Top 10 Știri România – Ultimele Noutăți și Breaking News

Agregator Știri România din Toate Sursele

  • Rachetă lansată din Yemen, interceptată de armata israeliană. Precizările IDF

    Rachetă lansată din Yemen, interceptată de armata israeliană. Precizările IDF

    • Home
    • Știri Externe
    • În lume
    • Rachetă lansată din Yemen, interceptată de armata israeliană. Precizările IDF

    Rachetă lansată din Yemen, interceptată de armata israeliană. Precizările IDF

    0 Cristina Stancu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 22:10

    Armata israeliană a anunţat marţi seara că a interceptat o rachetă lansată din Yemen, la scurt timp după ce sirenele de raid aerian s-au declanşat în centrul Ierusalimului, relatează AFP.

    Rebeli houthi în Yemen FOTO EPA-EFE googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    În urma declanşării sirenelor, „în mai multe regiuni din Israel, o rachetă lansată din Yemen a fost interceptată”, precizează un comunicat al armatei israeliene, citat de AFP și Agerpres.

    Zeci de atacuri cu rachete şi drone 

    Rebelii houthi, care controlează zone întinse din Yemen, au lansat zeci de atacuri cu rachete şi drone împotriva Israelului de la începutul războiului în Gaza, declanşat de un atac al mişcării islamiste palestiniene Hamas pe teritoriul israelian, la 7 octombrie.

    Amintim că Israelul și-a intensificat ofensiva în Fâșia Gaza luni, emițând noi ordine de evacuare pentru zeci de mii de oameni din nordul teritoriului devastat, în timp ce aproximativ 60 de palestinieni au fost uciși în noi bombardamente, potrivit oficialilor locali și personalului medical, relatează The Guardian. Peste 40 de persoane au fost ucise într-un atac aerian asupra unei cafenele din apropierea portului, în orașul Gaza, potrivit directorului celui mai mare spital din teritoriu.

    În ceea ce privește conflictul de 12 zile dintre Iran și Israel, acesta  s-a încheiat cu un armistițiu, după ce sute de victime au fost înregistrate pe ambele părți. Iranul a raportat luni cel puţin 935 de morţi, printre care 132 de femei şi 38 de copii.

    Citește și: Iranul condiționează reluarea dialogului cu SUA: „Statele Unite nu și-au clarificat încă poziția” Citește și: Ce s-a întâmplat cu prizonierii politici din Iran după atacul asupra închisorii Evin: „Ne-au adus într-un loc care practic ne va ucide” Citește și: Israelul a bombardat o cafenea pe o plajă aglomerată din orașul Gaza. Peste 40 de persoane au fost ucise și alte zeci rănite Cristina Stancu Citește mai multe despre: yemenarmata israelianăarmata israeliana


    Sursa: Adevarul

  • Ucraina testează primul costum din Kevlar care protejează soldații de drone. Urmează bocanci rezistenți la explozie?

    Ucraina testează primul costum din Kevlar care protejează soldații de drone. Urmează bocanci rezistenți la explozie?

    • Home
    • Știri Externe
    • Europa
    • Ucraina testează primul costum din Kevlar care protejează soldații de drone. Urmează bocanci rezistenți la explozie?

    Ucraina testează primul costum din Kevlar care protejează soldații de drone. Urmează bocanci rezistenți la explozie?

    0 Viorica Marin 0 1 live Publicat: 01.07.2025 22:22

    Pe fondul transformărilor profunde ale câmpului de luptă din Ucraina, unde dronele și artileria au devenit principalele amenințări, un ofițer ucrainean a conceput un costum de protecție inovator, menit să reducă vulnerabilitatea soldaților expuși atacurilor aeriene. Este vorba despre o salopetă tactică completă, realizată din Kevlar și alte materiale absorbante de șoc, destinată protecției împotriva schijelor și a explozibililor lansați din drone.

    Maiorul Oleh Șiriaiev, decorat recent cu titlul de „Erou al Ucrainei”/FOTO:X googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Costumul a fost dezvoltat de maiorul Oleh Șiriaiev, decorat recent cu titlul de „Erou al Ucrainei”. Prototipul, scrie The Telegraph, reprezintă o soluție gândită special pentru condițiile statice de pe front, unde pericolul vine mai puțin din partea armelor de foc și mai mult din cer.

    Protecție împotriva schijelor, nu a gloanțelor

    În timp ce vestele antiglonț clasice rămân esențiale, noul costum vine să completeze zonele vulnerabile care, până acum, rămâneau expuse – în special brațele, picioarele și gâtul. Materialul de bază, Kevlarul, este o fibră sintetică rezistentă la căldură, utilizată inițial în industria pneurilor de curse. Deși nu oferă aceeași protecție balistică precum plăcile ceramice, este considerabil mai ușor și eficient împotriva schijelor – principala cauză a rănilor pe frontul ucrainean actual.

    Kevlarul a fost inventat în 1965 de către compania DuPont (SUA), și introdus pe piață în 1970. Kevlar-ul este o amidă cu proprietăți mecanice deosebite, fiind de 5 ori mai rezistentă decât oțelul, considerat la o greutate egală. Pentru aceste considerente, Kevlar-ul a fost prima fibră polimerică organică adecvată utilizării în compozite avansate, fiind totodată una dintre cele mai importante fibre sintetice dezvoltate până în prezent. Kevlar-ul este un polimer înalt cristalin care, datorită formei de baghetă a moleculelor de para-aramid și a procesului de obținere prin filarea precursorului, produc anizotropia fibrelor, asemănător fibrelor de carbon.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    „Când o dronă lansează o grenadă sau un dispozitiv exploziv, schijele și pulberea balistică zboară în toate direcțiile, cu viteze și mase diferite. Acestea rănesc frecvent soldați aflați în tranșee sau în adăposturi temporare”, explică maiorul Șiriaiev.

    Articulațiile – o prioritate

    Costumul oferă întăriri suplimentare în zonele cele mai vulnerabile: coate, genunchi și glezne. Potrivit dezvoltatorilor, aceste articulații sunt adesea afectate în timpul deplasărilor rapide sau în urma prăbușirilor cauzate de explozibil. Echipamentul este conceput să fie purtat în completarea armurii standard – nu în locul acesteia – și să ofere un plus de acoperire fără a afecta semnificativ mobilitatea.

