansarea unei rachete de la sol, urmată de dispersia a 90 de submuniții cilindrice care, în aer, eliberează fibre fine de carbon tratate chimic. Acestea sunt concepute să creeze scurtcircuite în rețelele de înaltă tensiune, provocând căderi masive de curent. Conform datelor furnizate de CCTV, zona afectată de o astfel de armă ar putea acoperi cel puțin 10.000 de metri pătrați.

    Tehnologia aparține China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC), unul dintre cei mai importanți contractori de armament ai Ministerului Apărării din China. Deși televiziunea de stat nu a confirmat dacă arma este deja în dotarea armatei, nici dacă a fost testată în condiții reale, faptul că a fost prezentată public într-un mod atât de elaborat indică o formă de validare internă – și un semnal extern.

    Un mesaj pentru Taipei?

    În lipsa unor date clare despre aplicabilitatea acestei arme, speculațiile s-au concentrat asupra unui posibil scenariu de utilizare: Taiwan. Comentatorii online, dar și analiștii militari din regiune, văd în această prezentare o formă de intimidare simbolică, mai ales în contextul escaladării tensiunilor în Strâmtoarea Taiwan.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    „Aceste arme nu distrug clădiri și nu provoacă explozii. Ele decuplează, literalmente, o țară de la priză. Când rețeaua electrică cedează, urmează paralizia transportului, a comunicațiilor, a sistemului sanitar și, în cele din urmă, haos social”, scria în 2017 Chen Chundi, redactorul influentului jurnal militar Modern Ships. El descria bombele cu grafit drept o „revoluție în războiul neconvențional”, capabile să afecteze profund capacitățile C4ISR (comandă, control, comunicații, informații și recunoaștere).

    Chen nota că unii dintre acești vectori pot fi echipați cu sisteme de ghidare WCMD, compatibile cu rețeaua de sateliți BeiDou – o alternativă chineză la GPS. Această capacitate crește semnificativ precizia loviturilor, permițând direcționarea armelor spre noduri energetice vitale, precum stații de transformare sau centre de comandă.

    Tehnologie familiară Occidentului

    Utilizarea armelor cu grafit nu este o noutate pe scena militară globală. SUA au folosit rachete Tomahawk dotate cu focoase BLU-114/B în Irak, reușind să scoată din funcțiune până la 85% din infrastructura energetică. NATO a aplicat aceeași tactică în timpul bombardamentelor din 1999 asupra Serbiei, unde peste 70% din rețeaua electrică a fost temporar paralizată – o mișcare ce a contribuit la decizia Belgradului de a ceda presiunilor occidentale.

    Noua prezentare chineză sugerează, așadar, că Beijingul urmărește să se alinieze – și chiar să depășească – arsenalul sofisticat al marilor puteri. Faptul că sistemul apare acum în sfera publică, chiar sub forma unei simple animații, arată o încredere crescută în eficiența armamentului și poate fi interpretat drept un mesaj politic: China este pregătită să răspundă oricărei provocări nu doar cu forță, ci și cu inteligență strategică.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Este de remarcat că toate aceste mișcări au loc pe fundalul unei Chine aflate într-un proces accelerat de modernizare militară și de acumulare a capabilităților nucleare. Potrivit unor evaluări occidentale, Beijingul ar putea depăși, în următorul deceniu, pragul simbolic de paritate nucleară cu Washingtonul – un detaliu care schimbă ecuația globală.

    Într-o lume tot mai interconectată și vulnerabilă la întreruperi de energie, o armă care „doar” stinge lumina devine, paradoxal, una dintre cele mai întunecate amenințări.

    Citește și: Noua dronă „țânțar“ a Chinei stârnește îngrijorare Citește și: China și SUA confirmă un acord comercial important: Exporturi de pământuri rare și relaxarea restricțiilor tehnologice Citește și: Beijingul se prezintă drept noul garant al comerțului global. China își exportă nu doar bunurile, ci și deflația Viorica Marin Citește mai multe despre: chinaenergieteste


    Sursa: Adevarul

  • Vladimir Putin vrea să cucerească Odesa pentru a izola Ucraina de Marea Neagră. Cum văd analiștii situația de pe front

    Vladimir Putin vrea să cucerească Odesa pentru a izola Ucraina de Marea Neagră. Cum văd analiștii situația de pe front

    • Home
    • Știri Externe
    • Rusia
    • Vladimir Putin vrea să cucerească Odesa pentru a izola Ucraina de Marea Neagră. Cum văd analiștii situația de pe front

    Vladimir Putin vrea să cucerească Odesa pentru a izola Ucraina de Marea Neagră. Cum văd analiștii situația de pe front

    0 Război în Ucraina Oana Ababei 0 1 live Publicat: 30.06.2025 22:50

    Vladimir Putin își dorește ca armata rusă să cucerească orașul Odesa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, pentru a tăia complet accesul Ucrainei la mare.

    Ucraina riscă să piardă noi teritorii, avertizează foști lideri europeni. FOTO: Profimedia googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Informația apare într-un articol publicat luni, 30 iunie, de Financial Times, citat de Agerpres. Jurnaliștii de la FT citează, sub protecția anonimatului, un oficial de rang înalt cu acces la date sensibile, potrivit Priamii.tv și Unian.

    Oficialul susține că Putin consideră Odesa un „oraș istoric rusesc” și că recucerirea acestuia este „principalul obiectiv al războiului” pe care Kremlinul îl poartă împotriva Ucrainei.

    Atât Rusia, cât și Ucraina sunt aproape de epuizarea forțelor și resurselor, potrivit FT. Moscova ar putea menține ritmul actual al operațiunilor încă un an, în timp ce Kievul riscă să-și atingă limita în șase luni dacă nu primește ajutorul așteptat.

    Perspectivele sumbre sunt împărtășite de mai mulți lideri NATO, care, conform FT, se tem de o degradare accelerată a situației pe front începând cu toamna acestui an.

    Spre deosebire de SUA, mulți oficiali europeni nu cred că Rusia ar fi dispusă în prezent să accepte o încetare a focului. De altfel, în martie, Putin a reluat discursul privind „dreptul istoric” al Rusiei asupra Odesei, iar consilierul său, Nikolai Patrușev, a reafirmat în aprilie acest fapt.

    Planurile Kremlinului includ și orașul Nikolaiv, afirmă președinția ucraineană, care a transmis că obiectivul final al Rusiei este izolarea completă a Ucrainei de Marea Neagră și atingerea graniței cu Republica Moldova și România.

    Volodimir Zelenski a confirmat aceste informații la summitul Ucraina-Europa de Sud, desfășurat la Odesa pe 11 iunie, când a vorbit despre intenția Rusiei de a ocupa sudul țării pentru a avansa spre vest.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    „Ucraina ar putea pierde mai mult teritoriu”

    Totodată, în cadrul întâlnirilor cu liderii occidentali, oficialii ucraineni insistă din ce în ce mai des asupra nevoii unei presiuni internaționale asupra Moscovei pentru a obține o încetare a focului — o idee care, acum doi ani, ar fi fost considerată inacceptabilă la Kiev.

