• Home
• Opinii
• „Privind înapoi cu mânie!” Probleme ale comunicării strategice a României în contextul Războiului din Ucraina

LARICS Laborator de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică

„Privind înapoi cu mânie!” Probleme ale comunicării strategice a României în contextul Războiului din Ucraina

0 Război în Ucraina 0 1 live Publicat: 02.07.2025 07:07 googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Sursa aici.

Strategia de comunicare a reprezentanților României vizavi de Războiul din Ucraina și de ajutorul acordat de România, vizavi de unele teme bilaterale sensibile, vizavi de unele teme preferate de propaganda Federației Ruse, adică vizavi de tot ce înseamnă actuala criză regională de securitate generată de Federația Rusă, a lăsat mult de dorit. Subiectul pare un veritabil tabu, atât pentru reprezentanții instituțiilor, cât și pentru mass media privată, ceea ce ni se pare greu de explicat. Așadar, tema de cercetare din acest articol, care are trei părți, este să analizăm în mod realist și pragmatic această strategie de comunicare, cu aspectele pozitive și cele mai puțin pozitive. Vom puncta câteva dintre prejudiciile cauzate intereselor României de aceste strategii de comunicare și vom puncta și câteva lucruri pozitive foarte diferite pe care le-a făcut Polonia din punctul de vedere al comunicării strategice. De asemenea, drept exemplu, vom analiza punctual un episod de comunicare strategică a unui înalt oficial al României și în final vom arăta pe scurt cum ar fi trebuit să arate această campanie de comunicare strategică a României în actuala criză regională.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Introducere

Comunicarea strategică a reprezentanților României s-a zbătut între o tăcere asurzitoare pe tema ajutorului militar acordat de România Ucrainei și menționarea publică și conștientizarea unor îngrijorări ale societății românești raportat la Ucraina, „firești și rezonabile” numite de prim-ministrul Românie de anul trecuti, dar pe seama cărora nu s-a făcut faptic aproape nimic ca să fie rezolvate (sau s-a făcut mult prea târziu). Comunicarea strategică a României a abandonat inexplicabil tema și interesele puternic religioase ale românilor din Ucraina, Republica Moldova și România, lăsând terenul liber pentru proliferarea dezinformării și a unor narațiuni false ale Federației Ruse care încearcă să se prezinte drept o așa-zisă „protectoare a ortodoxiei”. Comunicarea strategică a României a înțeles importanța catalizării societății românești și recrutarea de personal militar pentru a ne spori securitatea, în schimb a refuzat să fie transparentă și să stimuleze patriotismul, singurul care poate convinge un număr semnificativ de oameni să își apere țara cu arma în mână, riscându-și viața.

Desigur, suntem conștienți că în privința Ucrainei există și anumite sensibilități istorice bilaterale, dar modul în care au fost abordate acestea a reprezentat unele dintre cele mai grave deficiențe ale StratCom a României, lăsând terenul liber pentru manipulare și ratând o oportunitate unică de a rezolva aceste chestiuni definitiv și de a rezolva o reconciliere istorică între societățile română și ucraineană. Ratarea acestei oportunități de a rezolva aceste chestiuni va continua să reprezinte o problemă în relațiile bilaterale, dacă nu abordăm problemele în mod responsabil și rapid. Așa cum a reușit Polonia să își educe proprii cetățeni în spirit patriotic pentru a contracara acțiunile și narațiunile Federației Ruse, comunicând strategic fără să își ascundă sau să își mutileze propria istorie, în același timp convingându-și proprii cetățeni de importanța ajutorării Ucrainei, așa cum Volodimir Zelenski a putut omagia civilii polonezi masacrați de ucraineni în 1943, la fel ar fi trebuit și comunicarea strategică românească să nu evite total sensibilitățile bilaterale comune între România și Ucraina, ci să le rezolve, să nu încerce în mod vizibil să ascundă sub preș istoria națională care ar fi putut stimula patriotismul și opoziția la narațiunile false ale Federației Ruse. Până la urmă, ar fi trebuit să aibă mult mai mult curaj în abordarea atât narativă, cât și pragmatică în rezolvarea concretă a acestor dosare bilaterale și susținerea intereselor societății românești.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Iar societatea românească a observat această lipsă de asumare, această lipsă de curaj în narațiunile și faptele reprezentanților României, tocmai de aceea, în mod paradoxal, un personaj ca Viktor Orban, care militează narativ și practic pentru desuveranizarea României, care a spus explicit că el nu a recunoscut actualele granițe ale României, este tot mai apreciat în România. Din nou, pe fondul terenului lăsat gol de comunicarea reprezentanților României, care evită orice asumare sau luare de poziție.

