• Home
• Economie
• Ce state europene rețin cel mai mult din salariu. România impune taxe la fel de mari ca Danemarca

Ce state europene rețin cel mai mult din salariu. România impune taxe la fel de mari ca Danemarca

0 Afrodita Cicovschi 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:04

Nu mai contează cât câștigi (venit), ci cât reușești să păstrezi (venituri vs. impozite): România este în coada listei la venituri, alături de Bulgaria și Turcia, după ce sunt reținute taxele și impozitele din salariu, țara noastră impunând taxe la fel de mari ca Danemarca.

România impune taxe pe muncă la fel de mari ca Danemarca. Foto Shutterstock googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Potrivit unei analize realizate în baza statisticilor europene, elvețienii au cel mai mare PIB per capita, deși impozitele pe venit sunt relativ mari, iar elvețienii plătesc și contribuții obligatorii la asistență medicală și pensii, ceea ce le reduce semnificativ venitul total impozabil, potrivit Visual Capitalist. Însă alocațiile pentru copii sunt impresionante, acordându-se și subvenții pentru creșe și deduceri fiscale pentru costurile de îngrijire a copiilor, sume care cresc substanțial venitul net (sau salariul net).

În mod similar, Olanda ocupă locul cinci ca venit brut, cu 131.563 euro, și angajatul rămânând cu 77% din venit după deduceri.

Ca referință, familiile olandeze au câștigat peste 101.000 de euro, plasându-le înaintea economiilor mai mari precum Germania, Franța și Italia.

Din acest punct de vedere, România se află pe a cincea poziție din coadă.

România și Lituania, cele mai mari taxe pe salariu din Europa

Țări precum România și Lituania prezintă contraste puternice față de Europa de Vest. Familiile românești au câștigat puțin peste 40.000 de euro, dar au luat acasă doar 26.766 de euro, adică doar 67% din salariul brut. Lituania se descurcă similar, familiile pierzând aproximativ o treime din venituri din cauza impozitelor.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

„Interesant este că ambele țări au o cotă fixă ​​de impozitare pe venitul persoanelor fizice. De ce contează acest lucru? În țări precum România sau Lituania, sistemele fiscale și de transferuri nu fac suficient pentru a redistribui bogăția și a reduce sărăcia.

Uneori, acestea chiar înrăutățesc situația, deoarece săracii plătesc impozite (în special impozite fixe sau indirecte) care depășesc ajutorul pe care îl primesc de la stat.

Acest lucru arată cum sistemele fiscale mai puțin progresive și beneficiile sociale slabe pot, de fapt, să crească presiunea financiară asupra familiilor cu venituri mici – în special în Europa de Est”, arată publicația.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); }); Citește și: Ce putere de cumpărare au românii față de alți europeni. Ce e mai scump, alimentele sau băuturile?

Cine câștigă cel mai mult și cel mai puțin, ajustat la puterea de cumpărare

Salariile medii diferă foarte mult în Europa, așa cum și costul vieții este extrem de variat, existând diverse definiții ale salariului, veniturilor și câștigurilor, fiecare reflectând aspecte diferite în fiecare stat.

Ultimele date ale Eurostat, care se bazează pe salariul brut anual mediu pentru un loc de muncă cu normă întreagă, arată că venitul lunar mediu ajustat per angajat în 2023 variază de la 1.125 euro în Bulgaria la 6.755 euro în Luxemburg, media UE fiind de 3.155 euro.

Danemarca este singura țară din UE, în afară de Luxemburg, cu un salariu de peste 5.000 de euro, respectiv 5.634 de euro, pe locurile 3 și 4 plasându-se Irlanda (4.890 euro) și Belgia (4.832 euro). Germania (4.250 euro) oferă cel mai mare salariu mediu dintre cele mai mari patru economii ale UE, urmată de Franța (3.555 euro). Atât Italia (2.729 euro), cât și Spania (2.716 euro) au fost sub media UE cu peste 400 euro.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Datele Eurostat acoperă 26 de țări ale UE, scrie Euronews, precizând că, deși nu sunt direct comparabile din cauza diferențelor metodologice, salariile medii anuale pe angajat echivalent normă întreagă ale OCDE includ mai multe țări europene.

Conform OCDE, salariul mediu în Elveția a fost de 8.104 euro, ceea ce o face țara cu cele mai mari salarii din Europa. O altă țară din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), Norvegia, a oferit un salariu mediu de 5.027 euro. Regatul Unit a avut un salariu mediu de 4.220 euro. Cu 4.629 de euro, Olanda se numără printre țările UE cu cele mai mari plăți, în timp ce Turcia, țară candidată la UE, a înregistrat cel mai mic salariu mediu, de 873 de euro, fiind singura țară sub pragul de 1.000 de euro.

Tendința generală arată că țările din Europa de Vest și de Nord sunt în frunte la nivelurile salariale, în timp ce Europa de Sud și de Est tind să ofere salarii nominale semnificativ mai mici.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

La polul opus, zece dintre cele 26 de țări analizate au salarii sub 2.000 euro. Dintre acestea, patru – România, Grecia, Ungaria și Bulgaria – au salarii medii sub 1.500 euro, România înregistrând aproximativ 1.400 euro.

Polonia se situează imediat peste acest prag, cu 1.505 euro, în timp ce celelalte mari economii sud-europene, Italia (2.729 euro) și Spania (2.716 euro), se află sub media UE cu peste 400 euro.

Germania (4.250 euro) oferă cel mai mare salariu mediu dintre cele mai mari patru economii ale UE, urmată de Franța (3.555 euro). Atât Italia (2.729 euro), cât și Spania (2.716 euro) au fost sub media UE cu peste 400 euro.

Cele mai mari salarii din Europa după puterea de cumpărare

Diferența dintre salariile medii se reduce atunci când este măsurată în standardele puterii de cumpărare (PPS), deoarece acest lucru elimină efectul diferențelor de nivel al prețurilor. PPS este o unitate monetară artificială, în care o unitate poate achiziționa teoretic aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară.

Citește și: Avuția românilor s-a triplat în ultimii 10 ani, ca rezultat direct al politicilor de creștere a veniturilor populației

Cu toate acestea, există în continuare disparități semnificative în întreaga UE. În termeni nominali, cel mai mare salariu mediu este de șase ori mai mare decât cel mai mic.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

În UE, salariile medii în SPC variază de la 1.710 euro în Grecia la 4.479 euro în Luxemburg, în timp ce media UE este de 3.155 euro.

Belgia (4.038 euro PPS), Danemarca (3.904 euro PPS), Germania (3.898 euro PPS) și Austria (3.851 euro PPS) s-au numărat, de asemenea, printre primele cinci țări.

La coada clasamentului, se află Slovacia, Bulgaria și Ungaria, fiecare cu salarii medii sub 2.100 euro în PPS.

România se situează semnificativ mai sus în ceea ce privește PPS.

Printre datele OCDE, Elveția se remarcă printr-un salariu ridicat în funcție de puterea de cumpărare, de 4.412 euro. Urmează Olanda și Norvegia, ambele oferind în jur de 3.800 euro. Salariul mediu în Regatul Unit a fost de 3.357 euro.

La fel ca România, Turcia (2.413 euro PPS) deține o poziție semnificativ mai bună la acest indicator.

Citește și: Salariile în Europa: Cine câștigă cel mai mult și cel mai puțin, ajustat la puterea de cumpărare Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: romaniataxeimpozite

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Societate
• Nicu Ștefănuță, despre participarea la Budapest Pride: „Maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Viktor Orbán”

Nicu Ștefănuță, despre participarea la Budapest Pride: „Maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Viktor Orbán”

0 Oana Ababei 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:06

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță și-a împărtășit gândurile pe Facebook după participarea la Budapest Pride, relatând tensiunile și intimidările la care au fost supuși organizatorii și participanții de către guvernul condus de Viktor Orbán.

Nicu Ștefănuță. FOTO: arhivă personală googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

„Toată săptămâna dinainte organizatorii, dar și delegații internaționali și simpli participanți au stat într-o tensiune maximă. De ce? Pentru că guvernul maghiar ne-a amenințat în fiecare zi. Cu amenzi. Cu rețineri. Cu violențe. Cu amenințări aduse ambasadelor în caz că participă”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook, după încheierea evenimentului.

El a semnalat că, pe lângă interzicerea oficială a pride-ului, autoritățile au autorizat patru contramanifestații ale extremei drepte pe exact același traseu. Una dintre acestea a avut ca scop blocarea unui pod peste Dunăre — acțiune care a fost dusă la îndeplinire, dar care nu a împiedicat desfășurarea marșului.