    Foști lideri europeni avertizează că, în lipsa unui sprijin militar și financiar semnificativ, Ucraina riscă să piardă noi teritorii. Într-o declarație comună, Aleksander Kwasniewski (fost președinte al Poloniei), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Sanna Marin (fost premier al Finlandei) și Kajsa Ollongren (ministrul olandez al apărării) atrag atenția că:

    „Deși ucrainenii vor continua să reziste, fără mai mult sprijin militar, Ucraina ar putea pierde mai mult teritoriu. Ar putea fi cucerite mai multe orașe. Aceasta va pune în pericol peste 500 de milioane de cetățeni europeni.”

    Aceștia cer Europei să aloce urgent între 10 și 15 miliarde de dolari pentru susținerea industriei de apărare a Ucrainei.

    Citește și: Rusia ironizează strategia NATO. Șeful diplomației ruse prezice când se va prăbuși Alianța Citește și: Doi militari ruși răzvrătiți au fost închiși și torturați de propriul comandament. Pretextul prin care au fost ademeniți și capturați Citește și: A purtat sau nu Zelenski costum? Controversa vestimentară care aruncă în aer piața pariurilor Oana Ababei Citește mai multe despre: rusiaucrainavladimir putin


    Sursa: Adevarul

  • O țară NATO investighează sabotaje la peste 30 de antene de telecomunicații. Infrastructura critică devine țintă într-o Europă tot mai tensionată

    O țară NATO investighează sabotaje la peste 30 de antene de telecomunicații. Infrastructura critică devine țintă într-o Europă tot mai tensionată

    • Home
    • Știri Externe
    • Europa
    • O țară NATO investighează sabotaje la peste 30 de antene de telecomunicații. Infrastructura critică devine țintă într-o Europă tot mai tensionată

    O țară NATO investighează sabotaje la peste 30 de antene de telecomunicații. Infrastructura critică devine țintă într-o Europă tot mai tensionată

    0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 30.06.2025 23:05

    Autoritățile suedeze anchetează o serie de incidente suspecte de sabotaj care au vizat peste 30 de turnuri de comunicații de-a lungul autostrăzii E22, una dintre cele mai importante magistrale rutiere din sudul țării. Cazul readuce în atenție vulnerabilitatea infrastructurii critice într-un moment în care Europa se află sub presiunea unui nou climat de insecuritate, alimentat de conflictul din Ucraina și de tensiunile cu Federația Rusă, scrie Newsweek.

    Antenă de telecomunicații/FOTO:X googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Potrivit presei locale și platformei Data Center Dynamics, în mai multe locații de pe traseul E22 au fost semnalate tăieri de cabluri și avarii tehnice ale echipamentelor, iar unele zone au suferit întreruperi temporare ale rețelelor de telefonie mobilă.

    „Este o situație atipică și care ne atrage atenția, mai ales în contextul actual”, a declarat Roger Gustafsson, responsabil pentru securitate în cadrul Autorității suedeze pentru Poștă și Telecomunicații (PTS), pentru televiziunea națională SVT Nyheter.

    Context geopolitic și precedentul baltic

    Suedia a aderat la NATO în martie 2024, iar de atunci autoritățile au crescut nivelul de alertă privind siguranța infrastructurii esențiale — de la rețele energetice și de comunicații, la cabluri submarine și platforme digitale strategice.

    Anchetatorii nu au oferit încă o concluzie oficială, însă șeful structurii pentru infracțiuni grave din Kalmar, comisarul Håkan Wessung, a transmis că „nu este exclusă nicio variantă, inclusiv ipoteza unui act deliberat de sabotaj”.

    Incidentul actual nu este fără precedent. În 2016, un turn de 300 de metri s-a prăbușit în mod suspect, afectând zeci de mii de gospodării. Mai recent, în februarie 2025, un cablu de fibră optică aflat în apele suedeze, între Finlanda și Germania, a fost avariat. Deși nu s-au raportat disfuncționalități majore, autoritățile au declanșat o anchetă penală pentru posibile fapte de sabotaj.

    Premierul suedez Ulf Kristersson a comentat atunci pe rețeaua X (fostul Twitter): „Aceste evenimente trebuie analizate în contextul actualei situații grave de securitate”.

    Infrastructura devine front

    Îngrijorările nu sunt izolate. Într-o scrisoare deschisă adresată Uniunii Europene, NATO și guvernelor din Marea Britanie și spațiul EEA, mai multe companii europene din telecomunicații au solicitat măsuri coordonate pentru protejarea cablurilor submarine și a rețelelor transfrontaliere.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    „Într-un moment crucial pentru securitatea Europei, cablurile submarine joacă un rol esențial în conectivitate, competitivitate și pregătirea defensivă. Salutăm eforturile de consolidare a apărării colective și cerem intensificarea cooperării între instituțiile europene și actorii industriali”, se arată în apel.

    Comisia Europeană a lansat recent un Plan de Acțiune pentru Securitatea Cablurilor, menit să sporească reziliența infrastructurii digitale la amenințările hibride.

    Urmează o intensificare a măsurilor

    Până în acest moment, autoritățile suedeze nu au efectuat arestări și nu au confirmat oficial că este vorba de un act de sabotaj, însă investigația este în curs, cu participarea serviciilor de securitate și a unor experți tehnici.

    În paralel, autoritățile naționale și regionale se pregătesc să consolideze coordonarea privind protecția infrastructurii critice, iar telecomunicațiile și securitatea energetică urcă rapid pe agenda strategică a Suediei.

    Într-un peisaj european tot mai instabil, rețelele de date, centralele energetice și nodurile logistice devin nu doar ținte simbolice, ci și verigi vulnerabile ale unei infrastructuri pe care statele NATO sunt obligate să o apere împreună.

    Viorica Marin Citește mai multe despre: anchetasuediatelecomunicatii


    Sursa: Adevarul

  • Un adolescent de 15 ani a fost găsit spânzurat lângă locuința improvizată în care trăia cu familia, la marginea Capitalei

    Un adolescent de 15 ani a fost găsit spânzurat lângă locuința improvizată în care trăia cu familia, la marginea Capitalei

    • Home
    • Știri locale
    • București
    • Un adolescent de 15 ani a fost găsit spânzurat lângă locuința improvizată în care trăia cu familia, la marginea Capitalei

    Un adolescent de 15 ani a fost găsit spânzurat lângă locuința improvizată în care trăia cu familia, la marginea Capitalei

    0 Oana Ababei 0 1 live Publicat: 30.06.2025 23:07 Ultima actualizare: 30.06.2025 23:11

    Un adolescent de 15 ani a fost găsit spânzurat de creanga unui copac luni seară, în apropierea unui câmp de la marginea orașului, în Sectorul 5 al Capitalei. Băiatul s-ar fi spânzurat aproape de zona în care locuia la cort cu mama sa și concubinul acesteia, într-un spațiu de campare improvizat. Cazul a fost sesizat în jurul orei 20:40, printr-un apel la 112 efectuat de o femeie.