    Următorul pas: bocanci cu tălpi anti-explozie

    În paralel, echipa condusă de maiorul Șiriaiev explorează posibilitatea realizării unor tălpi rezistente la explozie, care să fie integrate în bocancii de luptă. Acestea ar avea rolul de a reduce riscul de amputări și traumatisme severe în cazul minelor sau al dispozitivelor explozive artizanale montate la nivelul solului – o altă amenințare frecventă în conflictul din Ucraina.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Soldatul, de neînlocuit

    Chiar dacă războiul din Ucraina a adus o explozie a utilizării dronelor, Șiriaiev subliniază că tehnologia nu poate înlocui complet factorul uman.

    „Fără infanterie, nu există război. Nicio dronă nu poate lua decizii, nu poate simți sau observa ca un soldat. Omul rămâne cel care controlează tehnologia, deschide focul și evaluează situația cu propria judecată”, afirmă el.

    Costumul din Kevlar dezvoltat de maiorul ucrainean vine, astfel, ca răspuns la realitățile tot mai complexe ale unui război în care linia frontului nu mai este delimitată doar de tranșee și focuri de armă, ci și de un cer controlat de aparate fără pilot, cu ochi electronici și atacuri la distanță. În acest nou teatru de operațiuni, fiecare gest de inovație tactică devine esențial.

    Citește și: Putin invadează mai mult decât Ucraina. Noul câmp de luptă este online, iar miza este suveranitatea democratică Citește și: Forțele ruse au cucerit toată regiunea Lugansk, susține guvernatorul pro-rus. Cât teritoriu ucrainean se află sub controlul Rusiei Citește și: Un actor rus, cunoscut pe front sub indicativul „Artist”, a murit în luptele din regiunea Kursk Viorica Marin Citește mai multe despre: ucrainarazboirusia invazie


    Sursa: Adevarul

  • Amenințările sindicaliștilor din Finanțe, criticate de un economist: „Să spui că există riscul neplății pensiilor și salariilor e o formă de șantaj”

    Amenințările sindicaliștilor din Finanțe, criticate de un economist: „Să spui că există riscul neplății pensiilor și salariilor e o formă de șantaj”

    • Home
    • Economie
    • Amenințările sindicaliștilor din Finanțe, criticate de un economist: „Să spui că există riscul neplății pensiilor și salariilor e o formă de șantaj”

    Amenințările sindicaliștilor din Finanțe, criticate de un economist: „Să spui că există riscul neplății pensiilor și salariilor e o formă de șantaj”

    0 Cristina Stancu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 22:43 Ultima actualizare: 01.07.2025 22:51

    Economistul Adrian Negrescu consideră că amenințările sindicaliştilor de la Ministerul Finanţelor, potrivit cărora există riscul neplăţii pensiilor şi salariilor, reprezintă o „formă de şantaj” .

    Adrian Negrescu la Palatul Parlamentului. FOTO Facebook googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    „Să spui că există riscul neplății pensiilor și a salariilor dacă nu se revine asupra sporului e deja prea mult”, a scris Adrian Negrescu, marți, 1 iulie, într-o postare pe Facebook.

    „Una e să protestezi legal, altă să ameninți”

     Economistul a continuat:

    „E o formă de șantaj care nu are nicio legătură cu lupta sindicală. Lovești în pensionari că să îți menții privilegiile? Una e să protestezi legal, altă să ameninți”, se mai arată  în aceeași postare.

    Afimațiile sale vin în  a doua zi consecutivă de proteste în sistemul bugetar, generate de ordonanța de urgență privind plafonarea sporurilor.   

    Într-o intervenție la Digi24, Adrian Negrescu a făcut o radiografie a situației financiare a statului și a efectelor liberalizării pieței de energie.

    „Nu se pune problema amânării sau blocării plăţii pensiilor şi a salariilor”

    Amintim că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis, marți,  că nu există riscul amânării sau blocării plății pensiilor și salariilor, în contextul protestelor tot mai ample generate de măsurile Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

     „Nu se pune problema amânării sau blocării plăţii pensiilor şi a salariilor, aşa cum s-a vehiculat”,  a subliniat ministrul.

    Alexandru Nazare a dat asigurări că dialogul cu sindicatele va continua, pentru a fi identificate soluții sustenabile, care să aducă „echitate și predictibilitate financiară”.

    Cristina Stancu Citește mai multe despre: ministerul finanţelorșantajadrian negrescu


    Sursa: Adevarul

  • UE către Orban. Nu sunt motive pentru blocarea aderării Ucrainei. Ce spune despre decuplarea Kievului și Chișinăului pe drumul european

    UE către Orban. Nu sunt motive pentru blocarea aderării Ucrainei. Ce spune despre decuplarea Kievului și Chișinăului pe drumul european

    • Home
    • Știri Externe
    • Republica Moldova
    • UE către Orban. Nu sunt motive pentru blocarea aderării Ucrainei. Ce spune despre decuplarea Kievului și Chișinăului pe drumul european

    UE către Orban. Nu sunt motive pentru blocarea aderării Ucrainei. Ce spune despre decuplarea Kievului și Chișinăului pe drumul european

    0 Alina Cotoros 0 1 live Publicat: 01.07.2025 22:48

    Blocajul privind aderarea Ucrainei este atât de adânc înrădăcinat, încât diplomații de la Bruxelles iau în calcul ideea decuplării acesteia de candidatura Republicii Moldova, scrie ,,Euronews”.

    Orban este contra aderării Kievului la UE. FOTO: Arhivă googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Nu există „motive obiective” pentru a împiedica Ucraina să lanseze prima etapă a procesului de aderare, a transmis Comisia Europeană ca răspuns la veto-ul premierului Ungariei, Viktor Orban, reconfirmat de liderul maghiar în cadrul summitului UE de săptămâna trecută, notează jurnaliștii ,,Euronews”.

    „Când o țară candidată este blocată fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).

    Argumentele liderului de la Budapesta

    Conform lui Viktor Orban, 95% dintre cei aproape 2,3 milioane de participanți la o consultare națională au fost împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar. Iar șeful Cabinetului de miniștri de la Budapeste a invocat aceste rezultate pentru a-și justifica veto-ul, afirmând la summit: „Am venit aici cu un mandat puternic. Dacă un membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place acest lucru”. 

    CE a răspuns, subliniind că Ucraina este pregătită să deschidă primul cluster de negocieri, care acoperă teme-cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice. Acest cluster, cunoscut drept fundamental, deschide procesul complex, iar fiecare pas necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. 