„A fost autorizată chiar și asta, deși o minimă regulă de securitate spune că nu este în regulă să pui mulțimi opuse PE ACELAȘI TRASEU. Singurul motiv pentru care nu a fost rău: Pentru că s-au prezentat la pride peste 200.000 de oameni și în fața acestui puhoi nu poți să faci nimic. A fost o uriașă lecție pentru guvern. Pentru că în mod obișnuit veneau la pride 30.000 de oameni”, a subliniat europarlamentarul.

Ștefănuță critică și companiile care ar fi trebuit să sprijine financiar evenimentul, dar care s-au retras de teama represaliilor: „Nu apreciez lașitatea unor corporații care nu îndrăznesc nicicând să ia partea oamenilor. Ori faci CSR pe bune, ori ne lași în pace.”

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Un rol esențial l-a jucat primarul Budapestei, care a transformat pride-ul într-un eveniment asumat de autoritățile locale. „Dacă nu era un om extrem de curajos, primarul Budapestei, Gergely Karácsony, care a transformat evenimentul într-unul local asumat de primărie, gangsterii cu picioare de lut ar fi câștigat prin intimidare”, a transmis Ștefănuță.

În final, el a avut un mesaj direct pentru premierul ungar: „Dar pentru toate de mai sus, maghiarii i-au arătat cu toată inima obrazul lui Orbán Viktor. Nu a fost o victorie a nimănui, decât a maghiarilor care s-au prezentat. Strașnică lecție! Ca om politic mai știu un lucru: când o iei pe ulei, te retragi. Și dacă iubești țara cu adevărat și nu doar puterea, ar trebui să o lași unei noi generații.”

Citește și: Lecție despre iubire și credință. Povestea preotesei canadiene care a fost alături de Bucharest Pride încă de la primul marș Citește și: Jandarmi sancționați disciplinar pentru glume cu tentă sexuală făcute cu femeile reținute la Marșul Pride: „Avem patru fete în dubă, mergem la mare?” Citește și: Număr record de participanți la Marșul Pride de la Budapesta, în ciuda interdicției impuse de premierul Viktor Orban Oana Ababei Citește mai multe despre: viktor orbánlgbteuroparlamentar

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Călătorii
• Cum se circula pe Transalpina acum 90 de ani: „Cotește nesfârșit și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund”

Video Cum se circula pe Transalpina acum 90 de ani: „Cotește nesfârșit și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund”

0 Daniel Guţă 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:28

Transalpina, șoseaua care taie crestele munților Parâng la peste 2.000 de metri altitudine, a împlinit 90 de ani. Traseul ei a fost de-a lungul timpului o adevărată provocare pentru amatorii de senzații tari, încununată adesea de satisfacții.

Transalpina în 1936 și 2025. Foto: Vremea / Daniel Guță, Adevărul googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Drumul de aproape 150 de kilometri care traversează Carpații, prin Munții Parâng, a fost inaugurat în vara anului 1935 de regele Carol al Doilea, fiind numit atunci „Drumul Regelui”.

Singura șosea care atinge 2.145 metri

Decenii la rând a fost considerat unul dintre cele mai riscante drumuri din România. Pericolele de pe șoseaua care atinge altitudinea de 2.145 de metri în Pasul Urdele au fost diminuate odată cu lucrările de modernizare din anii 2000, însă traseul din zona alpină (Obârșia Lotrului – Rânca) rămâne deschis doar în perioada verii și încă are nevoie de lucrări de modernizare.

Drumul Național 67C, cunoscut și sub numele de Transalpina, leagă localitățile Novaci (județul Gorj) și Sebeș (județul Alba). Cea mai atractivă zonă pe care o traversează începe de pe Valea Lotrului, urcând în serpentine spre stațiunea montană Rânca.

După ce lasă în urmă pădurile de conifere, traseul străbate pajiștile alpine de pe care li se deschide călătorilor panorama largă a Munților Parâng, Lotrului, Cindrel și Șureanu, cu vârfuri de peste 2.000 de metri, cu numeroase forme de relief modelate de glaciațiuni.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Lacurile glaciare ale Parângului rămân ascunse privirii; în schimb, stânele de oi, arhaice, înființate în poieni îndepărtate, înconjurate de păduri, și cele mai moderne, apropiate de drum și transformate în locuri de popas, își întâmpină oaspeții într-o atmosferă pitorească.

Fără urși, dar cu turme de oi

Pe Transalpina, urșii sunt rar întâlniți, dar peisajul zonei este sălbatic, puțin afectat de intervențiile oamenilor, cu excepția stațiunii montane Rânca, înființată și ea în anii ’30, odată cu șoseaua.

Până la începutul secolului XX, drumul de munte prin trecătoarea Urdele, extrem de anevoios și periculos, era folosit doar de ciobanii aflați în transhumanță și uneori de trupele militare antrenate pe munte. Era, practic, o potecă mai largă, dar inaccesibilă și riscantă pentru cei care nu cunoșteau zona.

→ Imaginea 1/15: Transalpina, iunie 2025 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (71) JPG

În vara anului 1935, regele Carol al Doilea și fiul său, Mihai I al României, s-au numărat printre oaspeții de seamă care au inaugurat Transalpina, călătorind cu autoturismul de la Săliște (în apropiere de Sebeș) la Novaci (Gorj).

„Această șosea, care este de mare importanță din punct de vedere economic și militar, leagă nordul Olteniei cu sudul Ardealului și valea Mureșului, străbătând Munții Sebeșului și ai Lotrului, urcând până la înălțimea de 2.200 de metri. Ea are o lungime de 130 de kilometri și a costat numai trei milioane lei, dat fiind că a fost construită cu ajutorul pionierilor”, arăta publicația „Lumea Satelor” în 1935.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Drumul pe care se aventurau șoferii din anii ’30

După inaugurare, drumul devenise o atracție pentru aventurieri, însă localnicii îi avertizau pe puținii călători care circulau pe el cu mașinile să se întoarcă din drum, din cauza pantelor abrupte, a curbelor dificile mărginit de prăpăstii și a pietrelor ascuțite din carosabil. Tot sătenii îi scoteau uneori din impas pe șoferii care rămâneau împotmoliți în noroaie sau în pană, pe munte. 

Mașină blocată pe Transalpina. Sursa; ziarul Vremea, 1936

„Cum ieși din Jina, șoseaua devine cu adevărat periculoasă. Privirea ți se pierde în văi adânci și-n creste nesfârșite de munți pe care trebuie să le treci. Serpentine repezi și dese îți opresc respirația și te fac să-ți pironești atenția la drumul ce s-a îngustat simțitor. Ai vrea să te dai cât mai spre dreapta, ca să scapi de tortura prăpastiei din stânga. Câteva bârne așezate în chip de parapet, ele singure se luptă să-ți dea o aparentă siguranță. Sunt locuri unde și bârnele lipsesc. Și sunt altele unde și șoseaua e mâncată de torent. Cobori mereu cu inima înghețată și cu nădejdea că această încercare a propriului tău curaj se va sfârși”, informa publicistul C. Donescu în „Vremea” (1936).

Citește și: Transalpina și Transfăgărășan, scoase din iarnă. Cele mai admirate șosele alpine din România vor fi redeschise traficului rutier

Primejdiile Drumului Regelui

Odată ce părăsea satele, intrând în sălbăticie, șoseaua nu rămânea decât un drum de care, în munți, plin de bolovani, adăuga călătorul. De la Obârșia Lotrului, drumul începea să urce anevoios, spre crestele golașe ale munților.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); }); Transalpina. Sursa; ziarul Vremea, 1936

„Vegetația se rărește dintr-odată și, câtă rămâne, e pipernicită. Drumul se desenează mereu în sus, ca un brâu ce încolăcește vârfurile devenite tot mai îndepărtate, cu cât te apropii de ele. Încep să se vadă fâșii de zăpadă, mărturii ale înălțimii la care te afli. Mașina cotește mereu și urcă mai sus, pierzându-se cu totul în imensitatea din jurul ei, care nu-și mai poate contura hotarul. Văile nu-și mai găsesc nici ele sfârșitul, adâncindu-se oriunde îți arunci ochiul. Treci pe lângă zăpadă, înmărmurit de propria ta cutezanță. Singurătatea capătă o forță ce-ți stăpânește ființa întreagă. Te simți față în față cu majestatea însăși a munților. O fărâmă din nimic. Și vârfurile munților îți apar toate și te cheamă, rând pe rând, să le atingi”, amintea călătorul.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

La peste 2.000 de metri, sub vârful Păpușa, mașina se lupta din greu cu îngustimea șoselei. Niciun parapet nu o despărțea de primejdia ce se ținea mereu de ea, iar vremea schimbătoare accentua sentimentul de primejdie, completa publicistul.