    Mama băiatului și partenerul ei erau plecați când minorul a recurs la gestul extrem. FOTO: arhivă googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Polițiștii de la Secția 24 s-au deplasat de urgență la adresa indicată, unde au descoperit, într-o zonă de câmp, două corturi în care locuiau mama minorului, concubinul acesteia și băiatul.

    Trupul adolescentului a fost găsit atârnând de un copac aflat chiar în apropierea acestor adăposturi improvizate, potrivit Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB).

    Primele informații arată că, în momentul producerii tragediei, mama și partenerul ei erau plecați la un magazin din apropiere. La fața locului au intervenit și echipaje medicale, care au încercat manevre de resuscitare, însă fără succes. Medicii au declarat decesul adolescentului.

    Trupul neînsuflețit urmează să fie transportat la Institutul Național de Medicină Legală, unde va fi efectuată autopsia pentru stabilirea cauzelor exacte ale morții.

    Cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în colaborare cu Serviciul Omoruri, pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care a avut loc tragicul eveniment.

    Citește și: Bărbat găsit de iubita sa spânzurat într-o pădure. Motivul pentru care și-ar fi pus capăt zilelor Citește și: O adolescentă s-a spânzurat în județul Iași. Mama fetei spune că era stresată din cauza examenului de Evaluare Naţională Citește și: Japonia l-a executat pe „Ucigașul de pe Twitter”: Criminalul a fost spânzurat pentru uciderea și dezmembrarea a nouă persoane Oana Ababei Citește mai multe despre: bucuresticapitalăminor


    Sursa: Adevarul

  • Un profesor din București vorbește despre „inflația” de medii mari din școli: „«Wellbeing-ul elevilor» nu trebuie tulburat”

    Un profesor din București vorbește despre „inflația” de medii mari din școli: „«Wellbeing-ul elevilor» nu trebuie tulburat”

    • Home
    • Știri Interne
    • Educație
    • Un profesor din București vorbește despre „inflația” de medii mari din școli: „«Wellbeing-ul elevilor» nu trebuie tulburat”

    Un profesor din București vorbește despre „inflația” de medii mari din școli: „«Wellbeing-ul elevilor» nu trebuie tulburat”

    0 Oana Ababei 0 1 live Publicat: 30.06.2025 23:39

    Un cadru didactic din București a publicat pe Facebook o confesiune despre presiunile resimțite în procesul de notare și despre „inflația” de medii mari din școli. Alexandru Codreanu, profesor de fizică, a declarat că și-a cerut scuze elevilor pentru că nu a reușit să îi evalueze corect.

    FOTO: arhivă/Alina Mitran googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    „La finalul acestui an școlar, le-am spus elevilor „la revedere” cerându-mi scuze că nu am reușit să-i evaluez corect. La fizică, mediile generale acordate de mine au variat între 7 și 10, dar din păcate, nu au reflectat întotdeauna realul nivel de cunoștințe. De ce spun asta? Pentru că am cedat. Am fost pus în situații care m-au făcut să aleg „compromisul liniștii” în locul exigenței reale”, a scris Alexandru Codreanu.

    Acesta a explicat că notele acordate nu au reflectat întotdeauna nivelul real de cunoștințe al elevilor, deoarece s-a confruntat cu numeroase presiuni din partea părinților, conducerii școlii și chiar a colegilor.

    Exemplele oferite de Alexandru Codreanu

    „La primul test, o elevă a plâns compulsiv pentru că luase nota 9. „Am învățat toată ziua!”, a spus. Pentru ea, nota 9 nu însemna succes, ci eșec.”

    „Când un elev ascultat mi-a spus sincer că „nu știe nimic”, i-am acordat nota 4. Răspunsul? Vizita părinților, acuzații de abuz psihologic, presiuni să schimb nota și o sesizare la conducere.”

    „În cancelarie, unii diriginți mi-au recomandat note mari, chiar și în lipsa efortului. „Wellbeing-ul elevilor” nu trebuie tulburat, chiar dacă asta înseamnă să le cultivăm iluzia competenței.”

    „În sistemul actual, poți rămâne repetent doar dacă ai (prea) multe absențe nemotivate. Corigența e „de evitat”.”

    „Cum am ajuns aici?”

    Profesorul semnalează că totul a pornit din 2022, când media V–VIII a început să conteze 20% în admiterea la liceu. „Pentru mulți părinți, notele au devenit mai importante decât cunoștințele. Presiunea exercitată de familie, pierderea autorității profesorilor și mentalitatea „note mari cu orice preț” au condus la o inflație de 9 și 10”, susține acesta.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Consecințele? Elevii se concentrează doar pe română și matematică, iar în restul materiilor – inclusiv științele – se instalează „analfabetismul științific”, avertizează profesorul. Mai mult, dascălii exigenți ajung să fie considerați „problematici” de către părinți și colegi.

    Profesorul comentează și recenta criză a burselor de merit: „După un an școlar electoral 2024-2025, în care s-au dat burse la tot cartierul, acum Ministerul constată că nu (mai) sunt bani. Și au introdus meritocrație pe pâine: nu mai este suficient să iei peste 9,50; acum numai primii 15% dintre elevi se califică la o bursă de merit.” Iar dacă sistemul nu se schimbă, există riscul ca profesorii să ridice și mai mult notele pentru a nu le afecta șansele elevilor.

    În încheiere, cadrul didactic atrage atenția că „Suntem cu toții complici la acest sistem de notare diluat: părinți, profesori, management educațional. Notele nu mai sunt relevante.”

    Postarea se încheie cu „Domnul a dat, Domnul a luat. Domnul fie lăudat!”.

    Citește și: O învățătoare critică dur ideea prezenței fizice în școli pentru profesori timp de 8 ore: „Serios, România?” Citește și: Cum a ajuns conducerea unei școli să înlăture ușile toaletelor. „Este o problemă socială” Citește și: Povestea femeii din Neamț care a luat Bacalaureatul la 75 de ani: „N-am facut școală de 50 de ani” Oana Ababei Citește mai multe despre: bucurestiscoalaeducatie


    Sursa: Adevarul

  • 1 iulie, ziua în care s-a născut Prințesa Diana, una dintre cele mai emblematice figuri ale secolului trecut

    1 iulie, ziua în care s-a născut Prințesa Diana, una dintre cele mai emblematice figuri ale secolului trecut

    • Home
    • Istoria zilei
    • 1 iulie, ziua în care s-a născut Prințesa Diana, una dintre cele mai emblematice figuri ale secolului trecut

    1 iulie, ziua în care s-a născut Prințesa Diana, una dintre cele mai emblematice figuri ale secolului trecut

    0 Teodora Marinescu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:01

    Pe 1 iulie 1961 se năștea Diana, viitoarea Prințesă de Wales, o figură emblematică a secolului XX, cunoscută pentru implicarea sa în cauze umanitare și influența asupra imaginii monarhiei britanice.