Mai ales în regiunea noastră, dar și oriunde în lume, dacă nu ai un grad înalt de încredere în instituții, în reprezentanți și nu ai un grad ridicat de patriotism și de coeziune societală, nu se poate vorbi despre un grad înalt de securitate pe termen mediu și lung. Iar Viktor Orban, Vladimir Putin, Recep Tayyip Erdogan, dar și alții, joacă pe termen lung. Barry Buzan, unul dintre fondatorii Școlii de la Copenhaga, spunea despre securitatea societală că „În relațiile dintre state, amenințările externe semnificative asupra nivelului social ajung până la atacuri la adresa identității naționale, căzând astfel cu ușurință în domeniul politic.” (p. 164) Citând aceasta, ar trebui să ne întrebăm unde suntem noi astăzi cu identitatea națională, în contextul unui război la granițe, unde suntem cu comunicarea strategică instituțională pe teme de identitate națională, de ce nu putem atrage personal militar și de ce domeniul politic refuză explicit de ani de zile să cultive identitatea națională și patriotismul, singurele care pot contribui decisiv la securitatea noastră în acest context regional turbulent și singurele care ne pot face să fim un aliat solid și de încredere la hotarele Uniunii Europene și NATO.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_HalfPage’, [“fluid”,[300,600]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’).defineSizeMapping([[[0,0],[“fluid”,[300,600]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_HalfPage’); });

Metodologie

Metodologia constă, în principal, în analizarea unor declarații făcute de oficiali români de rang înalt cu privire la direcția comunicării strategice pe teme relevante pentru România în contextul războiului din Ucraina. În plus, am realizat un studiu de caz asupra unui episod semnificativ de comunicare strategică din partea reprezentanților români și un studiu de caz asupra comunicării strategice a Poloniei cu privire la războiul din Ucraina. De asemenea, am încercat să oferim sugestii și explicații cu privire la impactul comunicării strategice a României asupra mediului intern și extern. Acolo unde a fost aplicabil, am inclus date cantitative relevante pentru a sprijini analiza noastră. Nu am analizat declarații sau documente emise de instituțiile de apărare sau Armata Română, în principal pentru că direcțiile generale ale comunicării strategice, în sensul de a nu menționa nimic despre ajutorul militar acordat Ucrainei, au fost stabilite de factorii de decizie politică și nu de personalul militar. Au existat excepții, când armata română a avut voie să comenteze asupra unor aspecte explicite, și a făcut-o în mod profesionist, de exemplu în legătură cu stabilirea unor facilități de pregătire pentru piloții de F16 în România, care ar fi de asemenea benefice și pentru piloții ucraineni, iar mai recent comentarii cu privire la sistemul Patriot pe care România l-a donat Ucrainei. Aceasta este poate cea mai semnificativă excepție, și una foarte recentă, după doi ani și jumătate de război, în strategia de a nu face public niciun ajutor militar acordat Ucrainei. Mai mult, se pare că a venit la cererea președintelui SUA și nu din inițiativa părții române.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle3’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle3’); });

Limitele analizei

Limitările acestei analize se regăsesc în informațiile clasificate (diplomatice, de intelligence etc.) care ar putea fi invocate că au jucat un rol în construirea strategiei de comunicare strategică a României și la care nu am avut acces. Aceste elemente ar fi putut juca un rol în construirea unei strategii de comunicare mai rezervate, mai prudente decât în alte țări.

Cu toate acestea, în primul rând, toate țările din regiunea noastră, precum Polonia, Statele Baltice sau alte națiuni, au avut strategii diferite față de România în ceea ce privește comunicarea în contextul războiului din Ucraina. În 2023, renumitul Institut Kiel pentru Economia Mondială a furnizat un Index de Transparență pentru ajutorul oferit Ucrainei, iar România s-a clasat pe penultimul loc, chiar în spatele unor țări precum India și China, care au ajutat, într-o anumită măsură, Federația Rusă. În ceea ce privește donațiile militare către Ucraina, același Institut Kiel arată că, până în iunie 2024, România era singura țară din regiune, în afară de țările tradițional apropiate de Federația Rusă, cum ar fi Austria, Ungaria, Cipru sau Malta, care nu a făcut publice niciun fel de donații militare către Ucraina. Singurele țări care nu au făcut publice donații militare către Ucraina, conform bazei de date a Institutului Kiel, erau România, Austria, Cipru, Ungaria, Irlanda, Elveția, China, Taiwan și India (IFW Kiel 2024). Abia recent, în raportul din 2025 al aceluiași Institut Kiel apar câteva cifre (probabil mult subestimate) în privința ajutorului acordat de România, dar impactul lor public și mediatic este zero după aproape 3 ani de război în care nu ai vorbit deloc despre aceste ajutoare, în contextul în care nici astăzi nimeni nu le explică, în timp ce i se pretinde societății să facă sacrificii în continuare.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle4’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle4’); });

În al doilea rând, ar fi dificil de susținut că beneficiile aduse de această strategie de comunicare României depășesc prejudiciul adus imaginii României și importanței sale geopolitice și politice în regiune. Nu există niciun eveniment semnificativ care să indice o creștere a greutății politice sau geopolitice a României în regiune ca rezultat al adoptării acestei strategii de secretizare a ajutoarelor acordate,  ba chiar dimpotrivă.

În al treilea rând, lipsa de responsabilitate față de publicul român în chestiuni legate de războiul din Ucraina, precum și deficiențele în comunicarea strategică, au dus la ratarea unei oportunități de a mobiliza societatea românească în fața amenințării reprezentate de Federația Rusă. De asemenea, a lăsat loc pentru răspândirea de știri false, teorii ale conspirației, manipulări informaționale și polarizări societale care au favorizat Federația Rusă, și s-a ratat oportunitatea de a crește încrederea și respectul față de instituțiile esențiale pentru România.