    „Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în prezent, Ucraina livrează reforme în cele mai dificile circumstanțe pe care ni le putem imagina.Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în privința aderării, iar în acest caz nu există niciun motiv obiectiv care să justifice blocarea deschiderii primului grup de negocieri. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide curând acest prim grup”, a mai spus purtătorul de cuvânt al structurii europene.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Comisia a evaluat pozitiv și planul de acțiune al Ucrainei privind protecția minorităților, care urmărește armonizarea legislației interne cu standardele europene pentru a combate discriminarea și infracțiunile motivate de ură pe criterii etnice, având scopul să asigure acces egal la servicii publice și să promoveze diversitatea culturală.

    Planul a fost conceput pentru a liniști îngrijorările lui Orban în contextul în care Guvernul pe care-l conduce a acuzat frecvent Ucraina că ar încălca drepturile lingvistice ale celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc cu precădere în regiunea Transcarpatia. Cele două țări au purtat discuții bilaterale pe acest subiect, dar negocierile s-au oprit brus în luna mai după ce Kievul a denunțat o rețea suspectă de spionaj maghiară care acționa împotriva intereselor Ucrainei.

     Veto-ul lui Orban privind aderarea Ucrainei datează din iulie 2024, când Ungaria a preluat președinția semestrială a Consiliului UE, subliniind că Ucraina nu va deschide niciun cluster de negocieri pe durata mandatului său.

    Citește și: Cum vrea Germania să-l pună la punct pe Victor Orban

    Oficialii și diplomații de la Bruxelles au ironizat această poziție, sperând la progrese după ce Polonia a preluat conducerea în luna ianuarie a acestui an, dar președinția poloneză nu a înregistrat rezultate în acest sens. Actualul deținător al președinției, Danemarca, a descris extinderea ca fiind o „necesitate geopolitică”, fiind hotărâtă să deblocheze procesul.

    Solicitarea liderului de la Kiev

    Între timp, la Kiev este tot mai multă frustrare. În timpul summitului de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a cerut o soluție în acest sens.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    „Avem nevoie acum de un mesaj politic clar-că Ucraina este ferm pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei ar putea crea un precedent global – un motiv de a pune la îndoială cuvintele și angajamentele europene. Noi ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Așadar, deschiderea primului grup de negocieri, cel al ‘Fundamentelor’, ar putea însemna mai mult decât un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce definește viitoarea integrare a Ucrainei în Europa”, le-a transmis Volodimir Zelenski liderilor prezenți, inclusiv lui Orban.

    La finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul, dar fără să ofere indicii despre cum ar putea fi rezolvată disputa care durează de luni de zile.

    „Sub un foc continuu, Ucraina implementează reformă după reformă. Este impresionant. Ucraina a făcut ceea ce i s-a cerut- acum trebuie să facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să avanseze”, a adăugat Ursula von der Leyen. 

    Decizie riscantă

    Blocajul este atât de profund încât diplomații au început să ia în considerare ideea decuplării candidaturilor Ucrainei și Republicii Moldova.

    ,,Cele două țări din Est au depus cererile aproape simultan, imediat după ce Rusia a lansat invazia la scară largă, și au fost declarate candidate în aceeași zi din iunie 2022. De atunci, au avansat împreună. Comisia consideră că ambele sunt la fel de pregătite să deschidă primul cluster și așteaptă unanimitatea statelor membre pentru a da undă verde”, conform jurnaliștilor Euronews.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

    Orban nu a exprimat rezerve față de Chișinău, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avansa în negocieri, în timp ce Ucraina așteaptă ridicarea veto-ului. Totuși, decuplarea este un pariu riscant, pentru că ar putea lăsa Kievul în urmă pe termen nelimitat și ar perpetua impresia unei promisiuni încălcate față de poporul ucrainean.

    „Noi nu cerem decuplarea Moldovei. Este decizia statelor membre dacă vor să facă acest pas. Ceea ce vrem este să susținem Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare”, a conchis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. 

    Citește și: Viktor Orbán: Ucraina e amăgită cu „promisiuni imposibile” de aderare la UE. „Oamenii de la Bruxelles îi mint și îi înșală” Citește și: Număr record de participanți la Marșul Pride de la Budapesta, în ciuda interdicției impuse de premierul Viktor Orban Alina Cotoros Citește mai multe despre: uniunea europeanakievvictor orban


    Sursa: Adevarul

  • „Cred că n-ar trebui să începem cu tăierea burselor”. Elevii au protestat în Slatina, avertizând că mulți își vor pierde motivația

    „Cred că n-ar trebui să începem cu tăierea burselor”. Elevii au protestat în Slatina, avertizând că mulți își vor pierde motivația

    • Home
    • Știri locale
    • Slatina
    • „Cred că n-ar trebui să începem cu tăierea burselor”. Elevii au protestat în Slatina, avertizând că mulți își vor pierde motivația

    Video „Cred că n-ar trebui să începem cu tăierea burselor”. Elevii au protestat în Slatina, avertizând că mulți își vor pierde motivația

    0 Alina Mitran 0 1 live Publicat: 01.07.2025 23:04

    A fost protest, marți după-amiază, în municipiul Slatina, din județul Olt, zeci de elevi semnalând că tăierea anumitor tipuri de burse înseamnă nimic altceva decât că mulți dintre colegi își vor pierde motivația de a învăța sau chiar de a veni la școală.

    Pe platoul din fața Prefecturii Olt s-au adunat marți-seară, 1 iulie 2025, zeci de elevi veniți din tot județul Olt pentru a atrage atenția că măsurile propuse, de tăiere a anumitor categorii de burse și limitări în acordarea celor care rămân în continuare, vor duce la demotivarea multor elevi. Deși nu banii ar trebui să dicteze interesul lor pentru educație, sumele pe care mulți elevi le primeau sub forma diverselor burse erau cu adevărat un stimulent, au spus elevii.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    „Elevi, luptați, că burse meritați”, „De ce, de ce, de ce și bursele?”, „Fără burse, fără carte, România merge-n spate”, „La palat e sărbătoare, în școală e foame mare”, au scandat elevii. 