    La 1 iulie 1961 s-a născut Diana Frances Spencer FOTO Profimedia googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    1878 – Recunoașterea independenței României

    La 1 iulie 1878 s-a încheiat Congresul de pace de la Berlin, organizat pentru a revizui prevederile Tratatului de la San Stefano, semnat după războiul ruso-turc. Prin Tratatul de la Berlin, puterile europene au recunoscut oficial independența României față de Imperiul Otoman, condiționând această recunoaștere de modificări în Constituția țării, inclusiv în privința drepturilor cetățenilor de altă religie.

    Totodată, în urma tratatului semnat pe 1 iulie 1878, României i-au fost recunoscute drepturile asupra Dobrogei, însă a pierdut județele Cahul, Bolgrad și Ismail, din sudul Basarabiei, care au fost cedate Imperiului Țarist. Această schimbare teritorială a fost impusă de Rusia, în ciuda protestelor autorităților române.

    1961 – Nașterea Prințesei Diana

    La 1 iulie 1961 s-a născut Diana Frances Spencer, cunoscută ulterior ca Diana, Prințesă de Wales, după căsătoria cu prințul Charles, moștenitorul tronului britanic. Ea a devenit una dintre cele mai populare figuri publice ale secolului XX, cunoscută pentru acțiunile sale caritabile și impactul în societate.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Moartea sa într-un accident rutier în 1997 a generat un val internațional de reacții. Deși nu este un eveniment politic în sine, influența sa a avut efecte și asupra monarhiei britanice, generând discuții despre rolul instituției și relația cu publicul.

    Citește și: Dezvăluiri din culisele Casei Regale britanice. Prințesa Diana ar fi “acceptat” relația dintre Charles și Camilla

    1993 – Introducerea TVA și liberalizarea prețurilor

    La 1 iulie 1993, în România a intrat în vigoare taxa pe valoare adăugată (TVA), un instrument fiscal esențial în contextul tranziției către economia de piață. În același timp, s-a realizat și liberalizarea completă a prețurilor, măsură prin care statul a renunțat la controlul direct asupra acestora.

    Aceste reforme au făcut parte din pachetul de măsuri cerute de organismele internaționale pentru restructurarea economiei românești. Adoptarea TVA și liberalizarea pieței au avut un impact semnificativ asupra costului vieții și au marcat un pas important în integrarea economică a României în sistemul european.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    2005 – Intrarea în circulație a leului nou

    La 1 iulie 2005, România a introdus în circulație leul nou, într-un proces de denominare prin care 10.000 de lei vechi au fost preschimbați pentru un leu nou (RON). Aceasta a fost a doua etapă a reformei monetare, menită să simplifice tranzacțiile și să faciliteze integrarea în structurile economice europene.

    Până la 31 decembrie 2006, leii vechi au circulat în paralel cu cei noi. Denominarea a avut un rol important în modernizarea sistemului financiar și a contribuit la creșterea încrederii în moneda națională, într-un context de stabilizare macroeconomică.

    2016 – Anularea alegerilor prezidențiale în Austria

    La 1 iulie 2016, Curtea Constituțională din Austria a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale desfășurate în luna mai, ca urmare a unor nereguli constatate în procesul de vot prin corespondență. Decizia a fost luată în condițiile în care diferența dintre cei doi candidați a fost foarte mică, sub 1%.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

    Instanța a constatat că modul de manipulare și numărare a voturilor nu a respectat procedurile legale, ceea ce a afectat credibilitatea procesului electoral. Prin urmare, Curtea a dispus repetarea turului doi al alegerilor, decizie care a avut un impact politic important în Austria și în dezbaterile europene despre corectitudinea votului.

    Citește și: Lecțiile istoriei: cum a pierdut România Basarabia acum fix 85 de ani. Istoric: „Să fim pregătiți pentru orice eventualitate” Teodora Marinescu Citește mai multe despre: istoria zileiprintesa diana1 iulie


    Sursa: Adevarul

  • Ce state europene rețin cel mai mult din salariu. România impune taxe la fel de mari ca Danemarca

    Ce state europene rețin cel mai mult din salariu. România impune taxe la fel de mari ca Danemarca

    • Home
    • Economie
    • Ce state europene rețin cel mai mult din salariu. România impune taxe la fel de mari ca Danemarca

    Ce state europene rețin cel mai mult din salariu. România impune taxe la fel de mari ca Danemarca

    0 Afrodita Cicovschi 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:04

    Nu mai contează cât câștigi (venit), ci cât reușești să păstrezi (venituri vs. impozite): România este în coada listei la venituri, alături de Bulgaria și Turcia, după ce sunt reținute taxele și impozitele din salariu, țara noastră impunând taxe la fel de mari ca Danemarca.

    România impune taxe pe muncă la fel de mari ca Danemarca. Foto Shutterstock googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Potrivit unei analize realizate în baza statisticilor europene, elvețienii au cel mai mare PIB per capita, deși impozitele pe venit sunt relativ mari, iar elvețienii plătesc și contribuții obligatorii la asistență medicală și pensii, ceea ce le reduce semnificativ venitul total impozabil, potrivit Visual Capitalist. Însă alocațiile pentru copii sunt impresionante, acordându-se și subvenții pentru creșe și deduceri fiscale pentru costurile de îngrijire a copiilor, sume care cresc substanțial venitul net (sau salariul net).

    În mod similar, Olanda ocupă locul cinci ca venit brut, cu 131.563 euro, și angajatul rămânând cu 77% din venit după deduceri.

    Ca referință, familiile olandeze au câștigat peste 101.000 de euro, plasându-le înaintea economiilor mai mari precum Germania, Franța și Italia.

    Din acest punct de vedere, România se află pe a cincea poziție din coadă.

    România și Lituania, cele mai mari taxe pe salariu din Europa

    Țări precum România și Lituania prezintă contraste puternice față de Europa de Vest. Familiile românești au câștigat puțin peste 40.000 de euro, dar au luat acasă doar 26.766 de euro, adică doar 67% din salariul brut. Lituania se descurcă similar, familiile pierzând aproximativ o treime din venituri din cauza impozitelor.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    „Interesant este că ambele țări au o cotă fixă ​​de impozitare pe venitul persoanelor fizice. De ce contează acest lucru? În țări precum România sau Lituania, sistemele fiscale și de transferuri nu fac suficient pentru a redistribui bogăția și a reduce sărăcia.