De asemenea, în construirea acestei strategii ar putea fi invocate anumite percepții ale publicului român cu privire la războiul din Ucraina, în special cele legate de necesitatea de a opri războiul, în loc de a continua sprijinirea Ucrainei până când aceasta va recupera teritoriile ocupate de Rusia. Aceste percepții se situează undeva între cele ale cetățenilor polonezi și maghiari. Aceste percepții cu privire la războiul din Ucraina și necesitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina vor continua, cel mai probabil, să scadă, pentru că cetățenii români nu sunt informați public despre acest sprijin, din cauza lipsei de informații despre ajutor și necesitatea acestuia (în fața unei societăți, este dificil să argumentezi necesitatea oferirii unui ajutor, dar să menții un secret complet cu privire la ajutor), dar și din cauza adâncirii unei crize economice care poate fi, parțial, imputată modului în care politicienii români au abordat ajutorarea Ucrainei în detrimentul unor interese naționale. La un anumit nivel, aceasta înseamnă totuși că StratCom-ul românesc nu a reușit să facă cetățenii români să înțeleagă gravitatea situației din regiune și reconfigurările radicale de securitate care au loc chiar acum, sub ochii noștri. Dar este de asemenea evident că StratCom-ul românesc a fost privat de unele dintre instrumentele necesare pentru a face societatea conștientă de aceste aspecte.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle5’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle5’); });

Pe de o parte, comunicarea strategică a României a reușit foarte bine în încercarea de a menține calmul în societate, aspect esențial în orice criză, dar pe de altă parte, trebuie să existe un echilibru cu importanța atragerii atenției asupra faptului că asistăm la o reconfigurare radicală a securității regionale și că lucrurile nu vor mai reveni la cum erau înainte de izbucnirea acestui război. Este nevoie de transparență și de o comunicare clară a obiectivelor României, nu doar de declarații generale de tipul „obiectivul nostru este să ajutăm Ucraina”. Pentru societatea internă, România trebuie să aibă și alte obiective și trebuie să existe o anumită asumare a responsabilității pentru ceea ce se face sau pentru ceea ce nu se face.

Ce este Comunicarea Strategică (StratCom)?

Nu există o definiție universal acceptată a Comunicării Strategice (StratCom). Cu toate acestea, există mai multe definiții relevante, iar toate subliniază importanța utilizării comunicării pentru a atinge anumite obiective proprii. O definiție bine cunoscută, oferită de Hallahan, Holtzhausen, van Ruler, Verčič și Sriramesh (2007), în articolul „Defining Strategic Communication” din International Journal of Strategic Communication, 1(1), 3–35, descrie Comunicarea Strategică astfel: „utilizarea intenționată a comunicării de către o organizație pentru a-și îndeplini misiunea” (p. 3). NATO a definit StratCom într-un document din 2011 drept: „Utilizarea coordonată și adecvată a activităților și capacităților de comunicare NATO – Diplomație Publică, Afaceri Publice, Afaceri Publice Militare, Operațiuni Informaționale și Operațiuni Psihologice – în sprijinul politicilor, operațiunilor și activităților Alianței, și pentru a avansa obiectivele NATO” (vezi PO(2009)0141) (pp. 33-34).

Evident, unul dintre principalele obiective comune (sau obiectivul comun) al Comunicării Strategice a Poloniei, a Statelor Baltice, a României și a majorității celorlalte țări NATO a fost și încă este să ajute Ucraina să se apere și să contracareze invazia rusă. Dar toate aceste alte țări păreau să aibă și alte obiective proprii, așa cum au afirmat reprezentanții polonezi: „Principalul element în strategia informațională continuă a ministerului este sprijinirea internațională a Ucrainei, contracararea campaniilor de dezinformare rusești și consolidarea poziției globale a Poloniei” (p. 40). A avut Comunicarea Strategică a României și alte obiective proprii sau singurul obiectiv a fost legat de Ucraina? Pentru că a nu aborda în mod corespunzător preocupările și interesele propriei societăți, atunci când vine vorba de episoade de comunicare, poate avea efecte negative rapide și poate aduce daune obiectivului comun, precum și societății respective.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle6’, [“fluid”,[300,250],[336,280],[580,400]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’).defineSizeMapping([[[980,0],[[580,400]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[336,280]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250,[336,280]]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle6’); });

1. Comunicarea strategică ce nu s-a făcut

În cele de mai jos nu vom încerca să dovedim în ce a constat comunicarea strategică a României raportat la ajutorul militar oferit Ucrainei de către România, pentru că aceasta nu a existat. Refuzul de a mediatiza orice în această privință, unic la nivel internațional și care a adus prejudicii semnificative de ordin politic și mediatic României, a fost în mod explicit enunțat și de Ministrul Afacerilor Externe al României în 2023, cât și de președintele României, mai recent, în 2024, dar și în multe alte episoade anterioare. Vom cita un episod relevant de comunicare strategică pe această temă, într-un interviu mediatizat la BBC în 2023:

„Stephen Sackur: Statele europene partenere sunt foarte clare în privința dimensiunii ajutorului militar pe care îl oferă (n.r. Ucrainei), dvs îl țineți secret, de ce?

Ministrul Român de Externe: Deoarece aceasta este politica guvernului meu, noi considerăm că este mai eficient în acest fel (…)

Stephen Sackur: Alții oferă tancuri, alții, Polonia, Slovacia, dau avioane militare, spuneți-mi, dvs ce ați oferit Ucrainei?