Transalpina. Sursa; ziarul Vremea, 1936

„Cotește nesfârșit, și la fiecare pas se izbește de marginea unui gol fără fund. Ultimul vârf se ivește blând și prietenos, dar un nor gros îl înfășoară cu totul. Așezat de-a curmezișul șoselei, norul te-ar face să pierzi linia drumului. Vârful muntelui n-a putut fi însă întunecat. Are 2.150 de metri înălțime. Numai îndrăzneala de a fi voit să croiești un drum peste această înălțime te umple de admirație. Și te face să uiți toate imperfecțiunile unei șosele ce începe să se ruineze înainte de-a fi fost terminată”, amintea publicistul.

Parângul, admirat de pe Transalpina

În deceniile următoare, Transalpina a continuat să fie folosită cel mai adesea de ciobanii din regiunea Sibiului și Olteniei, de vânători și de turiștii care se încumetau să ajungă în stațiunea Rânca și la crestele și lacurile glaciare ale Parângului.

Citește și: Ținuturile zăpezii din România sfidează canicula. Unde se află cele mai răcoroase atracții turistice

„Trebuie subliniat că acest măreț drum este opera noastră, a românilor. După ce am trecut partea cea mai grea, la 2.200 de metri, lăsăm șoseaua, urcăm un vârf și, cu toată dezlănțuirea naturii — o ploaie torențială — nu ne oprim, ci înaintăm pentru a ne atinge ținta. Iată, în depărtare, apare lacul Câlcescu, mare, cu jneapăn pe margini și cu păstrăvi în el. Apa este atât de cristalină încât ai impresia că îi vezi fundul, adânc de vreo 14 metri”, informa publicistul Mauriciu Ștefan Nicolescu în revista „România”, din iunie 1938.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); }); → Imaginea 1/15: Transalpina, iunie 2025 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (33) jpg

Transalpina a fost asfaltată complet abia la sfârșitul anilor 2000, însă lucrările de modernizare a șoselei montane nu sunt finalizate în unele porțiuni. Deși rămâne deschisă doar câteva luni pe an, este tot mai căutată de amatorii de călătorii.

Citește și: Boița, kilometrul zero al viitoarelor autostrăzi Sibiu – Făgăraș și Sibiu – Pitești. Care este stadiul investițiilor Daniel Guţă Citește mai multe despre: transalpina

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Iaurtul adevărat are doar două ingrediente. Restul sunt dulciuri ultraprocesate care-ți distrug intestinul

Video Iaurtul adevărat are doar două ingrediente. Restul sunt dulciuri ultraprocesate care-ți distrug intestinul

0 Daciana Mitrache 0 1 live Publicat: 01.07.2025 00:45

Un expert în nutriție atrage atenția asupra diferențelor uriașe dintre produsele din supermarket, diferențe care au un impact real asupra sănătății publice. În alimentația modernă, iaurtul este considerat un aliment de bază, adesea asociat cu o dietă sănătoasă. Însă, în spatele acestei reputații „nevinovate” se ascunde o realitate mai complicată.

Iaurtul sănătos cuprinde doar două ingrediente Foto Bigger Bolder Baking googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Mulți dintre consumatorii de iaurt nu știu că unele produse etichetate drept „iaurt” conțin o listă lungă de ingrediente, inclusiv zaharuri adăugate și aditivi, care nu au nimic în comun cu iaurtul tradițional. Aceste variante ultraprocesate ridică semnale de alarmă în rândul specialiștilor în nutriție.

Unii experți avertizează că aceste produse pot avea efecte negative asupra sănătății, precum dezechilibrul florei intestinale (microbiota) și creșterea inflamației în organism.

În timp ce în Spania consumul de iaurt rămâne ridicat — 61% din populație îl consumă frecvent, iar 80% îl consideră esențial într-o alimentație echilibrată — România, din păcate, este codașă la acest capitol în Europa. Cu toate acestea, este esențial ca oamenii să fie informați și să aleagă cu discernământ.

În acest articol veți descoperi care sunt adevăratele diferențe dintre iaurturile din supermarket, ce ingrediente trebuie evitate și cum alegerea dvs. poate influența sănătatea intestinului și starea generală de bine.

Adevărul din spatele etichetei: De ce nu sunt toate iaurturile la fel

Ideal este să alegem iaurturile care păstrează integritatea produsului autentic, evitând variantele care, deși atrăgătoare prin ambalaj, pot compromite beneficiile tradiționale pentru sănătate asociate acestui aliment.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Francisco Rosero, endocrinolog cu o experiență clinică remarcabilă, subliniază într-o postare pe contul său de socializare (VEZI VIDEO) un adevăr incomod, dar esențial: nu toate iaurturile de pe rafturile supermarketurilor sunt la fel, deși pot părea astfel.

„Sunt iaurturi? Da, dar sunt complet diferite. În timp ce iaurtul grecesc conține doar două ingrediente – lapte și culturi lactice, iaurtul ultraprocesat are o mulțime de ingrediente, inclusiv zahăr, amidonuri și coloranți artificiali”, explică el cu fermitate. Aceste diferențe aparent mici sunt, însă, uriașe când vorbim despre sănătatea publică, un subiect care a câștigat tot mai multă atenție în cercetările recente și care reprezintă o provocare tot mai mare pentru consumatorul obișnuit, adesea copleșit de marea de ambalaje colorate și promisiuni de sănătate din secțiunea de lactate.

De altfel, iaurtul grecesc este considerat nu doar un aliment care ascunde secretul longevității, ci și una dintre gustările care te scapă de constipație rapid, având numeroase alte beneficii pentru sănătate.

Mesajul lui Rosero nu ține de nuanțe lingvistice sau de pretențiile specialiștilor. „Ambele sunt iaurturi, dar unul te hrănește și îți echilibrează microbiota, iar celălalt, dimpotrivă, îți provoacă inflamații, crește nivelul insulinei și dăunează microbiotei”, avertizează el.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Cum afectează alimentele ultraprocesate sănătatea microbiotei intestinale și riscul bolilor cronice

Această idee este susținută și de studii recente, precum cele publicate în jurnalul Nutrients, care evidențiază faptul că alimentele ultraprocesate — inclusiv produsele lactate care depășesc fermentația tradițională — conțin aditivi ce afectează compoziția și diversitatea microbiotei intestinale. Această microbiotă, un univers microscopic format din miliarde de bacterii, fungi și alte microorganisme, este tot mai recunoscută ca un element esențial în prevenirea bolilor metabolice, autoimune și chiar neurodegenerative.

Citește și: Alimentul-surpriză accesibil, care reduce riscul de cancer și ascunde secretul longevității. Ce recomandă experții

Cercetările arată că aditivii din alimentele ultraprocesate — cum ar fi coloranții, emulsionanții și amidonul modificat — pot reduce diversitatea bacteriilor benefice din intestin. Aceasta creează un mediu inflamator ce favorizează apariția unor afecțiuni precum obezitatea, rezistența la insulină sau tulburările gastrointestinale.

Prin urmare, recomandarea lui Rosero nu este un simplu sfat, ci reflectă modul în care calitatea alimentelor influențează echilibrul intern al organismului.

„Alege întotdeauna produse bine procesate, nu ultraprocesate. Verifică etichetele și evită produsele care conțin zahăr, coloranți, conservanți sau agenți de îngroșare — nu ai nevoie de ele”, insistă Rosero, subliniind importanța unei lecturi atente și conștiente a ingredientelor.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Un raport recent al Organizației Pan-Americane a Sănătății avertizează că alimentele ultraprocesate nu doar că adaugă ingrediente fără valoare nutritivă reală, dar și înlocuiesc produsele proaspete sau minim procesate din alimentație, perturbând relația naturală pe care corpul uman a avut-o, de-a lungul secolelor, cu hrana.

De ce să eviți iaurturile ultraprocesate: Impactul ascuns asupra sănătății tale

Îndemnul lui Rosero de a evita astfel de ingrediente reflectă recomandările actuale de sănătate publică, care cer o reevaluare profundă a modului în care ne alimentăm.

Excesul de zaharuri adăugate, omniprezent în multe iaurturi produse de marile companii, reprezintă un risc larg documentat în literatura științifică. O meta-analiză din 2013 a confirmat legătura directă dintre consumul ridicat de zaharuri libere și creșterea riscului de supraponderalitate, obezitate și boli metabolice.

Aceste zaharuri nu doar contribuie la un aport caloric excesiv, care se depozitează sub formă de grăsime, ci provoacă și creșteri bruște ale insulinei. Pe termen lung, aceasta favorizează rezistența la insulină și deschide calea către diabetul de tip 2. Exact ceea ce subliniază Francisco Rosero: un produs cu multe ingrediente adăugate nu este nevinovat, indiferent cât de atractiv arată ambalajul.

Citește și: Lactatele, arma secretă contra diabetului: Studiul care schimbă tot ce știam despre dietă și glicemie

Amidonurile modificate și agenții de îngroșare — prezenți în multe iaurturi ultraprocesate — joacă un rol adesea subestimat în sănătatea metabolică, dar cu efecte potențial nocive. Studiile arată că aceste substanțe cresc indicele glicemic al alimentelor, generând creșteri rapide ale glicemiei.