    Uneori, acestea chiar înrăutățesc situația, deoarece săracii plătesc impozite (în special impozite fixe sau indirecte) care depășesc ajutorul pe care îl primesc de la stat.

    Acest lucru arată cum sistemele fiscale mai puțin progresive și beneficiile sociale slabe pot, de fapt, să crească presiunea financiară asupra familiilor cu venituri mici – în special în Europa de Est”, arată publicația.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); }); Citește și: Ce putere de cumpărare au românii față de alți europeni. Ce e mai scump, alimentele sau băuturile?

    Cine câștigă cel mai mult și cel mai puțin, ajustat la puterea de cumpărare

    Salariile medii diferă foarte mult în Europa, așa cum și costul vieții este extrem de variat, existând diverse definiții ale salariului, veniturilor și câștigurilor, fiecare reflectând aspecte diferite în fiecare stat.

    Ultimele date ale Eurostat, care se bazează pe salariul brut anual mediu pentru un loc de muncă cu normă întreagă, arată că venitul lunar mediu ajustat per angajat în 2023 variază de la 1.125 euro în Bulgaria la 6.755 euro în Luxemburg, media UE fiind de 3.155 euro.

    Danemarca este singura țară din UE, în afară de Luxemburg, cu un salariu de peste 5.000 de euro, respectiv 5.634 de euro, pe locurile 3 și 4 plasându-se Irlanda (4.890 euro) și Belgia (4.832 euro). Germania (4.250 euro) oferă cel mai mare salariu mediu dintre cele mai mari patru economii ale UE, urmată de Franța (3.555 euro). Atât Italia (2.729 euro), cât și Spania (2.716 euro) au fost sub media UE cu peste 400 euro.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

    Datele Eurostat acoperă 26 de țări ale UE, scrie Euronews, precizând că, deși nu sunt direct comparabile din cauza diferențelor metodologice, salariile medii anuale pe angajat echivalent normă întreagă ale OCDE includ mai multe țări europene.

    Conform OCDE, salariul mediu în Elveția a fost de 8.104 euro, ceea ce o face țara cu cele mai mari salarii din Europa. O altă țară din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), Norvegia, a oferit un salariu mediu de 5.027 euro. Regatul Unit a avut un salariu mediu de 4.220 euro. Cu 4.629 de euro, Olanda se numără printre țările UE cu cele mai mari plăți, în timp ce Turcia, țară candidată la UE, a înregistrat cel mai mic salariu mediu, de 873 de euro, fiind singura țară sub pragul de 1.000 de euro.

    Tendința generală arată că țările din Europa de Vest și de Nord sunt în frunte la nivelurile salariale, în timp ce Europa de Sud și de Est tind să ofere salarii nominale semnificativ mai mici.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

    La polul opus, zece dintre cele 26 de țări analizate au salarii sub 2.000 euro. Dintre acestea, patru – România, Grecia, Ungaria și Bulgaria – au salarii medii sub 1.500 euro, România înregistrând aproximativ 1.400 euro.

    Polonia se situează imediat peste acest prag, cu 1.505 euro, în timp ce celelalte mari economii sud-europene, Italia (2.729 euro) și Spania (2.716 euro), se află sub media UE cu peste 400 euro.

    Germania (4.250 euro) oferă cel mai mare salariu mediu dintre cele mai mari patru economii ale UE, urmată de Franța (3.555 euro). Atât Italia (2.729 euro), cât și Spania (2.716 euro) au fost sub media UE cu peste 400 euro.

    Cele mai mari salarii din Europa după puterea de cumpărare

    Diferența dintre salariile medii se reduce atunci când este măsurată în standardele puterii de cumpărare (PPS), deoarece acest lucru elimină efectul diferențelor de nivel al prețurilor. PPS este o unitate monetară artificială, în care o unitate poate achiziționa teoretic aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară.

    Citește și: Avuția românilor s-a triplat în ultimii 10 ani, ca rezultat direct al politicilor de creștere a veniturilor populației

    Cu toate acestea, există în continuare disparități semnificative în întreaga UE. În termeni nominali, cel mai mare salariu mediu este de șase ori mai mare decât cel mai mic.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

    În UE, salariile medii în SPC variază de la 1.710 euro în Grecia la 4.479 euro în Luxemburg, în timp ce media UE este de 3.155 euro.

    Belgia (4.038 euro PPS), Danemarca (3.904 euro PPS), Germania (3.898 euro PPS) și Austria (3.851 euro PPS) s-au numărat, de asemenea, printre primele cinci țări.

    La coada clasamentului, se află Slovacia, Bulgaria și Ungaria, fiecare cu salarii medii sub 2.100 euro în PPS.

    România se situează semnificativ mai sus în ceea ce privește PPS.

    Printre datele OCDE, Elveția se remarcă printr-un salariu ridicat în funcție de puterea de cumpărare, de 4.412 euro. Urmează Olanda și Norvegia, ambele oferind în jur de 3.800 euro. Salariul mediu în Regatul Unit a fost de 3.357 euro.

    La fel ca România, Turcia (2.413 euro PPS) deține o poziție semnificativ mai bună la acest indicator.

    Citește și: Salariile în Europa: Cine câștigă cel mai mult și cel mai puțin, ajustat la puterea de cumpărare Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: romaniataxeimpozite


    Sursa: Adevarul

  • Nicu Ștefănuță, despre participarea la Budapest Pride: „Maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Viktor Orbán”

    Nicu Ștefănuță, despre participarea la Budapest Pride: „Maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Viktor Orbán”

    • Home
    • Știri Interne
    • Societate
    • Nicu Ștefănuță, despre participarea la Budapest Pride: „Maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Viktor Orbán”

    Nicu Ștefănuță, despre participarea la Budapest Pride: „Maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Viktor Orbán”

    0 Oana Ababei 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:06

    Europarlamentarul Nicu Ștefănuță și-a împărtășit gândurile pe Facebook după participarea la Budapest Pride, relatând tensiunile și intimidările la care au fost supuși organizatorii și participanții de către guvernul condus de Viktor Orbán.

    Nicu Ștefănuță. FOTO: arhivă personală googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    „Toată săptămâna dinainte organizatorii, dar și delegații internaționali și simpli participanți au stat într-o tensiune maximă. De ce? Pentru că guvernul maghiar ne-a amenințat în fiecare zi. Cu amenzi. Cu rețineri. Cu violențe. Cu amenințări aduse ambasadelor în caz că participă”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook, după încheierea evenimentului.