Ministrul Român de Externe: Nu comentez pe această temă, după cum v-am spus.

Stephen Sackur: Știu că nu îmi veți spune detaliile, dar ați furnizat tancuri, artilerie grea?

Ministrul Român de Externe: Îmi pare rău, nu comentez pe această temă, pentru că aceasta este politica guvernului meu, după cum tocmai v-am spus.

Stephen Sackur: Vedeți dvs, sunt oameni din interiorul țării dvs și parteneri externi care cred că România dă foarte puțin (nr. Ucrainei).

Ministrul Român de Externe: Ei bine, nu comentez pe această temă. (…)”

Sursa: BBC.

Așadar, cuvintele de ordine ale comunicării strategice românești pe tema ajutorului acordat Ucrainei erau și sunt „nu comentez”. Probabil că sunt cea mai nefericită alegere de cuvinte într-o comunicare strategică pe un subiect de o asemenea amploare și cu un asemenea impact.

Reiterăm ceea ce am spus anterior, una dintre limitele analizei noastre este faptul că există informații clasificate la care nu avem acces, dar, evident, oficialii guvernamentali au avut. Cu toate acestea, din motivele principale menționate anterior, nu considerăm că astfel de informații ar putea susține construcția unei Comunicări Strategice atât de radical diferite în România comparativ cu toate celelalte țări din regiune. Mai mult, prejudiciile semnificative aduse României de această secretizare totală a ajutorului acordat Ucrainei reies și din interviul citat mai sus, când jurnalistul Stephen Sackur îi spune explicit ministrului român că din cauza acestei secretizări totale „sunt oameni din interiorul țării dvs și parteneri externi care cred că România dă foarte puțin (nr. Ucrainei)”. Așadar, nu numai că această abordare nu ne-a ajutat să ne construim o imagine pozitivă la nivel internațional, de care avem mare nevoie, dar mai mult, ne-a conturat o imagine negativă chiar în momentele în care toate statele lumii democratice se întreceau în a mediatiza ajutoarele acordate Ucrainei.

Pentru că mesajul comunicării strategice la nivel intern și global era că ajutoarele acordate Ucrainei erau ajutoare acordate pentru apărarea democrației, iar dacă România nu le mediatizează, „nu comentează” nimic despre cum ajută, însemna în ochii publicului extern și intern că România nu ajută democrația.

(va urma)

Matei Blănaru este expert LARICS și doctorand al Universității din București.

LARICS Citește mai multe despre: rusiaucrainapolonia

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• Atacuri ale Rusiei lângă granița cu România. RO-Alert în Tulcea, două avioane F-16 au fost ridicate de la sol

Atacuri ale Rusiei lângă granița cu România. RO-Alert în Tulcea, două avioane F-16 au fost ridicate de la sol

0 Război în Ucraina Cornelia Mazilu 0 1 live Publicat: 02.07.2025 07:27

Un nou atac cu drone a avut loc în apropierea frontierei României, în noaptea de marți spre miercuri, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române fiind ridicate de la sol pentru monitorizarea situației aeriene.

Atac cu drone lângă granița României FOTO: Arhivă googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

„Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 1 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţul Tulcea, fiind transmise mesaje RO-ALERT. Începând cu ora 23:15, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene”, se arată într-un comunicat al MApN

Ministerul a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.

„Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”, a precizat MApN.  

Citește și: România începe producția de drone militare și civile. Precizările făcute de ministrul Economiei Citește și: Alertă la graniță: o dronă a pătruns pe teritoriul României. Patru avioane militare de luptă au supravegheat spaţiul aerian Citește și: România începe producția de drone militare. Șapte modele vor fi fabricate la Brașov Cornelia Mazilu

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• „Titi, când ești în șanț, trebuie să te uiți la stele”. Cuvintele cutremurătoare pe care le-a transmis Mihai Leu de pe patul de spital, de la Fundeni

Video „Titi, când ești în șanț, trebuie să te uiți la stele”. Cuvintele cutremurătoare pe care le-a transmis Mihai Leu de pe patul de spital, de la Fundeni

0 Cornelia Mazilu 0 1 live Publicat: 02.07.2025 07:40 Ultima actualizare: 02.07.2025 08:07

Expertul în conducere defensivă, Titi Aur, bun prieten cu Mihai Leu, a dezvăluit cuvintele cutremurătoare pe care i le-a transmis regretatul campion, în timp ce era pe patul de spital, de la Fundeni.

Titi Aur și Mihai Leu au făcut echipă la Raliul Aradului FOTO: FB googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Titi Aur a povestit la Antena 3 CNN că l-a vizitat pe Mihai Leu în urmă cu câteva luni, când acesta se afla în spital, luptându-se cu boala incurabilă, care l-a biruit în cele din urmă. 

„Acum o lună, am fost la el la spital. Era într-o rezervă, având-o alături pe soția sa, Anna. Mi-a spus: «Titi, când ești în șanț, trebuie să te uiți la stele». Cred că acum este între stele. Adevărata luptă nu a dus-o cu boxul sau cu raliurile, a dus-o cu boala, din păcate. (…)Când am intrat la el în rezervă, la Fundeni, deși fizic se vedea că nu este bine, era optimist. Spunea va ieși din spital, când am fost eu la el, în luna mai, că va mai urma încă operație și că sigur își va reveni”, a spus Titi Aur, campion național la raliuri și expert în conducere defensivă.