Pe termen lung, acest lucru poate afecta capacitatea pancreasului de a gestiona corect încărcătura zilnică de glucoză. Astfel, ceea ce pare o strategie industrială simplă pentru a îmbunătăți textura sau durata de valabilitate a produsului poate avea consecințe în lanț asupra sănătății metabolice a consumatorului.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

Rosero atrage atenția asupra unui aspect încă insuficient conștientizat: inflamația sistemică, cauzată de consumul regulat și prelungit de alimente ultraprocesate. „Acestea te inflamează, cresc nivelul insulinei și afectează microbiota intestinală”, spune el cu fermitate.

Un studiu de referință arată că dietele bogate în ultraprocesate cresc markerii inflamatori, precum proteina C reactivă, asociați cu boli cardiovasculare, cancer și tulburări metabolice severe. Astfel, inflamația devine un fir roșu invizibil care leagă consumul acestor produse de apariția multor afecțiuni.

Într-o lume copleșită de reclame ce îndeamnă la consum excesiv, Rosero face apel la responsabilitatea și autonomia consumatorului: „La final, tu decizi: un produs ultraprocesat sau unul bine procesat”.

Acest mesaj nu este doar un îndemn la informare, ci și o susținere a puterii tale de a alege sănătos în fața industriei alimentare.

Citește și: Top 7 gustări care te scapă de constipație rapid, potrivit nutriționiștilor. Numărul 3 te va uimi Daciana Mitrache Citește mai multe despre: remedii naturaledieta sanatoasaaditivi alimentari

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Economie
• Ce cumpără românii în funcție de generație și ce fel de magazine preferă

Ce cumpără românii în funcție de generație și ce fel de magazine preferă

0 Afrodita Cicovschi 0 1 live Publicat: 01.07.2025 01:00

63% dintre români spun că aleg cu prioritate magazine din România, o opțiune susținută de încrederea mai mare în livrare și retur, de o comunicare mai clară, dar și de dorința de a sprijini economia locală, se arată în cel mai recent sondaj de specialitate.

63% dintre români spun că aleg cu prioritate magazine din România. Foto arhivă googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Deși platformele internaționale chinezești low-cost devin tot mai populare în rândul tinerilor și al generației Boomers atente la preț, cei mai mulți români preferă în continuare magazinele online locale. Aproape 7 din 10 tineri din generațiile Z și Millennials aleg să comande de la comercianți prezenți în România, precum eMAG sau FashionDays, arată un sondaj național. Peste 60% dintre cumpărătorii din generația X și mai mult de jumătate dintre Boomers fac aceeași alegere.

Siguranța și controlul sunt tot mai importante pentru românii care cumpără online. 6 din 10 aleg curierul în funcție de cât de repede ajunge coletul. Flexibilitatea contează și ea – peste o treime vor să poată schimba adresa de livrare. Tocmai de aceea, peste 66% spun că preferă magazinele online locale pentru livrarea mai rapidă, iar 59,7% apreciază retururile mai simple. De asemenea, comunicarea clară cu vânzătorul și curierul (57,6%) și încrederea în calitatea serviciului (55,2%) sunt alte motive frecvente pentru care preferă comercianții locali. Doar 4% spun că nu contează cine livrează coletul, ceea ce arată că experiența de livrare a devenit un factor cheie în decizia de cumpărare și în fidelizarea clienților.

Tinerii comandă haine, vârstnicii electrocasnice

În ceea ce privește preferințele de cumpărare online, ele variază semnificativ în funcție de vârstă. Tinerii din generațiile Z și Millennials comandă mai des și sunt atrași în special de haine (67,6%), gadgeturi (48,7%) și produse de îngrijire personală (45,6%). La polul opus, generațiile mai mature – Gen X și Boomers – se orientează spre produse practice, precum electrocasnice (40%), articole pentru casă și grădină (39%) sau suplimente alimentare (34,8%).

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

„Este o diferență de mentalitate, dar și de stil de viață. Tinerii caută frecvent produse de lifestyle, sunt conectați la trenduri și folosesc des aplicațiile mobile. Boomers, în schimb, sunt pragmatici, cumpără rar, dar cu scop precis și aleg produse care le îmbunătățesc confortul sau sănătatea. Vedem și o diferență clară în frecvența achizițiilor: aproape 40% dintre tinerii din Gen Z și Millennials cumpără online de câteva ori pe lună, iar 18% comandă cel puțin o dată pe săptămână. La polul opus, aproape 40% dintre Boomeri fac cumpărături online doar de câteva ori pe an, iar 13% preferă exclusiv magazinele fizice. Comportamentele de consum digital diferă clar între generații și e important ca retailerii să le înțeleagă pentru a-și adapta oferta și serviciile”, explică Belgin Bactali, CEO Cargus.

Confortul primează

Un alt motiv important pentru care românii aleg cumpărăturile online este confortul. Peste 77% dintre respondenți spun că preferă această opțiune pentru a evita drumul până la magazin. Pe locul al doilea se află livrarea direct la ușă, menționată de 61,4% dintre respondenți, urmată de prețurile mai avantajoase decât în magazinele fizice (48,4%). Pentru tineri, contează și diversitatea produselor, dar și accesul rapid la reduceri și oferte exclusive. În schimb, cei din generațiile mai mature pun accent pe simplitatea procesului de comandă și pe comoditatea de a face totul din confortul propriei locuințe. Indiferent de vârstă, cumpărăturile online sunt văzute tot mai mult ca o soluție practică, eficientă și adaptată stilului de viață actual.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Sondajul a fost realizat în luna aprilie 2025, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 1.038 de respondenți, și oferă o perspectivă relevantă asupra comportamentelor de consum și a așteptărilor legate de livrările online în România. Aproximativ 45,3% dintre respondenți sunt bărbați, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, iar 38,7% au venituri lunare sub 5.000 de lei. Respondenții provin din toate generațiile – de la Gen Z până la Baby Boomers.

Citește și: Cum să nu cazi victimă escrocilor: 7 pași esențiali pentru a-ți proteja banii și informațiile personale, online și la telefon Citește și: Inteligența Artificială a făcut 1,2 milioane de recomandări de cumpărături online doar în ianuarie. Tendințe cheie în 2025 Citește și: Românul speriat de animalul cumpărat on-line: „Când îi dau drumul, intră în casă și ne mușcă continuu. Dărâmă și trântește tot” Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: onlineemag

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• Autostrada Transilvania, în șantier până în 2031. Cum se lucrează pe traseul dintre Cluj – Napoca și Oradea

Video Autostrada Transilvania, în șantier până în 2031. Cum se lucrează pe traseul dintre Cluj – Napoca și Oradea

0 Daniel Guţă 0 1 live Publicat: 01.07.2025 01:28

Deși lucrările la Autostrada Transilvaniei au început din anii 2000, abia în 2031 orașele Cluj-Napoca și Oradea, aflate la circa 160 de kilometri, ar putea fi conectate direct pe autostradă. Unele loturi ale acesteia vor fi inaugurate cu câțiva ani mai devreme.

Nădășelu, locul unde se oprește în prezent autostrada Cluj – Napoca – Oradea. Foto: Daniel Guță googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Autostrada care va conecta orașele Cluj – Napoca și Oradea (vama Borș) va avea unul dintre cele mai lungi viaducte din Europa, de circa 1,8 kilometri, dar și cel mai lung tunel de autostradă din România, de aproape trei kilometri. Traseul ei va trece peste dealurile regiunii Transilvaniei, astfel că a fost necesară proiectarea a numeroase viaducte.

Autostrada este așteptată încă din anii 2000. Primele ei sectoare au intrat în șantier în 2004, ca parte a Autostrăzii Transilvania (A3), proiect pe care statul român l-a atribuit la începutul anilor 2000 companiei Bechtel. În 1 decembrie 2009 au fost deschiși circulației primii 42 de kilometri din această autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca (în localitatea Gilău), iar un an mai târziu, autostrada a fost prelungită cu încă zece kilometri spre Câmpia Turzii.

Între Gilău, localitatea învecinată municipiului Cluj-Napoca, și Borș, au fost finalizate până în prezent trei secțiuni ale autostrăzii cu o lungime totală de 166 de kilometri.

Primul tronson, între Gilău și Nădășelu (video – șantierul Nădășelu), de circa 10 kilometri, a fost deschis în 2018. Al doilea, sectorul Biharia – vama Borș, de circa șase kilometri, a fost inaugurat în 2020, iar un alt tronson între Nușfalău și Suplacu de Barcău, de 13,5 kilometri, este deschis traficului din 2023.