    El a semnalat că, pe lângă interzicerea oficială a pride-ului, autoritățile au autorizat patru contramanifestații ale extremei drepte pe exact același traseu. Una dintre acestea a avut ca scop blocarea unui pod peste Dunăre — acțiune care a fost dusă la îndeplinire, dar care nu a împiedicat desfășurarea marșului.

    „A fost autorizată chiar și asta, deși o minimă regulă de securitate spune că nu este în regulă să pui mulțimi opuse PE ACELAȘI TRASEU. Singurul motiv pentru care nu a fost rău: Pentru că s-au prezentat la pride peste 200.000 de oameni și în fața acestui puhoi nu poți să faci nimic. A fost o uriașă lecție pentru guvern. Pentru că în mod obișnuit veneau la pride 30.000 de oameni”, a subliniat europarlamentarul.

    Ștefănuță critică și companiile care ar fi trebuit să sprijine financiar evenimentul, dar care s-au retras de teama represaliilor: „Nu apreciez lașitatea unor corporații care nu îndrăznesc nicicând să ia partea oamenilor. Ori faci CSR pe bune, ori ne lași în pace.”

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Un rol esențial l-a jucat primarul Budapestei, care a transformat pride-ul într-un eveniment asumat de autoritățile locale. „Dacă nu era un om extrem de curajos, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, care a transformat evenimentul într-unul local asumat de primărie, gangsterii cu picioare de lut ar fi câștigat prin intimidare”, a transmis Ștefănuță.

    În final, el a avut un mesaj direct pentru premierul ungar: „Dar pentru toate de mai sus, maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Orbán Viktor. Nu a fost o victorie a nimănui, decât a maghiarilor care s-au prezentat. Strașnică lecție! Ca om politic mai știu un lucru: când o iei pe ulei, te retragi. Și dacă iubești țara cu adevărat și nu doar puterea, ar trebui să o lași unei noi generații.”

    Citește și: Lecție despre iubire și credință. Povestea preotesei canadiene care a fost alături de Bucharest Pride încă de la primul marș Citește și: Jandarmi sancționați disciplinar pentru glume cu tentă sexuală făcute cu femeile reținute la Marșul Pride: „Avem patru fete în dubă, mergem la mare?” Citește și: Număr record de participanți la Marșul Pride de la Budapesta, în ciuda interdicției impuse de premierul Viktor Orban Oana Ababei Citește mai multe despre: viktor orbánlgbteuroparlamentar


    Sursa: Adevarul

  • Cum se circula pe Transalpina acum 90 de ani: „Cotește nesfârșit și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund”

    Cum se circula pe Transalpina acum 90 de ani: „Cotește nesfârșit și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund”

    • Home
    • Stil de viață
    • Călătorii
    • Cum se circula pe Transalpina acum 90 de ani: „Cotește nesfârșit și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund”

    Video Cum se circula pe Transalpina acum 90 de ani: „Cotește nesfârșit și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund”

    0 Daniel Guţă 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:28

    Transalpina, șoseaua care taie crestele munților Parâng la peste 2.000 de metri altitudine, a împlinit 90 de ani. Traseul ei a fost de-a lungul timpului o adevărată provocare pentru amatorii de senzații tari, încununată adesea de satisfacții.

    Transalpina în 1936 și 2025. Foto: Vremea / Daniel Guță, Adevărul googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Drumul de aproape 150 de kilometri care traversează Carpații, prin Munții Parâng, a fost inaugurat în vara anului 1935 de regele Carol al Doilea, fiind numit atunci „Drumul Regelui”.

    Singura șosea care atinge 2.145 metri

    Decenii la rând a fost considerat unul dintre cele mai riscante drumuri din România. Pericolele de pe șoseaua care atinge altitudinea de 2.145 de metri în Pasul Urdele au fost diminuate odată cu lucrările de modernizare din anii 2000, însă traseul din zona alpină (Obârșia Lotrului – Rânca) rămâne deschis doar în perioada verii și încă are nevoie de lucrări de modernizare.

    Drumul Național 67C, cunoscut și sub numele de Transalpina, leagă localitățile Novaci (județul Gorj) și Sebeș (județul Alba). Cea mai atractivă zonă pe care o traversează începe de pe Valea Lotrului, urcând în serpentine spre stațiunea montană Rânca.

    După ce lasă în urmă pădurile de conifere, traseul străbate pajiștile alpine de pe care li se deschide călătorilor panorama largă a Munților Parâng, Lotrului, Cindrel și Șureanu, cu vârfuri de peste 2.000 de metri, cu numeroase forme de relief modelate de glaciațiuni.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Lacurile glaciare ale Parângului rămân ascunse privirii; în schimb, stânele de oi, arhaice, înființate în poieni îndepărtate, înconjurate de păduri, și cele mai moderne, apropiate de drum și transformate în locuri de popas, își întâmpină oaspeții într-o atmosferă pitorească.

    Fără urși, dar cu turme de oi

    Pe Transalpina, urșii sunt rar întâlniți, dar peisajul zonei este sălbatic, puțin afectat de intervențiile oamenilor, cu excepția stațiunii montane Rânca, înființată și ea în anii ’30, odată cu șoseaua.

    Până la începutul secolului XX, drumul de munte prin trecătoarea Urdele, extrem de anevoios și periculos, era folosit doar de ciobanii aflați în transhumanță și uneori de trupele militare antrenate pe munte. Era, practic, o potecă mai largă, dar inaccesibilă și riscantă pentru cei care nu cunoșteau zona.

    → Imaginea 1/15: Transalpina, iunie 2025 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (71) JPG

    În vara anului 1935, regele Carol al Doilea și fiul său, Mihai I al României, s-au numărat printre oaspeții de seamă care au inaugurat Transalpina, călătorind cu autoturismul de la Săliște (în apropiere de Sebeș) la Novaci (Gorj).

    „Această șosea, care este de mare importanță din punct de vedere economic și militar, leagă nordul Olteniei cu sudul Ardealului și valea Mureșului, străbătând Munții Sebeșului și ai Lotrului, urcând până la înălțimea de 2.200 de metri. Ea are o lungime de 130 de kilometri și a costat numai trei milioane lei, dat fiind că a fost construită cu ajutorul pionierilor”, arăta publicația „Lumea Satelor” în 1935.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Drumul pe care se aventurau șoferii din anii ’30

    După inaugurare, drumul devenise o atracție pentru aventurieri, însă localnicii îi avertizau pe puținii călători care circulau pe el cu mașinile să se întoarcă din drum, din cauza pantelor abrupte, a curbelor dificile mărginit de prăpăstii și a pietrelor ascuțite din carosabil. Tot sătenii îi scoteau uneori din impas pe șoferii care rămâneau împotmoliți în noroaie sau în pană, pe munte. 