Mihai Leu a murit luni, 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani. Fostul campion mondial la box și multiplu campion la raliuri era internat în stare gravă la Institutul Clinic Fundeni, unde fusese adus cu un elicopter în 21 iunie, în urma unei hemoragii.

Vestea tragică a fost confirmată pe pagina oficială de Facebook a sportivului. 

„Cu profundă durere, anunţăm trecerea în nefiinţă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune. Pentru fani, Mihai a fost şi va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă şi prin demnitatea cu care şi-a trăit viaţa. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soţ şi un tată minunat. Moştenirea lui merge mai departe prin toţi cei care l-am iubit, l-am susţinut şi am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a sportivului. 

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Mihai Leu suferea de insuficienţă pulmonară şi metastaze pulmonare.

Fost campion la box și fost pilot de curse a aflat că are cancer la colon în 2014.

Citește și: Mihai Leu se zbate între viață și moarte pe patul de spital. Anunțul făcut de spital Citește și: A murit Mihai Leu: „Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit”. Drama care a tulburat o poveste de succes începută în 1987 Citește și: Mesajul sfâșietor al soției lui Mihai Leu: „Ai plecat, iubirea mea, dar nu și din inima mea”. Fostul mare campion a murit la vârsta de 56 de ani Cornelia Mazilu Citește mai multe despre: boxmihai leutiti aur

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• A fost cutremur în România. Ce magnitudine a avut și în ce orașe s-a resimțit

A fost cutremur în România. Ce magnitudine a avut și în ce orașe s-a resimțit

0 Cornelia Mazilu 0 1 live Publicat: 02.07.2025 08:02

Un cutremur cu magnitudinea 3,6 s-a produs miercuri, 2 iulie 2025, în zona seismică Vrancea, a anunțat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremur în România Foto: Arhivă googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Cutremurul a avut loc la ora 7.19 în județul Vrancea. 

Seismul a avut magnitudinea 3,6 și s-a produs la adâncimea de 110 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (43 km), Sfântu Gheorghe (66 km), Buzău (71 km), Brașov (81 km), Bacău (90 km), Bârlad (95 km).

Citește și: Fațada unor magazine s-a prăbușit pe Bulevardul Magheru. „Am zis că e cutremur” Citește și: Arafat, despre cel mai negru scenariu în cazul unui cutremur de peste 7 grade: „Estimarea e de 20.000 de victime” Citește și: Două cutremure în Turcia, la interval de o oră. Ce magnitudine au avut Cornelia Mazilu Citește mai multe despre: seismcutremur romaniazona seismica vrancea

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Sport
• Reacții după moartea fostului boxer și pilot Mihai Leu: „Un mare campion nu poate fi altfel decât un om special”

Reacții după moartea fostului boxer și pilot Mihai Leu: „Un mare campion nu poate fi altfel decât un om special”

0 Ion-Daniel Contescu 0 1 live Publicat: 02.07.2025 08:13 Ultima actualizare: 02.07.2025 08:50

Hunedoreanul Mihai Leu, 56 de ani, a decedat marți seară, la Spitalul Fundeni, unde era internat, ar lumea sportului transmite mesaje de condoleanțe familiei și publică amintiri cu fostul campion.

Mihai Leu era mare pasionat de mașini googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Mihai Stoica, președintele de la FCSB, a reacționat după ce a aflat vestea tristă și și-a amintit de o deplasare făcută alături de Mihai Leu, în 2009, alături de Unirea Urziceni, în UEFA Champions League.

Reacția lui Mihai Stoica, după moartea lui Mihai Leu

”În 2009, când jucam cu Unirea Urziceni în Champions League, am avut onoarea de a face câteva deplasări alături de doi oameni deosebiți, Bela Urasi și Mihai Leu.

Atunci am realizat că un mare campion nu poate fi altfel decât un om special. Un sportiv uriaș, dar de o rară modestie și cu un bun simț ieșit din comun. Așa l-am cunoscut pe marele nostru sportiv. Și așa-l voi purta în memorie.

Rămas bun, champ! Dumnezeu să te odihnească în pace! Sincere condoleanțe familiei…”, a scris Mihai Stoica, pe contul personal de Facebook.

Plâns și la Hunedoara

Născut la Hunedoara pe 13 iulie 1969, Mihai Leu a fost un apropiat al echipei locale, Corvinul. La scurt timp după anunțul decesului, hunedorenii au postat pe rețelele sociale un mesaj special în memoria primului campion mondial al României la box profesionist.

„Deplângem dispariția prematură a unui mare campion! Mereu aproape de clubul nostru, Mihai Leu s-a stins, dar ne-a lăsat o sumedenie de amintiri și de lecții de viață!

Primul campion mondial al României la box profesionist, Mihai a fost unul dintre cei mai importanți sportivi ai Hunedoarei, oraș cu care s-a mândrit mereu! Adio, campionule! Adio, leule!”, au scris cei de la Corvinul, pe Facebook.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Mihai Leu a murit la 56 de ani

Fostul campion mondial la box a avut probleme grave de sănătate în ultimii ani, iar în aprilie a fost dus de urgență cu elicopterul la spital. Acolo, a suferit o intervenție chirurgicală, după o hemoragie internă, și a stat internat câteva zile la terapie intensivă.