Tunelul record întârzie finalizarea autostrăzii

Aproape 130 de kilometri din Autostrada A3 Cluj – Napoca – Oradea – vama Borș au rămas nefinalizați, iar pe unele sectoare ale traseului, lucrările, contractate recent, ar putea fi încheiate abia în 2031.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Este vorba de două secțiuni din județul Sălaj, cu o lungime totală de 41 de kilometri, pe traseul Poiana Sălajului – Zalău – Nușfalău.

La sfârșitul anului 2024, contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor a fost atribuit de statul român unei asocieri de firme condusă de compania Makyol din Turcia.

→ Imaginea 1/16: Autostrada Transilvania in santier Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (29) JPG Citește și: Cel mai lung viaduct de autostradă din România, din nou în șantier. Povestea mega-construcției așteptate de două decenii

„Cu o valoare de 6,62 miliarde de lei (fără TVA), acest contract prevede și construcția tunelului Meseș (2,89 km), care va fi cel mai lung tunel de pe o autostradă din România. Asocierea de firme turcești care a câștigat contractul are la dispoziție 78 de luni (18 luni proiectare, 60 de luni execuție) pentru construcția celor 41 de km ai secțiunilor Poarta Sălajului-Zalău și Zalău-Nușfalău (Autostrada Transilvania). Pe traseul acestui sector al Autostrăzii A3 vor fi construite inclusiv 65 de viaducte, poduri și pasaje, în lungime totală de aproximativ 13 kilometri”, informa atunci Ministerul Transporturilor.

Cel mai lung viaduct, gata în 2026

În afara celor două secțiuni, celelalte tronsoane ale autostrăzii care va lega orașele Cluj – Napoca și Oradea se află în șantier.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Primele loturi ar putea fi inaugurate în 2026, când este estimată finalizarea lucrărilor la secțiunile Nădășelu – Mihăiești – Zimbor – Poarta Sălajului (video – zona Zimbor), în lungime totală de aproximativ 40 de kilometri, care vor completa traseul Autostrăzii din Cluj – Napoca spre Oradea.

Tot în 2026, este estimată finalizarea tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș, de 26 de kilometri, din județul Bihor. Acesta cuprinde unul dintre cele mai lungi viaducte de autostradă din Europa. Viaductul de la Suplacu de Barcău are 1,8 kilometri și 45 de deschideri,și traversează lacul de acumulare al localității. Construcția sa a început în 2004, odată cu lucrările la Autostrada Transilvania, dar a fost suspendată în 2013, când aproape 80 la sută din lucrările la viaduct erau realizate.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); }); Lucrări în zona viaductului Suplacu de Barcău. Foto: Erbașu

În 2027, este estimată finalizarea lucrărilor la secțiunea Chiribiș – Biharia, de 29 de kilometri, rămânând de executat doar lucrările pe ceel două secțiuni din județul Sălaj.

Citește și: Cel mai lung tunel de autostradă din România. Construcția sa ar putea fi finalizată după anul 2030 Citește și: Primele orașe care scapă de traficul greu în 2025. Când vor fi deschise noile centuri ocolitoare Daniel Guţă Citește mai multe despre: autostrada transilvania

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Economie
• Ce șanse au antreprenorii să evite dublarea costurilor cu energia electrică de la 1 iulie? Fonduri de peste 300 milioane de euro pentru energie verde

Ce șanse au antreprenorii să evite dublarea costurilor cu energia electrică de la 1 iulie? Fonduri de peste 300 milioane de euro pentru energie verde

0 Bianca Dobrescu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 01:45

Din 1 iulie, tot mai multe firme mici din România riscă să plătească facturi aproape duble la electricitate. Statul promite sprijin prin fonduri nerambursabile de până la 90%, însă în practică, exact IMM-urile riscă să nu se califice. Problemele țin de birocrație, lipsa infrastructurii și eligibilitatea restrictivă. Experții avertizează că fiecare lună de întârziere înseamnă pierderi directe.

Foto: Shutterstock googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Antreprenorii au la dispoziție vara aceasta peste 300 milioane euro fonduri europene, cu 90% finanțare nerambursabilă, prin programul „Fondul pentru Modernizare”, destinat investițiilor în producția de energie din surse regenerabile pentru propriul consum.

Prin intermediul Programului Cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei: „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum”, fabricile, dar și balastierele sau alte tipuri de activități ce au facturi de cel puțin 8-10.000 de euro la energie și care dispun de un teren cu o suprafață de minimum 4.000 mp pot instala între 300-400 kW energie verde din surse solare și pot accesa până la cel mult 450 euro/kW, alocarea totală pe acest program fiind de 310 milioane euro.

Cine poate aplica și în ce condiții

„Recomandăm tuturor antreprenorilor și factorilor de decizie din companiile al căror cost cu energia s-ar putea dubla de la 1 iulie să ia în calcul această oportunitate investițională și să demareze pregătirea proiectelor, într-o perioadă marcată de incertitudini și în care costurile ar putea exploda. Pentru a depune proiectul cu succes, companiile au nevoie de studiu de fezabilitate, întocmit conform HG 907/2016 sau de un audit, în cazul în care nu au existat facturi pe locația respectivă sau a fost modificat consumatorul recent”, precizează Roxana Mircea, managing partner REI Grup.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Apelul de proiecte este deja deschis și sesiunea se va încheia pe 22 august, potrivit anunțului venit din partea Ministerului Energiei. Totodată, solicitanții eligibili pe acest program sunt operatorii economici de tip societăți (start-up, microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari), precum și regiile autonome.

De reținut este faptul că nu sunt eligibile companiile care sunt refacturate în parcuri industriale sau care nu primesc facturile pe numele societății, cele care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, respectiv activități specifice codului CAEN 03. Nici companiile care au credite și au ipoteci în sumă ridicată pe terenul sau clădirea pe care intenționează să instaleze panourile nu vor putea beneficia de finanțare.

„Costurile pentru a depune sunt de maximum 3 – 5.000 euro, în funcție și de complexitatea proiectului, iar durata de evaluare a acestora ar putea varia între 6-12 luni. Un element important este că societățile pot derula procedurile de investiții și chiar pot demara investiția, însă nu vor putea produce energie până când nu semnează contractul cu Ministerul Energiei”, adaugă Roxana Mircea.

Printre sectoarele neeligibile se mai numără: cod CAEN 01 (agricultură, vânătoare și servicii anexe, cod CAEN 10 (industria alimentară) și cod CAEN 11 (fabricarea băuturilor).

Bugetul total al apelului depășește 310 de milioane de euro și este împărțit astfel: aproximativ 151 de milioane de euro pentru centrale solare sub 5 MW, aproape 118 milioane de euro pentru capacități solare peste 5 MW, 25 de milioane pentru hidro și 16,7 milioane pentru eolian. De asemenea, valoarea maximă care poate fi acordată per întreprindere este de 20 de milioane de euro, sub formă de rambursare a cheltuielilor eligibile.

Panourile solare devin o „necesitate economică urgentă”

„După liberalizarea pieței de energie și anunțurile privind modificările tarifare de la 1 iulie, tot mai multe companii ne contactează pentru evaluări tehnice rapide, simulări privind construcția de centrale fotovoltaice și estimări de cost/beneficiu. Mulți antreprenori încep să vadă investiția în panouri solare ca pe o necesitate economică urgentă, în special în industrii cu consum energetic mare și constant: producție, procesare, depozitare, logistică. Recomandăm tuturor antreprenorilor să analizeze oportunitatea de a deveni prosumatori și să ia în calcul sprijinul specialiștilor pentru evaluarea fezabilității tehnice și economice a unui astfel de proiect. Sursele de finanțare există, poate că nu sunt foarte simple și flexibile, dar maturitatea pieței a crescut și datorită lor,” declară, pentru Adevărul, Ana Nedea, director de vânzări Simtel.

Citește și: Val de scumpiri de la 1 iulie 2025: Lista alimentelor care vor costa mai mult după ce expiră plafonarea prețurilor

Criterii construite pentru companii mari, în defavoarea celor mici

Deși programele de finanțare sunt generoase, iar statul promite sprijin de până la 90% pentru investițiile în panouri solare, realitatea din teren e departe de entuziasmul din comunicate. Multe firme se confruntă cu obstacole administrative și tehnice care, în practică, le exclud încă din start din cursa pentru energie verde.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Andrei Ivan, expert în soluții de energie regenerabilă și reducerea amprentei de carbon pentru IMM-uri, explică punctual de ce accesarea fondurilor nerambursabile rămâne, pentru mulți, un proces anevoios:  „În practică, cele mai mari dificultăți vin din detalii administrative și tehnice: multe companii nu au acoperișul clădirii întabulat separat, au nevoie de aport propriu mare, necesitatea de a fi proprietar pe hală/teren, fără a avea alte sarcini, nu pot demonstra un consum constant care să justifice investiția sau nu dispun de lichiditățile necesare pentru cofinanțare, chiar dacă sprijinul ajunge până la 90%. De asemenea, firmele din industrii sezoniere sau cu activitate fluctuantă sunt dezavantajate, pentru că sistemul presupune un autoconsum ridicat, relativ constant”.