    „Noi considerăm că este un atac la adresa educației. Tinerii nu sunt motivați să se autodepășească din punct de vedere economic. De asemenea, sunt elevi cu o situație materială precară care vor fi afectați de această schimbare. Noi considerăm că bursele nu sunt un privilegiu, ci un drept fundamental, și tocmai de aceea considerăm că este foarte important să milităm pentru acest drept și să luptăm pentru educație. De aceea ne aflăm astăzi aici, pentru a neface vocea auzită”, a declarat președinta Consiliului Județean al Elevilor Olt, Aneline Cristina Maria Gulie.

    Cel mai mult, au spus elevii, îi deranjează că ei nu au fost cu adevărat consultați înainte de a se adopta decizia limitării plajei de burse pentru elevi. „Există și alte metode prin care poate fi rezolvată problema deficitului bugetar”, au susținut mai mulți dintre elevi.

    O parte dintre elevii care au protestat la Slatina s-au aflat și în rândul protestatarilor de la București. Acolo au reușit ca o delegație, așa cum s-a întâmplat și la Slatina, să intre la discuții, însă deocamdată veștile bune se lasă așteptate.

    Tinerii spun că micșorându-se procentul de beneficiari dintr-o clasă, de la 30% la 15%, în clasele în care se performează vor rămâne pe dinafară elevi cu medii foarte mari. Mai mult, una dintre eleve a relatat ce se poate întâmpla în clasa ei, unde mai mult de cinci colegi au media 10, iar conform noilor reguli anunțate nu vor putea beneficia nici măcar aceștia toți de bursă de merit. Evaluarea neunitară ar putea duce, pe de altă parte, la inechități în sistem. 

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Bursele pentru olimpici, aproximativ 2.000 la nivel național, care nu se vor mai acorda deloc, au fost de asemenea puse în discuție. „Noi considerăm că și acestea constituie o motivație pentru ei să se autodepășească”, au spus elevii.  

    Invitați în sediul Prefecturii Olt, elevii au purtat o discuție cu prefectul județul județului Olt, Cosmin Floreanu, căruia i-au explicat care sunt modificările care i-au determinat să iasă în stradă. 

    „În facultate am avut și eu bursă și nu mă motiva neapărat bursa, dar era un venit suplimentar pe care puteam să-l folosesc așa cum vreau eu. Eu consider că educația trebuie să fie pe primul plan în țara noastră, elevii trebuie stimulați să învețe și, de ce nu, atunci când o fac și o fac bine, să fie și recompensați. De aceea nu sunt în totalitate de acord cu acesată tăiere a burselor. Eu cred că n-ar trebui să începem cu tăierea burselor. Știu că țara noastră trece printr-o situație dificilă din punct de vedere financiar, dar cred că ar trebui să punem mai mult preț pe educație și să încercăm să-i recompensăm pe tineri atât cât putem. Nu știu dacă e neapărat bine că s-a început cu această tăiere a burselor”, le-a spus prefectul. 

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

    1,4 milioane burse acordate în ianuarie 2025

    Ministerul Educației și Cercetării a dat publicității, tot marți, 1 iulie, un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației cu privire la efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație și modul cum au fost acestea percepute de către actorii educaționali. datele vin să certifice ceea ce au și semnalat elevii, anume că pentru mulți dintre ei au constituit o motivație pentru a învăța mai bine sau chiar pentru a nu mai absenta. 

    Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării (MEC), în luna martie 2024 a anului școlar 2023 – 2024, au fost acordate aprox. 1.370.000 de burse, la o populație școlară de 2.260.430 de elevi (excluzând elevii din învățământul preșcolar, special și postliceal). „Alocările bugetare au fost concentrate pe bursele sociale și de merit, care reprezintă peste 95% din totalul burselor acordate în anul școlar 2023 – 2024. Distribuția fondurilor reflectă susținerea elevilor aflați în situații vulnerabile (52% din buget) și a performanței (48% din buget). De exemplu, la nivelul lunii martie 2024, bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari (55,6% din totalul beneficiarilor de burse, 762.833 elevi), urmată de bursa de merit (40%, 522.653 elevi), bursa tehnologică (6%), bursele de excelență olimpică (0,22%), iar bursa pentru mame minore s-a acordat pentru 960 beneficiare (0,06%)”, se arată în comunicatul ministerului.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

    În luna ianuarie 2025, au fost acordate și mai multe burse, peste 1.400.000 de burse școlare. „Bursa de merit, acordată unui număr considerabil de elevi, a fost cea mai finanțată categorie, în timp ce bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari. Bursele tehnologice, cele de excelență și bursele pentru mame minore au vizat segmente mai restrânse, indicând direcții de sprijin specializat. Bursa socială a înregistrat cei mai mulți beneficiari (840.820, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor), urmată de bursa de merit (325.265 de elevi). Bursa de reziliență a avut 170.318 elevi beneficiari, aceștia reprezentând 12% din totalul bursierilor la nivelul acestei luni”, mai arată datele furnizate de MEC. 

    Cât despre impact,  iată ce arată cercetarea:

    – aproximativ 70% dintre elevi au declarat că au beneficiat de cel puțin o bursă în 2023 – 2024;

    – diriginții și învățătorii arată că procentul de bursieri crește în clasele cu vulnerabilitate ridicată, unde unii elevi pot beneficia de mai multe burse simultan;

    Zeci de elevi au protestat la Slatina, nemulțumiți de reforma burselor FOTO: Alina Mitran googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    – aproximativ 70% dintre elevi au declarat că au beneficiat de cel puțin o bursă în 2023 – 2024;

    – diriginții și învățătorii arată că procentul de bursieri crește în clasele cu vulnerabilitate ridicată, unde unii elevi pot beneficia de mai multe burse simultan;

    – bursele de merit au fost acordate mai frecvent în mediul urban, în învățământul gimnazial sau în liceele teoretice, față de cele vocaționale sau tehnologice și pentru elevii din familii fără vulnerabilități (93% vs. 35% pentru elevii din familii vulnerabile);

    Citește și: Sistemul de burse din România este „cel mai generos” din UE, spune Ministrul Educaţiei. Urmează o redimensionare

    – elevii din grupuri vulnerabile au beneficiat într-o măsură mai mică de această bursă decât cei care proveneau din familii fără vulnerabilități. În funcție de nivelul educațional, părinții cu educație superioară au raportat în ponderi mai ridicate primirea bursei de merit de către copiii lor, decât cei cu educație scăzută;

    – bursele sociale s-au regăsit în toate școlile rurale investigate, fiind asociate cu educația scăzută a părinților (89% dintre elevii având părinți cu educație scăzută au primit acest tip de bursă);