După ce petrecuse în spital aproximativ două săptămâni, Mihai Leu posta un mesaj plin de optimism, în care anunța că se simte mai bine și chiar se gândește să participe din nou la raliuri, a doua sa pasiune după box. Din păcate, însă, nu a mai avut oportunitatea de a se afla din nou la volan, unde spunea că “se simte cel mai bine”.

Recent, a fost internat din nou la Institutul Clinic Fundeni, după încă o hemoragie, și a fost inclusiv în comă indusă. În seara zilei de 1 iulie 2025, familia a anunțat decesul lui Mihai Leu.

Ion-Daniel Contescu Citește mai multe despre: cancermihai leuspitalul fundeni

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Știință
• Alarmă la NASA: Un satelit „mort” din 1964 a trimis un semnal misterios pe Pământ

Alarmă la NASA: Un satelit „mort” din 1964 a trimis un semnal misterios pe Pământ

0 Daniela Trifan 0 1 live Publicat: 02.07.2025 08:23

Un semnal radio neobișnuit, detectat de astronomi în iunie 2024, pare să fi fost emis de un satelit NASA vechi de peste 50 de ani, considerat „mort” de decenii.

Un satelit NASA vechi a transmis un semnal ciudat către Pământ FOTO: Shutterstock googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Pe 13 iunie 2024, oamenii de știință care foloseau telescopul ASKAP din Australia au observat o explozie radio rapidă (FRB – Fast Radio Burst), un fenomen cosmic cunoscut pentru originile sale misterioase, aflate de regulă la miliarde de ani-lumină distanță. Doar că, de data aceasta, semnalul părea să vină de la doar 4.500 de kilometri de Pământ.

După o analiză detaliată, astronomii au ajuns la concluzia că sursa semnalului era un obiect care orbitează Pământul. Mai exact, satelitul Relay 2, lansat de NASA în 1964 și declarat nefuncțional încă din 1967. Deși considerat inactiv de peste cinci decenii, satelitul încă plutește în spațiu, pe orbita terestră, relatează Union Rayo.

Ce este un FRB

FRB, prescurtarea de la Fast Radio Burst, este o emisie radio extrem de puternică și de scurtă durată, care durează doar câteva milisecunde. Aceste semnale sunt de obicei detectate din locuri îndepărtate din Univers, adesea din alte galaxii. Tocmai de aceea, descoperirea unui FRB care pare să provină de pe orbita Pământului a ridicat semne de întrebare serioase în comunitatea științifică.

Cum e posibil ca un satelit „mort” să mai transmită semnale

Chiar dacă Relay 2 nu mai este funcțional de zeci de ani, oamenii de știință au luat în calcul două posibile explicații pentru semnalul surprinzător detectat. Una dintre ipoteze este descărcarea electrostatică – sateliții pot acumula electricitate în spațiu și, la un moment dat, o pot elibera brusc, generând un impuls radio detectabil, explică cercetătorii.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

A doua variantă luată în calcul este coliziunea cu un micrometeorit. Aceste particule minuscule, care plutesc prin spațiu, pot lovi sateliții, provocând o explozie de energie care ar putea genera și un semnal radio.

În cazul Relay 2, specialiștii cred că semnalul ar fi fost produs de o descărcare electrică, acumulată în decursul anilor.

Ce este Relay 2 și de ce mai contează astăzi

Relay 2 a fost unul dintre primii sateliți de comunicații lansați de NASA. Deși a avut o viață scurtă, funcționând doar până în 1967, a rămas pe orbită și este, în prezent, considerat deșeu spațial, un exemplu clasic de tehnologie abandonată, dar încă activă în moduri neașteptate.

De ce e importantă această descoperire

Deși nu e vorba despre o imagine spectaculoasă de pe Marte sau despre un nou exoplanet, semnalul emis de Relay 2 are implicații științifice serioase. Cercetătorii pot învăța cum să diferențieze semnalele artificiale, provenite de la dispozitive umane, de cele autentice, care vin din adâncurile cosmosului.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Este o descoperire relevantă pentru înțelegerea riscurilor pe care le pot prezenta sateliții vechi pentru cercetarea spațială modernă și pentru funcționarea sateliților activi, esențiali pentru GPS, comunicații sau internet, spun specialiștii.

În plus, studiul ar putea ajuta la protejarea tehnologiei actuale de fenomene precum descărcările electrice sau impacturile cu micrometeoriți.

Sateliți vechi, probleme noi

Evenimentul i-a determinat pe cercetători să-și îndrepte atenția asupra altor obiecte vechi care încă orbitează Pământul. Deși par inofensive, acestea pot cauza confuzii sau chiar daune în rețelele moderne de comunicații.

Descoperirea ne arată că inclusiv sateliții considerați morți pot avea un impact neașteptat asupra științei. De aceea, este important să înțelegem mai bine comportamentul acestor obiecte și să luăm măsuri pentru a gestiona spațiul orbital în mod responsabil.