    Mașină blocată pe Transalpina. Sursa; ziarul Vremea, 1936

    „Cum ieși din Jina, șoseaua devine cu adevărat periculoasă. Privirea ți se pierde în văi adânci și-n creste nesfârșite de munți pe care trebuie să le treci. Serpentine repezi și dese îți opresc respirația și te fac să-ți pironești atenția la drumul ce s-a îngustat simțitor. Ai vrea să te dai cât mai spre dreapta, ca să scapi de tortura prăpastiei din stânga. Câteva bârne așezate în chip de parapet, ele singure se luptă să-ți dea o aparentă siguranță. Sunt locuri unde și bârnele lipsesc. Și sunt altele unde și șoseaua e mâncată de torent. Cobori mereu cu inima înghețată și cu nădejdea că această încercare a propriului tău curaj se va sfârși”, informa publicistul C. Donescu în „Vremea” (1936).

    Citește și: Transalpina și Transfăgărășan, scoase din iarnă. Cele mai admirate șosele alpine din România vor fi redeschise traficului rutier

    Primejdiile Drumului Regelui

    Odată ce părăsea satele, intrând în sălbăticie, șoseaua nu rămânea decât un drum de care, în munți, plin de bolovani, adăuga călătorul. De la Obârșia Lotrului, drumul începea să urce anevoios, spre crestele golașe ale munților.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); }); Transalpina. Sursa; ziarul Vremea, 1936

    „Vegetația se rărește dintr-odată și, câtă rămâne, e pipernicită. Drumul se desenează mereu în sus, ca un brâu ce încolăcește vârfurile devenite tot mai îndepărtate, cu cât te apropii de ele. Încep să se vadă fâșii de zăpadă, mărturii ale înălțimii la care te afli. Mașina cotește mereu și urcă mai sus, pierzându-se cu totul în imensitatea din jurul ei, care nu-și mai poate contura hotarul. Văile nu-și mai găsesc nici ele sfârșitul, adâncindu-se oriunde îți arunci ochiul. Treci pe lângă zăpadă, înmărmurit de propria ta cutezanță. Singurătatea capătă o forță ce-ți stăpânește ființa întreagă. Te simți față în față cu majestatea însăși a munților. O fărâmă din nimic. Și vârfurile munților îți apar toate și te cheamă, rând pe rând, să le atingi”, amintea călătorul.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

    La peste 2.000 de metri, sub vârful Păpușa, mașina se lupta din greu cu îngustimea șoselei. Niciun parapet nu o despărțea de primejdia ce se ținea mereu de ea, iar vremea schimbătoare accentua sentimentul de primejdie, completa publicistul.

    Transalpina. Sursa; ziarul Vremea, 1936

    „Cotește nesfârșit, și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund. Ultimul vârf se ivește blând și prietenos, dar un nor gros îl înfășoară cu totul. Așezat de-a curmezișul șoselei, norul te-ar face să pierzi linia drumului. Vârful muntelui n-a putut fi însă întunecat. Are 2.150 de metri înălțime. Numai îndrăzneala de a fi voit să croiești un drum peste această înălțime te umple de admirație. Și te face să uiți toate imperfecțiunile unei șosele ce începe să se ruineze înainte de-a fi fost terminată”, amintea publicistul.

    Parângul, admirat de pe Transalpina

    În deceniile următoare, Transalpina a continuat să fie folosită cel mai adesea de ciobanii din regiunea Sibiului și Olteniei, de vânători și de turiștii care se încumetau să ajungă în stațiunea Rânca și la crestele și lacurile glaciare ale Parângului.

    Citește și: Ținuturile zăpezii din România sfidează canicula. Unde se află cele mai răcoroase atracții turistice

    „Trebuie subliniat că acest măreț drum este opera noastră, a românilor. După ce am trecut partea cea mai grea, la 2.200 de metri, lăsăm șoseaua, urcăm un vârf și, cu toată dezlănțuirea naturii — o ploaie torențială — nu ne oprim, ci înaintăm pentru a ne atinge ținta. Iată, în depărtare, apare lacul Câlcescu, mare, cu jneapăn pe margini și cu păstrăvi în el. Apa este atât de cristalină încât ai impresia că îi vezi fundul, adânc de vreo 14 metri”, informa publicistul Mauriciu Ștefan Nicolescu în revista „România”, din iunie 1938.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); }); → Imaginea 1/15: Transalpina, iunie 2025 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (33) jpg

    Transalpina a fost asfaltată complet abia la sfârșitul anilor 2000, însă lucrările de modernizare a șoselei montane nu sunt finalizate în unele porțiuni. Deși rămâne deschisă doar câteva luni pe an, este tot mai căutată de amatorii de călătorii.

    Citește și: Boița, kilometrul zero al viitoarelor autostrăzi Sibiu – Făgăraș și Sibiu – Pitești. Care este stadiul investițiilor Daniel Guţă Citește mai multe despre: transalpina


    Sursa: Adevarul

  • Iaurtul adevărat are doar două ingrediente. Restul sunt dulciuri ultraprocesate care-ți distrug intestinul

    Iaurtul adevărat are doar două ingrediente. Restul sunt dulciuri ultraprocesate care-ți distrug intestinul

    • Home
    • Stil de viață
    • Viață sănătoasă
    • Iaurtul adevărat are doar două ingrediente. Restul sunt dulciuri ultraprocesate care-ți distrug intestinul

    Video Iaurtul adevărat are doar două ingrediente. Restul sunt dulciuri ultraprocesate care-ți distrug intestinul

    0 Daciana Mitrache 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:45

    Un expert în nutriție atrage atenția asupra diferențelor uriașe dintre produsele din supermarket, diferențe care au un impact real asupra sănătății publice. În alimentația modernă, iaurtul este considerat un aliment de bază, adesea asociat cu o dietă sănătoasă. Însă, în spatele acestei reputații „nevinovate” se ascunde o realitate mai complicată.

    Iaurtul sănătos cuprinde doar două ingrediente Foto Bigger Bolder Baking googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Mulți dintre consumatorii de iaurt nu știu că unele produse etichetate drept „iaurt” conțin o listă lungă de ingrediente, inclusiv zaharuri adăugate și aditivi, care nu au nimic în comun cu iaurtul tradițional. Aceste variante ultraprocesate ridică semnale de alarmă în rândul specialiștilor în nutriție.

    Unii experți avertizează că aceste produse pot avea efecte negative asupra sănătății, precum dezechilibrul florei intestinale (microbiota) și creșterea inflamației în organism.

    În timp ce în Spania consumul de iaurt rămâne ridicat — 61% din populație îl consumă frecvent, iar 80% îl consideră esențial într-o alimentație echilibrată — România, din păcate, este codașă la acest capitol în Europa. Cu toate acestea, este esențial ca oamenii să fie informați și să aleagă cu discernământ.

    În acest articol veți descoperi care sunt adevăratele diferențe dintre iaurturile din supermarket, ce ingrediente trebuie evitate și cum alegerea dvs. poate influența sănătatea intestinului și starea generală de bine.