    Zeci de elevi au protestat la Slatina, nemulțumiți de reforma burselor FOTO: Alina Mitran

    – bursa de reziliență a fost acordată, în cele mai multe cazuri, pentru elevi cu medii de cel puțin 8,50; beneficiarii acestei burse, cu medii situate între 7,00 – 7,99, se află, cel mai frecvent, în învățământul profesional;

    – bursele de excelență olimpică și cele tehnologice au fost mai frecvente în mediul urban, bursele tehnologice sprijinind mai frecvent elevii din familii vulnerabile;

    – bursa pentru mame minore a fost acordată în special în liceele tehnologice, evidențiind un profil social distinct;

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

    – suspendarea burselor unor elevi s-a produs mai ales din cauza absenteismului (94% dintre directorii care au raportat suspendări au indicat acest motiv), corigențe/repetenție sau transferuri (17%) și scăderea notei la purtare, asociată cu abateri disciplinare (10%);

    – în ceea ce privește diferențierea pe tipul de unitate, problematica absențelor ca motiv al suspendării burselor este mai frecventă în licee (97%) și în școlile profesionale;

    – burselor s-au realizat rar, în principal din fonduri locale;

    Zeci de elevi au protestat la Slatina, nemulțumiți de reforma burselor FOTO: Alina Mitran Citește și: „Nu din burse faceți averi”. Studenții, protest în București față de tăierile anunțate de Guvern

    – banii din burse au fost cheltuiți predominant pe îmbrăcăminte, rechizite și alimente. În mediul rural, bursele au fost utilizate frecvent și de către familie, ca sprijin economic, iar în mediul urban, se observă o diferență de 20% între opiniile părinților și elevilor despre utilizarea fondurilor, ceea ce poate semnifica că decizia cheltuirii banilor este a elevilor. Elevii din rural utilizează în mai mare măsură bursa pentru caiete, cărți și rechizite sau îmbrăcăminte/încălțăminte, iar cei din urban în mai mare măsură pentru pregătire suplimentară/meditații, articole de îngrijire sau divertisment;

    Zeci de elevi au protestat la Slatina, nemulțumiți de reforma burselor FOTO: Alina Mitran googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle5’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’); });

    – 60% dintre părinți se declară mulțumiți de bursă, însă există nemulțumiri privind cuantumul și întârzierile de plată;

    – aproape toți elevii (99,7%) declară că bursa a avut un efect pozitiv, iar două treimi raportează îmbunătățirea performanței școlare autopercepute;

    – părinții menționează ca efecte pozitive creșterea motivației pentru învățare (65%), mai ales la liceu (peste 70%);

    – majoritatea profesorilor (75%) și directorilor (peste 80%) consideră că bursele școlare au avut ca efect reducerea absenteismului în rândul elevilor și creșterea prezenței la ore.

    Citește și: Educația „salvează” deficitul bugetar! Alina Mitran


    Sursa: Adevarul

  • Drona turcească Bayraktar revine în prim-plan. Ucraina lovește cu ea flota rusă din Marea Neagră

    Drona turcească Bayraktar revine în prim-plan. Ucraina lovește cu ea flota rusă din Marea Neagră

    • Home
    • Știri Externe
    • Europa
    • Drona turcească Bayraktar revine în prim-plan. Ucraina lovește cu ea flota rusă din Marea Neagră

    Drona turcească Bayraktar revine în prim-plan. Ucraina lovește cu ea flota rusă din Marea Neagră

    0 Război în Ucraina Viorica Marin 0 1 live Publicat: 01.07.2025 23:05

    După o perioadă de tăcere operațională, dronele Bayraktar TB2 — simbol al primelor luni de rezistență ucraineană — revin în arsenalul activ al Kievului, cu o nouă misiune: țintirea navelor de război rusești din apropierea Crimeei, scrie euromaidanpress.com.

    Drone trurcești Bayraktar/FOTO:Arhiva googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Reluarea utilizării acestor drone vine pe fondul unor evoluții semnificative: uzinele ucrainene produc acum peste 120 de unități anual, grație unui parteneriat consolidat cu Turcia. În paralel, Ucraina a reușit să slăbească semnificativ rețelele de supraveghere și apărare aeriană rusești din peninsulă — o precondiție esențială pentru relansarea operațiunilor aeriene riscante.

    Trecutul recent: un simbol devenit vulnerabil

    În debutul invaziei ruse, Bayraktar-ul s-a impus ca una dintre puținele arme capabile să destabilizeze formațiunile rusești în mișcare. Însă, pe măsură ce Moscova și-a consolidat apărarea antiaeriană, semnătura radar vizibilă a dronei a devenit un handicap. Ucraina a fost forțată să le retragă din prima linie.

    Astăzi, condițiile s-au schimbat. Capacitatea locală de producție și degradarea sistematică a apărării ruse deschid un nou capitol operațional.

    Atacuri asupra platformelor petroliere și a vaselor de debarcare

    O înregistrare recentă arată cum mai multe Bayraktar TB2 au lovit ambarcațiuni rusești în apropiere de limanul Tendrivska, în contextul unei încercări de debarcare a forțelor ruse pe insule strategice. Atacul nu a fost singular: Ucraina extinde aceste operațiuni spre platformele petroliere din larg, capturate anterior de ruși și utilizate drept posturi de supraveghere și relansatoare de semnal pentru drone.

    Pentru ambele tabere, aceste platforme au devenit puncte nodale — teren disputat în mod repetat, cu controlul schimbându-se de la o săptămână la alta.

    Sprijin occidental și tactici combinate

    Sprijinul occidental nu este doar politic sau economic. Zborurile regulate ale aeronavelor britanice de recunoaștere RC-135W în vestul Crimeei indică o coordonare complexă, menită să furnizeze Ucrainei informații în timp real. La sol, aceste date sunt utilizate de operatorii Bayraktar, care pot reacționa rapid și ținti cu precizie.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    Rusia contraatacă printr-o combinație de drone Lancet și platforme de recunoaștere ZALA. Însă, potrivit analiștilor ruși, eficiența acestui sistem este limitată în fața ambarcațiunilor ucrainene rapide, dotate acum cu bruiaje electronice și chiar rachete sol-aer improvizate, capabile să doboare drone sau chiar avioane inamice.