Din punct de vedere tehnic, adaugă el, provocările cel mai des întâlnite țin de conectarea limitată la rețea pentru proiecte greenfield, capacitatea portantă limitată a unor acoperișuri (ce greutate mai pot acomoda din încărcarea cu sistemele fotovoltaice, spre exemplu) și clasa de rezistență la foc, având în vedere revizuirea normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor – P118 – 1/2025, care aduce atât claritate, cât și cerințe mai exigente în ceea ce privește securitatea la incendiu.

„Respectarea noilor cerințe nu doar că reduce riscurile operaționale, dar crește valoarea și siguranța clădirilor pe termen lung, însă este percepută ca o potențială barieră pentru cei interesați”, adaugă Andrei Ivan.

Criteriile par gândite pentru companii medii și mari, cu structuri administrative clare și poziție financiară solidă, crede specialistul. „Întreprinderile mici, care sunt cel mai afectate de creșterea prețurilor la energie, au dificultăți în a satisface condițiile minime de eligibilitate. Aici ar fi de mare ajutor o regândire a mecanismelor de sprijin, eventual prin linii dedicate IMM-urilor cu infrastructură mixtă sau închiriată”, susține acesta.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Ce alternative au firmele neeligibile

Pentru firmele care nu se încadrează în actualele programe de finanțare, există tot mai multe modele de sprijin alternativ: soluții rapide, flexibile și, mai ales, lipsite de birocrația tipică fondurilor nerambursabile. Printre acestea, potrivit lui Andrei Ivan, se numără leasingul de echipamente, care permite achiziția fără avans sau cu avans redus, schemele de plată eșalonată oferite direct de furnizori sau prin parteneriate cu instituții financiare, dar și contractele de tip PPA (Power Purchase Agreement), în care o terță parte investește în sistemul fotovoltaic, iar compania consumatoare plătește doar energia, la un tarif fix.

Citește și: Persoanele vulnerabile vor beneficia după 1 iulie de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei/lună

Așadar, pentru antreprenorii care vor să-și reducă rapid dependența de fluctuațiile prețurilor la energie, expertul recomandă câțiva pași esențiali: analiza detaliată a consumului, defalcat pe intervale orare și categorii de echipamente; verificarea eligibilității printr-o firmă specializată; obținerea unei oferte tehnico-financiare complete; și, acolo unde este posibil, depunerea dosarului cât mai devreme.

„Neeligibil nu înseamnă nepregătit” 

Însă chiar și atunci când o companie descoperă că nu este eligibilă pentru finanțare nerambursabilă, această aparentă limitare poate deveni o oportunitate. „Fondurile publice vin cu termene lungi, proceduri greoaie și restricții în implementare. În schimb, o firmă care investește din surse proprii, prin leasing sau PPA, poate avea sistemul instalat și funcțional în câteva săptămâni, beneficiind imediat de reducerea costurilor energetice”, explică Andrei Ivan.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

În contextul scumpirilor anunțate de la 1 iulie, atrage atenția acesta, fiecare lună de întârziere înseamnă pierderi directe. Investiția devine cu atât mai justificată dacă luăm în calcul amortizarea rapidă, adăugarea unor baterii de stocare și mentenanța preventivă. În plus, companiile care aleg să acționeze acum vor evita blocajele ce se prefigurează pe piață: lipsa de echipamente, întârzieri la avize, suprasolicitarea instalatorilor. Își pot securiza energia la un cost fix și își pot crește competitivitatea în relația cu clienții.

„Așadar, neeligibil nu înseamnă nepregătit, ci poate însemna agil, adaptabil și cu viziune pe termen lung”, concluzionează Andrei Ivan.

Citește și: Preţurile la energia electrică vor fi stabilite din nou pe piaţa liberă de la 1 iulie. Sfaturile ANRE Bianca Dobrescu

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Economie
• Fraudele bazate pe AI provoacă pierderi uriașe de criptomonede. Cum sunt furate fondurile

Fraudele bazate pe AI provoacă pierderi uriașe de criptomonede. Cum sunt furate fondurile

0 Afrodita Cicovschi 0 1 live Publicat: 01.07.2025 02:00

Escrocheriile din domeniul cripto continuă să evolueze într-un ritm alarmant, tehnologiile emergente având un rol central în această transformare, un ultim raport de specialitate indicând care sunt cele mai des întâlnite tipuri de fraudă.

Escrocheriile din domeniul cripto continuă să evolueze într-un ritm alarmant. Foto Shutterstock googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Potrivit celui mai recent Raport de Cercetare Anti-Fraudă 2025, pierderile provocate de fraude cripto au atins un total de 4,6 miliarde de dolari în 2024. Cele mai utilizate metode de escrocherii sunt tehnologiile deepfake și ingineria socială, care au devenit instrumente-cheie în atacurile de mare amploare asupra utilizatorilor.

Caracterul global și descentralizat al criptomonedelor, considerat una dintre cele mai mari inovații ale ecosistemului digital, aduce și riscuri tot mai sofisticate. În timp ce protocoalele descentralizate însumează peste 98 de miliarde de dolari depozitate, iar interesul instituțional pentru activele digitale crește constant, aceleași tehnologii care alimentează progresul permit și dezvoltarea unor noi forme de fraudă cripto, din ce în ce mai greu de detectat.

„În prezent, piața cripto se confruntă cu provocări tot mai serioase generate de sofisticarea fraudelor și a tacticilor de manipulare. AI a făcut ca fraudele să fie mai rapide, mai ieftine și mai greu de detectat. Bitget consideră că abordarea eficientă a acestor amenințări presupune combinația dintre inovație tehnologică solidă și cooperare extinsă în cadrul întregului ecosistem cripto. De aceea, noi am declarat luna iunie ca Luna Anti-Fraudă, o inițiativă menită să ridice standardele din industrie și să crească gradul de conștientizare al utilizatorilor. Scopul nostru este ca oamenii să tranzacționeze mai inteligent, nu doar mai rapid”, declară Gracy Chen, CEO al companiei Bitget.

O amenințare ce continuă să evolueze

Deja nu mai vorbim despre tentative rudimentare de phishing din trecut. De altfel, în perioada 2023–2025, s-a remarcat o escaladare dramatică atât în ceea ce privește amploarea, cât și complexitatea atacurilor. Numai în 2024, utilizatorii cripto din întreaga lume au pierdut peste 4,6 miliarde de dolari în urma escrocheriilor, adică o creștere de 24% față de anul precedent, potrivit Crypto Crime Report 2025, publicat compania de analiză Chainalysis.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

De la falsuri video generate prin tehnologie deepfake până la scheme de tip Ponzi camuflate sub promisiunea „recompenselor de staking”, escrocii exploatează inteligența artificială, manipularea psihologică și rețelele sociale pentru a atrage inclusiv utilizatorii experimentați.

Principalele trei categorii de fraude:

• Impersonare cu deepfake – sunt folosite în special videoclipuri cu persoane publice care „susțin” platforme false;

• Inginerie socială – de la teste de angajare infectate cu viruși până la tweeturi de phishing;

• Fraude de tip Ponzi, reambalate sub eticheta DeFi, GameFi sau NFT.

Cel mai îngrijorător aspect ține, însă, de dimensiunea psihologică tot mai rafinată a acestor amenințări: victimele nu mai sunt doar înșelate, ci influențate treptat să acționeze împotriva propriului interes. Escrocii vizează accesul la date, însă ei și exploatează în slăbiciuni comportamentale și decizionale.

Cum sunt furate fondurile

Fondurile obținute fraudulos sunt adesea transferate prin așa-numitele cross-chain bridges, adică tehnologii care permit mutarea rapidă a valorii între rețele blockchain – și ascunse cu ajutorul unor instrumente de anonimizare, înainte de a ajunge în mixere sau pe platforme de schimb. Acest lucru complică intervențiile autorităților și procesele de recuperare, arată raportul Bitget.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Printre cele mai recente tendințe identificate se numără înșelătorii de amploare în Hong Kong, folosirea tot mai frecventă a aplicației Telegram și a secțiunilor de comentarii din X (fostul Twitter) ca puncte de intrare pentru atacuri, precum și dezvoltarea unor rețele de fraudă bine organizate, care operează la nivel internațional.

Pentru utilizatori și instituții, adoptarea unor bune practici și recunoașterea semnalelor de alarmă frecvente devine esențială, mai ales în interacțiunile din ecosistemele DeFi, NFT și Web3, unde capcanele devin tot mai complexe.