Citește și: NASA accelerează planurile pentru Marte. Musk, principalul beneficiar de schimbarea de priorități a Casei Albe Citește și: NASA amână pe perioadă nedeterminată o misiune privată către Stația Spațială Internațională după ce s-au descoperit scurgeri misterioase de aer Citește și: NASA trece printr-o perioadă dificilă sub administrația Trump, fiind marcată de reduceri bugetare și demisii. „Este terminată” Daniela Trifan Citește mai multe despre: nasaspatiusatelit

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Canicula face ravagii în Europa: În Franța, aproape 2.000 de școli au fost închise. Cod roșu în Italia

Canicula face ravagii în Europa: În Franța, aproape 2.000 de școli au fost închise. Cod roșu în Italia

0 Narcis Ghiurca 0 1 live Publicat: 02.07.2025 08:24

Valul de caniculă care lovește Europa a determinat Italia să reducă munca în aer liber, iar Franța să închidă școli. În Turcia, autoritățile se luptă cu incendiile de vegetație.

În Franța, școlile sunt închise din cauza caniculei/FOTO: Pixabay googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Spania a confirmat cea mai caldă lună iunie din istorie, după ce temperaturile au depășit 40 de grade în unele orașe, marți, 1 iulie, scrie Reuters.

Acest prag a fost atins și în Italia, în orașe precum Trento, în timp ce atmosfera țările din nordul Europei este, de asemenea, sufocantă. Europa se încălzește cu o viteză dublă față de media globală și este continentul cu cel mai rapid ritm de încălzire din lume, a declarat Serviciul pentru Schimbări Climatice Copernicus al Uniunii Europene.

„Ceea ce este excepțional… dar nu fără precedent este perioada anului”, a declarat Clare Nullis, purtătorul de cuvânt al Organizației Meteorologice Mondiale.

În unele regiuni din Italia, munca în aer liber este interzisă în orele călduroase ale zilei, în contextul în care autoritățile au emis avertizări de Cod roșu de caniculă în 17 orașe, printre care Milano și Roma.

Au fost semnalate întreruperi de curent electric, probabil cauzate sau agravate de consumul crescut de energie electrică al aparatelor de aer condiționat, în centrul orașului Florența și în orașul Bergamo din nordul țării. În Sicilia, o femeie cu probleme cardiace a murit în timp ce se plimba în orașul Bagheria, au raportat agențiile de știri.

În Barcelona, autoritățile investighează dacă moartea unui măturător de străzi în weekend a fost cauzată de căldură.

Crucea Roșie a amenajat un „refugiu climatic” cu aer condiționat pentru locuitorii din Malaga, în sudul Spaniei, a declarat un purtător de cuvânt al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Turcia a continuat să lupte împotriva incendiilor care au forțat evacuarea temporară a aproximativ 50.000 de persoane luni în zonele din jurul orașului Izmir și în provincia vecină Manisa, precum și în Hatay, în sud-est.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

În Franța, aproape 1.900 de școli au fost închise, față de aproximativ 200, câte au fost închise luni. Căldura urma să atingă maximul în Franța marți, cu 40-41 °C în unele zone, a declarat serviciul de prognoză meteorologică Meteo France.

Citește și: Val de caniculă peste România în iulie. Temperaturile anunțate de meteorologi pentru următoarele săptămâni Citește și: Macedonia de Nord interzice deplasările prin păduri. Motivul invocat de autorități Citește și: Tragedie în Spania: Un copil de doi ani a murit după ce a fost uitat ore întregi într-o maşină, pe caniculă Narcis Ghiurca Citește mai multe despre: frantaeuropaspania

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri locale
• Botoşani
• Doi funcționari publici, reținuți în dosarul miilor de documente de identitate românești false obținute de ruși, ucraineni și moldoveni

Doi funcționari publici, reținuți în dosarul miilor de documente de identitate românești false obținute de ruși, ucraineni și moldoveni

0 Narcis Ghiurca 0 1 live Publicat: 02.07.2025 08:44

Doi funcționari publici au fost reținuți în dosarul privind obținerea de documente de identitate românești false pentru persoane din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova.

Parchetul General/FOTO: Facebook googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals informatic în formă continuată şi luarea de măsuri preventive faţă de patru persoane, respectiv:

– pentru doi funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor a fost dispusă măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore;

– pentru alţi doi funcţionari în cadrul unui serviciu public comunitar local de evidenţă a persoanelor a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar.

Amintim că marți, 1 iulie, au fost efectuate 206 percheziții la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din orașul Săveni, județul Botoșani, acuzate de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

Activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se desfăşoară cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina si Republica Moldova.

„Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România”, precizează Parchetul ICCJ.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Astfel, în cursul anilor 2023 – 2024, pe raza unui serviciu de evidență a populației și-au stabilit domiciliul în mod fictiv 7000 de persoane născute în Rusia, Ucraina, Republica Moldova sau alte foste state sovietice.

Potrivit Antena 3 CNN, una din persoanele care a beneficiat de un asemenea document ar fi românul acuzat că este autorul atacului asupra casei premierului Keir Starmer. Deși a fost prezentat ca fiind român, tânărul este un cetățean ucrainean care vorbește doar limba rusă.