    Operațiuni asupra apărării aeriene ruse

    Un moment de cotitură în acest puzzle operațional a venit recent, când Direcția de Informații a Armatei Ucrainene a executat o lovitură de precizie asupra unui complex S-400 rusesc din Crimeea. Au fost distruse radarele esențiale 92N2E și 91N6E, precum și un lansator de rachete. Acest atac a „deschis cerul” deasupra Crimeei de vest și a Mării Negre, permițând reluarea incursiunilor aeriene.

    Într-o mișcare imediată, Ucraina a lansat două rachete Neptune asupra unei baze de forțe navale speciale ruse din Chornomorske, provocând daune majore.

    Flota rusă se retrage, Crimeea devine vulnerabilă

    Pe fondul acestor presiuni, comandanții ruși au retras o mare parte a flotei din apele contestate, transformând-o într-o prezență simbolică. Într-un gest care trădează disperarea, armamentul naval este demontat de pe nave și transformat în turele fixe pe țărm — o soluție care aduce mai degrabă cu improvizația unei apărări de tranșee decât cu doctrina unei superputeri navale.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Un plan strategic care prinde contur

    Controlul asupra platformelor offshore oferă Ucrainei un avantaj dublu: capacitate extinsă de supraveghere și baze avansate pentru viitoare atacuri. Se conturează un plan coerent, în care loviturile asupra apărării antiaeriene creează culoare pentru operațiuni aeriene și navale tot mai îndrăznețe.

    Revenirea Bayraktar-ului nu este doar o revenire simbolică. Este semnul unei strategii rafinate, în care Ucraina nu mai luptă doar pentru a rezista, ci pentru a recâștiga teritorii-cheie — metru cu metru, insulă cu insulă, platformă cu platformă.

    Citește și: Soldați ruși mutilați în război sunt trimiși din nou să lupte în Ucraina. „Mamă, am supraviețuit. Dar sunt ca o strecurătoare” Citește și: Atac ucrainean major cu drone și rachete în teritoriile ocupate. Depozit petrolier, în flăcări. Cartier al armatei ruse, distrus Citește și: Forțele ruse au cucerit toată regiunea Lugansk, susține guvernatorul pro-rus. Cât teritoriu ucrainean se află sub controlul Rusiei Viorica Marin Citește mai multe despre: razboi ucrainarusia invazielovituri


    Sursa: Adevarul

  • Angajaţii Guvernului nu mai au voie să folosească holul de onoare. Interdicția a fost impusă de Ilie Bolojan: Ce a mai cerut premierul în urma „inspecției” de marți

    Angajaţii Guvernului nu mai au voie să folosească holul de onoare. Interdicția a fost impusă de Ilie Bolojan: Ce a mai cerut premierul în urma „inspecției” de marți

    • Home
    • Știri Interne
    • Evenimente
    • Angajaţii Guvernului nu mai au voie să folosească holul de onoare. Interdicția a fost impusă de Ilie Bolojan: Ce a mai cerut premierul în urma „inspecției” de marți

    Angajaţii Guvernului nu mai au voie să folosească holul de onoare. Interdicția a fost impusă de Ilie Bolojan: Ce a mai cerut premierul în urma „inspecției” de marți

    0 Lucian Mironescu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 23:11

    Premierul a făcut marți o inspecție în clădirea Guvernului, potrivit unor surse Antena 3 CNN: Ilie Bolojan a verificat parterul, solicitând ca spațiul să fie reamenajat și le-a interzis angajaţilor să folosească holul de onoare.

    Bolojan a vrut să vadă în ce condiții lucrează angajații Guvernui. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Este vorba mai degrabă despre măsuri organizatorice de care premierul a ținut să se ocupe, nu despre o interacțiune directă a lui Ilie Bolojan cu angajații, potrivit sursei citate. 

     Ilie Bolojan a cerut casarea canapelelor

    Premierul a cerut şi casarea sau schimbarea canapelelor din holul pe care se ajunge în sala de ședințe a Guvernului. 

    Premierul a vrut să vadă în ce condițiile lucrează angajații Guvernului

    Premierul Ilie Bolojan a intrat în birourile ocupate de IT-iști dar și în alte spații de lucru, pentru a vedea în condițiile lucrează angajații. 

    Statul român a pierdut licitația pentru reabilitarea Palatului Victoria

    Sursele citate de Antena 3 spun că premierul este conștient că Palatul Victoria se află  într-o stare de degradare. Clădirea ar fi putut fi reabilitată cu fonduri europene, însă statul român a pierdut această șansă întrucât licitația nu a fost organizată la timp, potrivit sursei citate.

    Citește și: Bolojan introduce „demisia de onoare” în PNL și contribuții obligatorii: Nu putem redresa țara fără să reformăm PNL Citește și: După „birul” pe operațiunile bancare, românii îi recomandă lui Bolojan, ironic, taxa pe respirație. „Așa am acoperi deficitul din start” Citește și: Ilie Bolojan, discuții privind securitatea și cooperarea transatlantică cu think tank-ul american Atlantic Council Lucian Mironescu Citește mai multe despre: guverninspectie


    Sursa: Adevarul

  • „Civilii înfometaţi şi slăbiţi din Gaza sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase". Crucea Roşie, „profund alarmată” de escaladarea ostilităţilor

    „Civilii înfometaţi şi slăbiţi din Gaza sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase". Crucea Roşie, „profund alarmată” de escaladarea ostilităţilor

    • Home
    • Știri Externe
    • În lume
    • „Civilii înfometaţi şi slăbiţi din Gaza sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase”. Crucea Roşie, „profund alarmată” de escaladarea ostilităţilor

    „Civilii înfometaţi şi slăbiţi din Gaza sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase”. Crucea Roşie, „profund alarmată” de escaladarea ostilităţilor

    0 Cristina Stancu 0 1 live Publicat: 01.07.2025 23:24 Ultima actualizare: 01.07.2025 23:25

    Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a declarat marţi că este “profund alarmat” de faptul că armata israeliană şi-a intensificat operaţiunile în Gaza, unităţile medicale rămase în teritoriul palestinian devastat de război fiind deja suprasolicitate.

    Palestinieni în Gaza City. FOTO EPA EFE googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Potrivit unui comunicat, CICR şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la „intensificarea ostilităţilor în oraşul Gaza şi în Jabalia, atacuri care ar fi cauzat zeci de morţi şi răniţi în rândul civililor în ultimele 36 de ore”, relatează AFP, citată de Agerpres.