Citește și: Investitorii în criptomonede, noile ţinte ale infractorilor cibernetici. Care sunt cele mai folosite capcane şi cum pot fi evitate fraudele online Citește și: Fraude bancare: banii furați, transformaţi în criptomonede. Modul de operare Citește și: Operațiune ca în filme: Falși polițiști au „percheziționat” un apartament din Brașov și au plecat cu criptomonede de 600.000 de dolari Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: inteligenta artificialafraude

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Trump a negociat „la sânge” cu Europa: mai mulți bani pentru înarmare cu destinația SUA

Exclusiv Trump a negociat „la sânge” cu Europa: mai mulți bani pentru înarmare cu destinația SUA

0 Remus Florescu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 02:29

Donald Trump a repurtat o dublă victorie la summitul NATO de la Haga: a obținut creșterea cheltuielilor europenilor pentru apărare la 5% din PIB și s-a asigurat și că o mare parte din sumele investite să vor îndrepta către companiile americane, explică experta Iulia Joja.

Donald Trump a negociat „la sânge” cu europenii. FOTO: Inquam/Eduard Vânătoru googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Proiectul ReArm Europe care prevede investiții de 800 de miliarde în apărarea UE, cu o mare componentă centrată pe dezvoltarea industriei europene de armament, înseamnă mai puține arme cumpărate din SUA.

Acest lucru nu a trecut neobservat în administrația Trump care a găsit ocazia să se asigure că Europa va cumpăra în continuare, masiv, arme din SUA cu ocazia summitului NATO de la Haga.

Cu greu s-au hotărât aliații să cadă de acord asupra a 5 puncte  din declarația comună, iar unul dintre acestea are legătură cu achizițiile de arme americane, spune experta în securitate Iulia Joja, cadru didactic la Universitatea Georgetown (Washington) și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre.

Este vorba despre articolul 4 din comunicatul comun al țărilor membre NATO:

„Reafirmăm angajamentul nostru comun de a extinde rapid cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare și de a valorifica tehnologiile emergente și spiritul de inovare pentru a promova securitatea noastră colectivă. Vom acționa pentru eliminarea barierelor comerciale în domeniul apărării între aliați și vom valorifica parteneriatele noastre pentru a promova cooperarea în domeniul industriei de apărare.”

„Promitem să cumpărăm în continuare de la americani”

„Nu s-a comentat foarte mult vis-a-vis de această prevedere. Unul dintre factorii de stres al americanilor era, pe lângă cerința ca europenii să cheltuie suficient pentru înarmare, și unde vor fi cheltuiți acești bani. Și-au dat ei din seama ce înseamnă programul ReArm și au început să se întrebe dacă europenii vor investi acești bani în capabilități europene sau americane. Astfel, la Haga, au introdus un paragraf din cele cinci ca să-i liniștească pe americani”, explică experta.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Cea mai importantă este cea de-a doua frază a paragrafului, spune Joia. Formularea „vom lucra pentru a elimina barierele de comerț în ceea ce privește apărarea între aliați și vom utiliza parteneriatele pentru a promova cooperarea industrială de apărare” este interpretată astfel de către Iulia Joja: „Este o precizare care denotă faptul că americanii vor tarife mai mici și vor să se asigure prin acest punct 4 că europenii vor continua să cumpere mare parte din capabilitățile militare din Statele Unite”.

Specialista spune că această prevedere servește interesului american imediat deoarece cea mai importantă piață de desfacere a produselor americane de apărare este Europa.

„Sigur că pot să interpretezi că prevederea face referire și la comerțul între țările europene, doar că în Europa nu sunt bariere de impozite, deoarece avem piață unică. Este clar că acest paragraf a fost cerut de către americani și probabil formulat de către americani”, explică Joja.

Experta sumarizează declarația comună NATO de la Haga: „În paragraful 5 se anunță următorul summit. În paragraful 1 s precizează respectarea articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac asupra unui membru NATO este un atac asupra tuturor, o prevedere importantă și estea cel mai important mesaj pentru Rusia. Paragrafele 2 și 3 se referă la alocările de 5% din PIB pentru apărare plus Ucraina, care e inclusă în acel 5% și paragraful 4 este, în interpretarea mea, mesajul „promitem să cumpărăm în continuare de la americani.”

Joja: „SUA poate pierde cel puțin un trilion de dolari”

Iulia Joja explica pentru „Adevărul”, într-un interviu din luna martie, ce ar însemna pentru SUA un proiect ReArm Europe în care să fie ocoliți producătorii americani.

Citește și: Ar trebui ca România să ofere avioane F16 Ucrainei? Expert: „Summitul NATO stimulează statele europene să doneze Kievului vechituri”

„Acum, Europa nu mai are niciun interes să cumpere arme din SUA, din multe motive”, a susținut specialista în securitate Iulia Joja.

Ea crede că ucrainenii se vor adapta cu arme care nu sunt produse în SUA: „Cum au învățat să lupte cu sisteme Patriot, Himars și avioane americane, vor învăța și pe alte sisteme. Nu asta este problema”.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Joja susține că industria de armament a SUA ar avea de suferit dacă Europa nu va mai cumpăra:

„În ultimii trei ani de război, europenii și-au crescut bugetul apărării în medie cu 31%. Prea încet și insuficient, spun americanii, dar am crescut bugetul militar cu 31%. Cu o mare parte din acest buget militar, mic, mediu, mare, cum vrem să-l considerăm, am cumpărat arme. Două treimi din achizițiile făcute în 2024, ca exemplu, s-au dus în Statele Unite”.

În acest moment, UE va crește în continuare bugetul militar. „Și avem aceste bani, că sunt împrumut, că sunt bani puși pe masă, avem niște bani puși deoparte, într-un mod sau altul,, cel puțin 800 de miliarde de euro. Plus ce mai avem la nemți pentru infrastructură și armament, 500 de miliarde de euro, deci foarte mulți bani în comparație cu ce am avut până acum. Din acești bani, zero euro se vor duce în Statele Unite”, susține Iulia Joja.

Totuși, este posibil ca într-o primă fază, spune experta, să se mai facă achiziții din SUA, dacă nu găsim din alte părți, dar nu vor fi sume mari.

„În acest context, asta înseamnă că americanii au pierdut pentru următorii ani sute de miliarde către un tilion de dolari. Și asta în condițiile în care, formal, negocierile încă nici nu au început. Deci, astea sunt costurile pe care deja și le-au autoimpus americanii, un calcul pe care l-am spus în mai multe rânduri la televizoarele americane, la posturile de televizor americane. Ca să știe alegătorii americani cât îi costă politica transatlantică a lui Donald Trump”, a explicat Joia.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

În condițiile astea, Donald Trump ce face? „Impune tarife Uniunii Europene care înseamnă pentru consumatorul american și mai mari costuri”, răspunde Joia.

Ce se va întâmpla dacă SUA vând arme Rusiei

Pot să deschidă americanii o relație comercială cu privire la armament cu Rusia? „Ar fi ciudat și lăsând la o parte costurile politice la nivel global, din punct de vedere financiar ar fi o decizie extrem de proastă. Dacă economic, prioritatea administrației Trump e să facă bani, bugetul UE e mai mare decât al SUA și UE e unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA. Rusia are un PIB foarte mic, similar cu cel al Spaniei. Eu le urez succes dacă vor să facă bani cu rușii vânzându-le arme. Ar fi o decizie istoric de catastrofală”, a susținut Iulia Joja.

Citește și: Analiză. NATO a predat Ucraina lui Putin

La nivel global, cea mai importantă relație de politică externă și comercială a Statelor Unite este cea cu Europa. „Dar Statele Unite, de asemenea, au aliați importanti cu putere comercială importantă în alte părții ale lumii și ne uităm în special la Japonia, Coreea de Sud, Australia și alte mari puteri în comerciale din Asia. Aceste țări sunt la fel de speriate de ce se întâmplă cu politica Statelor Unite precum sunt europenii. Și de ani de zile se uită la acest război drept reprezentativ pentru viitorul lor. Adică Statele Unite îi vor ajuta dacă sunt atacați aliații din Asia de China sau nu?”, explică specialista.

Din moment ce SUA desconsideră relația cea mai importantă, anume cea cu Europa, concluzia pe care o trag partenerii și aliații asiatici ai SUA este că America n-are niciun motiv să-i ajute nici pe ei.

„Nu am văzut o retorică sau o politică agresivă vizavi de China în acest mandat Trump, dar am văzut-o vizavi de aliați și parteneri. Că vorbim de Europa, că vorbim de Canada, foarte important și emblematic. Ei bine, aceste țări deja și-au făcut alegerile. Ei se aliază cu Europa, nu cu Statele Unite. Australia s-a oferit să trimită soldați în Ucraina. Japonia, cel mai important aliat a Statelor Unite în Asia, a spus că indiferent ce vor face Statele Unite, Japonia va continua ajutorul militar pentru Ucraina”, arată Iulia Joja.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

Până și Turcia a susținut că în cazul în care Statele Unite se vor retrage din NATO, dorește o nouă formațiune sau o înlocuire a formatului NATO fără americani, a mai arătat experta.