    Adevărul din spatele etichetei: De ce nu sunt toate iaurturile la fel

    Ideal este să alegem iaurturile care păstrează integritatea produsului autentic, evitând variantele care, deși atrăgătoare prin ambalaj, pot compromite beneficiile tradiționale pentru sănătate asociate acestui aliment.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Francisco Rosero, endocrinolog cu o experiență clinică remarcabilă, subliniază într-o postare pe contul său de socializare (VEZI VIDEO) un adevăr incomod, dar esențial: nu toate iaurturile de pe rafturile supermarketurilor sunt la fel, deși pot părea astfel.

    „Sunt iaurturi? Da, dar sunt complet diferite. În timp ce iaurtul grecesc conține doar două ingrediente – lapte și culturi lactice, iaurtul ultraprocesat are o mulțime de ingrediente, inclusiv zahăr, amidonuri și coloranți artificiali”, explică el cu fermitate. Aceste diferențe aparent mici sunt, însă, uriașe când vorbim despre sănătatea publică, un subiect care a câștigat tot mai multă atenție în cercetările recente și care reprezintă o provocare tot mai mare pentru consumatorul obișnuit, adesea copleșit de marea de ambalaje colorate și promisiuni de sănătate din secțiunea de lactate.

    De altfel, iaurtul grecesc este considerat nu doar un aliment care ascunde secretul longevității, ci și una dintre gustările care te scapă de constipație rapid, având numeroase alte beneficii pentru sănătate.

    Mesajul lui Rosero nu ține de nuanțe lingvistice sau de pretențiile specialiștilor. „Ambele sunt iaurturi, dar unul te hrănește și îți echilibrează microbiota, iar celălalt, dimpotrivă, îți provoacă inflamații, crește nivelul insulinei și dăunează microbiotei”, avertizează el.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Cum afectează alimentele ultraprocesate sănătatea microbiotei intestinale și riscul bolilor cronice

    Această idee este susținută și de studii recente, precum cele publicate în jurnalul Nutrients, care evidențiază faptul că alimentele ultraprocesate — inclusiv produsele lactate care depășesc fermentația tradițională — conțin aditivi ce afectează compoziția și diversitatea microbiotei intestinale. Această microbiotă, un univers microscopic format din miliarde de bacterii, fungi și alte microorganisme, este tot mai recunoscută ca un element esențial în prevenirea bolilor metabolice, autoimune și chiar neurodegenerative.

    Citește și: Alimentul-surpriză accesibil, care reduce riscul de cancer și ascunde secretul longevității. Ce recomandă experții

    Cercetările arată că aditivii din alimentele ultraprocesate — cum ar fi coloranții, emulsionanții și amidonul modificat — pot reduce diversitatea bacteriilor benefice din intestin. Aceasta creează un mediu inflamator ce favorizează apariția unor afecțiuni precum obezitatea, rezistența la insulină sau tulburările gastrointestinale.

    Prin urmare, recomandarea lui Rosero nu este un simplu sfat, ci reflectă modul în care calitatea alimentelor influențează echilibrul intern al organismului.

    „Alege întotdeauna produse bine procesate, nu ultraprocesate. Verifică etichetele și evită produsele care conțin zahăr, coloranți, conservanți sau agenți de îngroșare — nu ai nevoie de ele”, insistă Rosero, subliniind importanța unei lecturi atente și conștiente a ingredientelor.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

    Un raport recent al Organizației Pan-Americane a Sănătății avertizează că alimentele ultraprocesate nu doar că adaugă ingrediente fără valoare nutritivă reală, dar și înlocuiesc produsele proaspete sau minim procesate din alimentație, perturbând relația naturală pe care corpul uman a avut-o, de-a lungul secolelor, cu hrana.

    De ce să eviți iaurturile ultraprocesate: Impactul ascuns asupra sănătății tale

    Îndemnul lui Rosero de a evita astfel de ingrediente reflectă recomandările actuale de sănătate publică, care cer o reevaluare profundă a modului în care ne alimentăm.

    Excesul de zaharuri adăugate, omniprezent în multe iaurturi produse de marile companii, reprezintă un risc larg documentat în literatura științifică. O meta-analiză din 2013 a confirmat legătura directă dintre consumul ridicat de zaharuri libere și creșterea riscului de supraponderalitate, obezitate și boli metabolice.

    Aceste zaharuri nu doar contribuie la un aport caloric excesiv, care se depozitează sub formă de grăsime, ci provoacă și creșteri bruște ale insulinei. Pe termen lung, aceasta favorizează rezistența la insulină și deschide calea către diabetul de tip 2. Exact ceea ce subliniază Francisco Rosero: un produs cu multe ingrediente adăugate nu este nevinovat, indiferent cât de atractiv arată ambalajul.

    Citește și: Lactatele, arma secretă contra diabetului: Studiul care schimbă tot ce știam despre dietă și glicemie

    Amidonurile modificate și agenții de îngroșare — prezenți în multe iaurturi ultraprocesate — joacă un rol adesea subestimat în sănătatea metabolică, dar cu efecte potențial nocive. Studiile arată că aceste substanțe cresc indicele glicemic al alimentelor, generând creșteri rapide ale glicemiei.

    Pe termen lung, acest lucru poate afecta capacitatea pancreasului de a gestiona corect încărcătura zilnică de glucoză. Astfel, ceea ce pare o strategie industrială simplă pentru a îmbunătăți textura sau durata de valabilitate a produsului poate avea consecințe în lanț asupra sănătății metabolice a consumatorului.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

    Rosero atrage atenția asupra unui aspect încă insuficient conștientizat: inflamația sistemică, cauzată de consumul regulat și prelungit de alimente ultraprocesate. „Acestea te inflamează, cresc nivelul insulinei și afectează microbiota intestinală”, spune el cu fermitate.

    Un studiu de referință arată că dietele bogate în ultraprocesate cresc markerii inflamatori, precum proteina C reactivă, asociați cu boli cardiovasculare, cancer și tulburări metabolice severe. Astfel, inflamația devine un fir roșu invizibil care leagă consumul acestor produse de apariția multor afecțiuni.

    Într-o lume copleșită de reclame ce îndeamnă la consum excesiv, Rosero face apel la responsabilitatea și autonomia consumatorului: „La final, tu decizi: un produs ultraprocesat sau unul bine procesat”.

    Acest mesaj nu este doar un îndemn la informare, ci și o susținere a puterii tale de a alege sănătos în fața industriei alimentare.

    Citește și: Top 7 gustări care te scapă de constipație rapid, potrivit nutriționiștilor. Numărul 3 te va uimi Daciana Mitrache Citește mai multe despre: remedii naturaledieta sanatoasaaditivi alimentari


    Sursa: Adevarul