    Ofensiva israelienă în Gaza a fost extinsă după zile de apeluri tot mai numeroase pentru încetarea focului, preşedintele american Donald Trump fiind printre cei care cer ca Israelul să ajungă la un nou acord pentru încetarea războiului şi pentru recuperarea ostaticilor.

    Sute de palestinieni au murit încercând să-şi procure mâncare

    Aproape 170 de ONG-uri au cerut marţi încetarea sistemului de distribuţie a ajutoarelor în Fâşia Gaza, susţinut de Israel şi SUA, după ce Ministerul Sănătăţii al Hamas a raportat moartea a sute de palestinieni care încercau să-şi procure hrană, notează AFP.

    Israelul a relaxat parţial, la sfârşitul lunii mai, blocada totală impusă Fâşiei Gaza la începutul lunii martie, care a condus la o penurie severă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale.

    „În conformitate cu noul plan al guvernului israelian, civilii înfometaţi şi slăbiţi sunt forţaţi să meargă ore întregi pe terenuri periculoase şi în zone de conflict. În final, aceştia se găsesc într-o cursă violentă şi haotică înainte de a ajunge la locuri de distribuţie a ajutoarelor împrejmuite şi militarizate”, au subliniat ONG-urile în comunicat.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); }); Citește și: Ce s-a întâmplat cu prizonierii politici din Iran după atacul asupra închisorii Evin: „Ne-au adus într-un loc care practic ne va ucide” Citește și: Cel puţin 935 de morți în Iran, printre care 132 de femei şi 38 de copii, în urma războiului de 12 zile cu Israelul Citește și: Israelul a bombardat o cafenea pe o plajă aglomerată din orașul Gaza. Peste 40 de persoane au fost ucise și alte zeci rănite Cristina Stancu Citește mai multe despre: fasia gazagazacrucea rosie


    Sursa: Adevarul

  • Adolescenți recrutați prin Telegram. Cum transformă Rusia copiii ucraineni în instrumente de război

    Adolescenți recrutați prin Telegram. Cum transformă Rusia copiii ucraineni în instrumente de război

    • Home
    • Știri Externe
    • Europa
    • Adolescenți recrutați prin Telegram. Cum transformă Rusia copiii ucraineni în instrumente de război

    Adolescenți recrutați prin Telegram. Cum transformă Rusia copiii ucraineni în instrumente de război

    0 Război în Ucraina Viorica Marin 0 1 live Publicat: 01.07.2025 23:50

    Războiul informațional și tactic dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei nu se mai limitează de mult la frontul convențional. Potrivit unei investigații recente publicate de Financial Times, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a început, în mod sistematic, să recruteze adolescenți ucraineni, în special din rândul celor vulnerabili — orfani, copii strămutați sau cu dificultăți financiare — pentru misiuni de sabotaj și spionaj împotriva propriului stat.

    Adolescenții ucraineni, ținta agenților ruși/FOTO:X googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Utilizând canale larg răspândite de comunicare — de la Telegram la Discord, WhatsApp sau Viber — agenții ruși le promit acestor tineri „câștiguri rapide” pentru sarcini care, în realitate, implică activități ilegale cu potențial letal: incendierea unor obiective militare, documentarea pozițiilor de apărare antiaeriană sau chiar atentate sinucigașe.

    De la selfie-uri în fața cazărmii la incendieri de comisariate

    „Campania de recrutare a început în primăvara anului 2024 cu misiuni minore – incendierea unor mașini sau a transformatoarelor de electricitate din apropierea liniilor feroviare. Treptat, aceste acțiuni au devenit mai sofisticate”, a explicat purtătorul de cuvânt al SBU, Artem Dehtiarenko.

    Datele furnizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei arată că peste 700 de adolescenți au fost identificați ca fiind implicați în activități de sabotaj sau spionaj în favoarea Rusiei. Aproximativ 25% dintre aceștia aveau sub 18 ani. Autoritățile susțin că majoritatea cunoșteau natura ilegală a sarcinilor, dar în unele cazuri au fost pur și simplu înșelați.

    „Adolescenții sunt mai ușor de manipulat, nu pot anticipa consecințele faptelor lor, iar rușii exploatează exact această vulnerabilitate”, a spus Dehtiarenko.

    Rețete simple, metode sofisticate

    Mecanismul de recrutare urmează o schemă standardizată:

    -adolescenții sunt abordați de anonimi care le promit bani în schimbul unor acțiuni aparent inofensive;

    -după acceptare, primesc coordonate, indicații și un tarif – între 100 și 1000 de dolari în funcție de complexitate;

    -inițial, misiunile presupun doar realizarea de fotografii sau înregistrări video cu obiective strategice;

    -ulterior, aceștia sunt instruiți cum să plaseze dispozitive explozive pe autovehicule sau să incendieze infrastructură energetică;

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    -în unele cazuri, metodele de recrutare au fost camuflate sub forma unor „jocuri de tip vânătoare de comori”, în care tinerii credeau că participă la o competiție cu miză financiară.

    -O altă metodă alarmantă documentată de SBU constă în asumarea de false identități de către recrutorii ruși – aceștia se prezintă ca oficiali ucraineni și conving adolescenții, prin manipulare și șantaj emoțional, să execute acte de sabotaj în numele propriului stat.

    O formă de război psihologic

    Acest tip de acțiune se înscrie într-un registru tot mai agresiv de „război hibrid”, în care granițele dintre combatant și civil, între militar și civil neînarmat, devin din ce în ce mai estompate.

    În fond, observă analiștii, utilizarea deliberată a unor minori în acțiuni paramilitare nu este doar un abuz flagrant al normelor internaționale, ci și o formă cinică de război psihologic: în momentul în care o țară este nevoită să-și aresteze propriii adolescenți pentru fapte de trădare, demoralizarea socială devine un obiectiv atins.