„Astfel, dacă Statele Unite întorc armele împotriva propriilor aliați și parteneri, nu au niciun motiv să-i ajute pe turci sau pe japonezi sau pe australieni”, a concluzionat specialista.

Citește și: Ce i-au cerut liderii NATO lui Trump la dineul găzduit de regele Ţărilor de Jos. Dezvăluirile făcute de președintele Cehiei Remus Florescu Citește mai multe despre: donald trumpexclusiviulia joja

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Politică
• Măsurile de austeritate scot în stradă bugetării. Economist: „Reforma trebuie să diminueze anvelopa salarială. Le forțează să devină mai eficiente”

Analiză Măsurile de austeritate scot în stradă bugetării. Economist: „Reforma trebuie să diminueze anvelopa salarială. Le forțează să devină mai eficiente”

0 Maria Dinu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 02:45

Mai multe proteste au izbucnit luni în zeci de instituții din țară, inclusiv la Ministerul de Finanțe și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene, în așteptarea măsurilor care taie sporurile angajaților din sistemul de stat.

Cabinetul Bolojan a dat startul măsurilor de austeritate FOTO Inquam Photos / Octav Ganea googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Ziua de luni, 30 iunie, a adus proteste în toată țara, chiar și la Ministerul de Finanțe, precum și la mai multe sedii ANAF din țară, reorganizarea agenției fiind printre primele subiecte abordate de noul cabinet guvernamental condus de Ilie Bolojan.

Guvernul a adoptat în ședința de luni două ordonanțe de urgență, una care modifică veniturile angajaților din sistemul bugetar și alta care prevede anularea unei extinderi a ANAF. La 1 iulie 2025 ar fi urmat să fie operaționalizate structurile antifraudă teritoriale județene, însǎ guvernul a menținut structura existentă. 

Cele două inițiative, în special cea care scade nivelul salarial, au declanșat proteste în București, Cluj, Mureș, Constanța, Vrancea, Ilfov, Arad, Giurgiu, Vâlcea, Iași și Sălaj, la instituții precum  caCasa de Pensii, Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), Agențiile de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS), AJOFM, CNSAS și Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice (AJFP).

Si angajații Executivului au protestat de vineri, după ce au aflat că sporul acordat pentru condiții periculoase sau vătămătoare va fi limitat la 300 de lei brut lunar pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. Sporul ajungea inițial până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur conducerea Executivului, susținând că, în timp ce se invocă „reforma statului”, Guvernul mărește schema politică de la vârful puterii: vicepremieri în plus, fiecare cu 4–6 consilieri, cu câte trei secretari de stat per cabinet, fiecare cu alți consilieri, plus șoferi, autoturisme, birouri sau chiar fonduri de protocol.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Măsurile de austeritate vin în contextul în care, în anul 2024, costurile cu salariile din sectorul public au crescut semnificativ – de la 132 de miliarde de lei la 164 de miliarde de lei. OUG trebuia inițial adoptată în ședința de guvern de vineri, însă a trebuit să mai aștepte până luni pentru a primi toate avizele necesare. Este introdusă o măsură compensatorie, care ar urma să ofere angajaților expuși la condiții de muncă periculoase sau vătămătoare între 3 și 5 zile lucrătoare de concediu de odihnă suplimentar.

Liderii de sindicate, chemați la discuții

O reacție a venit din partea noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, care a atras atenția că în ultimii ani, în România, „bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente”.

„Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp şi o fundaţie bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creşterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noştri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutaţi”, a mai subliniat ministrul într-o postare pe Facebook.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat în urma ședinței de Guvern că va invita liderii de sindicate la discuții, motivând totodată că Guvernul trebuie dea „un mesaj clar” în contextul economic actual:

„Când am venit de la Bruxelles am aflat de acest protest spontan al angajaților și cu siguranță știți că sunt preocupat de domeniul relațiilor de muncă de mult timp, cu siguranță vom clarifica ceea ce este de clarificat în interiorul ministerului, va exista o invitație pentru liderii sindicali și vom sta de vorbă cu privire la ceea ce urmează. (…) Sunt adeptul dialogului social. Cred că este foarte important să ne așezăm la masă să înțelegem doleanțele, dacă a fost o mișcare de protest preventivă sau care să pună pe masă niște soluții din partea dumnealor. Dreptul la grevă sau la protest este un drept constituțional. Sunt adeptul dialogului. Nu ar trebui să ne panicăm. Avem o situație dificilă în România, în general, aceast este creată de ani de zile care s-au succedat de populism. Avem o notă de plată azi și pentru aceasta trebuie să existe un guvern care să își aasume într-un mod curajos faptul că există această nevoie de ajustare”.

Citește și: Ordonanța austerității și reorganizarea ANAF, adoptate de Guvern

Adevărata reformă, „reducerea schemei de personal”

Analistul economic Blogdan Glăvan subliniază că protestele sunt o consecință logică a modului în care Executivul abordează pproblema scăderii cfheltuielilor bugetare. „În momentul în care iei măsuri care afectează pe toată lumea, în sensul reducerii veniturilor, este logic că vor urma proteste. Reforma care trebuie urmată este aceea de a diminua sau de a îngheța, în funcție de calculele bugetare, anvelopa salarială. Nu de a reduce salariile, veniturile. Deci nu în sensul diminuării fiecărui salariu sau tuturor salariilor în bloc. Nu în sensul afectării tuturor salariilor, ci în sensul afectării anvelopelor salariale. Pentru că ceea ce ne interesează pe noi, ca contribuabili, este ca statul să cheltuiască mai puțin.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Noi suntem nemulțumiți ca se cheltuie mult. Avem un deficit bugetar mare și nu vedem această cheltuială în servicii publice de calitate. Și există foarte multe dovezi care arată că în sistemul bugetar, în special în administrație, lucrează mulți oameni care s-au angajat în ultimii ani. Zeci de mii de oameni care s-au angajat în ultimii ani. Deci, există toate indiciile care arată că avem un surplus de personal în sistemul administrativ. Și, deci, cheltuieli exagerate. Politica care trebuie urmată este de limitare sau chiar de reducere a acestor cheltuieli salariale și de altă natură din administrație. Însă asta o poți face punând un plafon total limitat, înghețând, de exemplu, cheltuiala această salarială, sau afectând salariile individual. În momentul în care afectezi salariile individual, sigur vei avea proteste”, explică Bogdan Glăvan.

Potrivit analistului, reorganizarea instituțiilor ar forța o reformare adevărată a acestora, fiind forțate să devină mai eficiente:

„În momentul în care spui, să spunem, unei instituții, ANAF sau unei companii de stat – tu trebuie să te încadrezi în atâtea cheltuieli de personal – păi atunci problema este a celor din interiorul instituției sau companiei de stat respective, pentru că ei trebuie să găsească soluții de a diminua acele cheltuieli. Fie fac o reorganizare și dau afară 10% din personal, fie modifică contactul colectiv de muncă și reduc ei salariile de comun acord, dar potențialul de conflict social scade.

Citește și: Dacă vrem servicii publice de calitate, trebuie să acceptăm adevărul. Ele costă!

Și asta înseamnă cu adevărat reformă. De ce? Pentru că în momentul în care aceste instituții, când vorbim de agenții publice, companii, în momentul în care ele își reduc schema de personal, asta le forțează să devină mai eficiente. Și acea schemă de personal nu se va umple de la sine. E greu să crească din nou în anii care urmează. Rămâne o economie, rămâne o reducere de cheltuială publică definitivă, hai să spunem permanentă. (…) Motivul oamenilor, din interior va fi – să fac ce trebuie ca să nu fiu dat afară – deci cei care vor fi nemulțumiți vor fi o minoritate”.

Analistul economic mai amintește de protestele izbucnite în contextul anului electoral 2024, atunci când PNL și PSD, conduse la acel moment de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, au fost nevoite să deblocheze activitatea din sistemul de stat. „Să presupunem că n-ar ieși oamenii în stradă acum și n-ar facegrevă. Ar fi ăsta un lucru minunat? Am putea sta liniștit? Nu. De ce? Fiindcă oamenii vor aștepta la cotitură următorul moment în care să ceară creșterea salariilor”, mai subliniază Bogdan Glăvan.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); }); Citește și: Dragoș Pîslaru: Comisia Europeană va relua discuțiile tehnice pe tema PNRR Maria Dinu Citește mai multe despre: protesteanafanaliza

---

Sursa: Adevarul