    Citește și: Putin, acuzat de şeful diplomaţiei germane că „vrea capitularea” Ucrainei, fără negocieri Citește și: Cât mai durează Războiul lui Putin. Resursele contează, dar nu e doar atât Citește și: Forţele ruse au cucerit prima localitate din regiunea Dnipropetrovsk din Ucraina Viorica Marin Citește mai multe despre: razboi in ucrainarusia invazieadolescenti


    Sursa: Adevarul

  • Războiul invizibil: Rusia a infiltrat lanțurile logistice NATO care aprovizionează Ucraina

    Războiul invizibil: Rusia a infiltrat lanțurile logistice NATO care aprovizionează Ucraina

    • Home
    • Știri Externe
    • Europa
    • Războiul invizibil: Rusia a infiltrat lanțurile logistice NATO care aprovizionează Ucraina

    Războiul invizibil: Rusia a infiltrat lanțurile logistice NATO care aprovizionează Ucraina

    0 Război în Ucraina Viorica Marin 0 1 live Publicat: 01.07.2025 23:50

    Un raport amplu, publicat de autoritățile poloneze la finalul lunii mai, scoate la iveală dimensiunea unei campanii cibernetice rusești desfășurate în tăcere timp de peste trei ani. Ținta: lanțurile logistice care alimentează Ucraina cu ajutor militar occidental.

    Arme cu destinația Ucraina/FOTO:Arhiva googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

    Potrivit concluziilor formulate de Serviciul de Contrainformații Militare din Polonia (SKW) și Agenția de Securitate Internă (ABW), Rusia — prin intermediul unității militare GRU 26165, cunoscută și ca APT28 sau „Fancy Bear” — a desfășurat atacuri cibernetice complexe asupra infrastructurii critice din mai multe state NATO, relatează euromaidanpress.com.

    Printre țintele atacurilor: noduri logistice din Polonia, puncte de trecere a frontierei și companii din domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și IT. Obiectivul: obținerea de informații strategice privind fluxul de echipamente și muniții către Ucraina.

    Operațiune GRU cu sprijin logistic și informatic extins

    Campania, inițiată imediat după declanșarea invaziei ruse la scară largă în februarie 2022, a exploatat vulnerabilități informatice deja cunoscute — precum cele din Microsoft Outlook sau WinRAR — dar și breșe de securitate în aplicații de tip remote desktop și camere video conectate la internet.

    Unitatea GRU implicată — 85th Main Special Service Centre — a vizat în special companii de logistică, aeroporturi, porturi maritime, infrastructura de management al traficului aerian, dar și rețelele IT ale unor instituții guvernamentale și firme private din Polonia, Ucraina, Germania, Franța, Italia, România, Slovacia și SUA.

    Raportul a fost elaborat în colaborare cu instituții de intelligence și securitate cibernetică din Statele Unite (NSA, FBI), Marea Britanie, Germania, Canada, Franța, Estonia, Cehia și alte state europene.

    Infiltrare discretă, acces de lungă durată

    Atacurile au fost construite pe tehnici de tip spearphishing — e-mailuri personalizate care imitau corespondențe oficiale pentru a păcăli angajații să furnizeze date de acces. Odată intrați în sistem, atacatorii utilizau instrumente de escaladare a privilegiilor și malware dedicat (HEADLACE, MASEPIE) pentru a menține accesul și a extrage documente, credențiale și informații despre transporturile militare.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

    În multe cazuri, atacurile au fost imposibil de detectat luni sau chiar ani, GRU folosind aplicații legitime dar vulnerabile pentru a se mișca lateral în rețelele informatice compromise. Infrastructura Windows — în special controller-ele de domeniu și bazele de date Active Directory — a fost ținta favorită.

    Camere de supraveghere, transformate în ochi ai GRU

    Unul dintre cele mai tulburătoare elemente relevate de raport este utilizarea masivă a camerelor video civile conectate la internet. Potrivit SKW, peste 10.000 de astfel de dispozitive — din Polonia, Ucraina, Slovacia, România și alte state din regiune — au fost accesate de GRU folosind parole implicite sau protocoale nesecurizate. Imaginile obținute în timp real au permis cartografierea traseelor de transport ale convoaielor cu ajutoare militare sau umanitare.

    Citește și: Atac ucrainean major cu drone și rachete în teritoriile ocupate. Depozit petrolier, în flăcări. Cartier al armatei ruse, distrus

    Acest tip de spionaj pasiv, aproape invizibil, oferă un avantaj operațional considerabil Rusiei, mai ales în contextul în care multe dintre aceste puncte logistice nu sunt considerate, în mod tradițional, ținte militare.

    Ținte diverse: de la producători de echipamente feroviare la firme IT

    Raportul identifică victime dintr-o gamă variată de sectoare:

    -companii de transport și logistică implicate în livrarea de echipamente militare;

    -servicii de management al traficului aerian și comunicații radar;

    -furnizori de servicii IT;

    -infrastructură maritimă și portuară;

    -producători de sisteme de control industrial și administratori de linii feroviare.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

    Multe dintre companiile afectate nu aveau cunoștință de accesul neautorizat. În unele cazuri, atacatorii modificau regulile de redirecționare a e-mailurilor sau programau sarcini automate pentru a reinfecta sistemele după fiecare actualizare de securitate.

    Răspuns internațional și recomandări stricte de securitate

    În plus față de diagnosticul campaniei GRU, raportul conține peste 40 de pagini de recomandări tehnice. Printre cele mai importante măsuri propuse:

    -aplicarea imediată a patch-urilor pentru vulnerabilități cunoscute;

    -implementarea autentificării multifactor și a principiului de „cel mai mic privilegiu”;

    -auditarea tuturor aplicațiilor de acces de la distanță și a regulilor de redirectare a e-mailurilor;

    -dezactivarea protocoalelor nesigure precum Telnet, SMBv1 sau RTSP;

    -schimbarea imediată a parolelor implicite și actualizarea firmware-ului camerelor de supraveghere.

    Apelul Poloniei: „Presupuneți că sunteți o țintă”

    Într-o declarație publică, ministrul digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a avertizat că spațiul cibernetic este acum un câmp de luptă veritabil, iar companiile și instituțiile din țările NATO trebuie să își asume că sunt vizate de serviciile ruse.

    googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

    „Trebuie să vorbim deschis despre aceste atacuri. Este responsabilitatea noastră să informăm, să prevenim și să construim o reziliență reală — împreună, dincolo de granițe.”

    Citește și: Forțele ruse au cucerit toată regiunea Lugansk, susține guvernatorul pro-rus. Cât teritoriu ucrainean se află sub controlul Rusiei Citește și: Un actor rus, cunoscut pe front sub indicativul „Artist”, a murit în luptele din regiunea Kursk Viorica Marin Citește mai multe despre: natorazboi ucrainarusia invazie


    Sursa: Adevarul