Citește și: O grupare care contracta credite cu acte false pe numele unor persoane sărace, destructurată de DIICOT Citește și: Cinci funcţionari bancari au sprijinit o grupare să obţină credite de 18 milioane de lei cu acte false. Doi dintre aceștia au fost reținuți Citește și: Mii de ruși, ucraineni și moldoveni, cu acte false românești. Printre ei ar fi și cel care a incendiat casa premierului britanic. Percheziții în Botoșani Narcis Ghiurca Citește mai multe despre: republica moldovaucrainaparchetul general

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• Înalta Curte neagă modificarea ilegală a sporurilor pentru judecători: „Nu s-a produs și nu avea cum să se producă”

Înalta Curte neagă modificarea ilegală a sporurilor pentru judecători: „Nu s-a produs și nu avea cum să se producă”

0 Daniela Trifan 0 1 live Publicat: 02.07.2025 08:45

Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric acuzațiile potrivit cărora sporurile salariale ale judecătorilor ar fi fost majorate printr-un ordin administrativ și subliniază că toate modificările sunt strict conforme cu legea.

Înalta Curte neagă modificarea ilegală a sporurilor pentru judecători FOTO: Arhivă googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reacționează la afirmațiile apărute recent în spațiul public cu privire la presupuse modificări ale cuantumului sporurilor pentru risc și suprasolicitare psihică, precum și pentru păstrarea confidențialității.

„Conform legislației actuale, indemnizațiilor lunare ale judecătorilor (ca de altfel și celor ale procurorilor) le sunt aplicabile, în conformitate cu condițiile de acordare stabilite de lege pentru fiecare în parte, exclusiv trei categorii de sporuri: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității”, transmite ÎCCJ.

În ceea ce privește sumele, instanța supremă precizează că sporul pentru condiții de muncă a fost redus de la 1500 de lei brut la 300 de lei brut lunar, în urma intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 36/2025. Celelalte două sporuri, cel pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (de până la 25% din indemnizație) și cel pentru confidențialitate (de până la 5%), nu au suferit nicio modificare.

Modificările nu pot fi făcute prin ordin administrativ

Înalta Curte subliniază că „atât cuantumul fiecărui spor în parte, cât și limitele stabilite pentru cuantumul total al acestora sunt stabilite prin lege și pot fi modificate exclusiv printr-un act normativ de forța legii”. Prin urmare, „o presupusă modificare a acestora printr-un act administrativ infralegal este exclusă, nu s-a produs și nu avea cum să se producă”.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle1’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle1’); });

Ca urmare, ordinele emise la 1 iulie 2025 de președintele Înaltei Curți nu reprezintă o inițiativă proprie, ci „au pus practic în aplicare prevederile OUG nr. 36/2025”, fără să intervină asupra celorlalte sporuri sau a limitei totale prevăzute de lege.

Răspuns față de opiniile politice

Înalta Curte își exprimă îngrijorarea față de declarațiile venite din partea unor politicieni sau instituții ale statului, făcute „fără o informare completă și profesionistă” cu privire la mecanismele legale aplicabile. „Aceste aspecte se presupune că ar trebui să fie cunoscute la nivelul tuturor puterilor statului din care au provenit opiniile exprimate astăzi”, afirmă instituția.

Instanța supremă atrage atenția că o astfel de „singularizare în mod negativ a judecătorilor” afectează nu doar independența sistemului judiciar, ci și prestigiul acestuia, mai ales în contextul în care instanțele vor fi chemate să soluționeze posibile litigii legate de aceste chestiuni.

Respectarea legii, prioritate pentru Înalta Curte

„Înainte de a fi judecători, colegii noștri din cadrul Înaltei Curți și a tuturor celorlalte instanțe judecătorești sunt cetățeni români, revenindu-le, precum tuturor cetățenilor, nu doar obligația de a se supune legii, dar și dreptul ca legea să fie respectată de toate puterile și autoritățile statului, indiferent de calitatea cetățeanului față de care este aplicată”, se arată în comunicat.

googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_InArticle2’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_InArticle2’); });

Înalta Curte asigură că, în calitate de ordonator principal de credite, „face strict aplicarea legii” în ceea ce privește drepturile salariale ale judecătorilor.

Citește și: Operațiunea „tăierea sporurilor”, în viziunea economiștilor. „Sectorul bugetar e ca un sat fără câini. Aș lăsa un singur spor” Citește și: Funcționarii Ministerului Finațelor au oprit lucrul: sunt nemulțumiți de tăierea sporurilor Citește și: Guvernul a redus sporul pentru condiții vătămătoare de muncă. Ce durată va avea concediul suplimentar acordat pentru muncă grea Daniela Trifan Citește mai multe despre: justitiesporuriinalta curte de casatie si justitie

---

Sursa: Adevarul

• Home
• Sport
• Sorana Cîrstea simte că pierde contactul cu noul val din tenis. Decizia luată de sportiva din Târgoviște

Sorana Cîrstea simte că pierde contactul cu noul val din tenis. Decizia luată de sportiva din Târgoviște

0 Ion-Daniel Contescu 0 1 live Publicat: 02.07.2025 08:56 Ultima actualizare: 02.07.2025 08:57

Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea, 35 de ani, a fost eliminată ieri de o sportivă cu 12 ani mai tânără, în primul tur de la Wimbledon, al treilea Mare Șlem al anului.

Sorana Cîrstea pare obosită de tenis googletag.cmd.push(function() { googletag.defineSlot( ‘/424366728/Adevarul2022/Adevarul_Underphoto’, [“fluid”,[300,250],[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]], ‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’).defineSizeMapping([[[980,0],[[728,90],[580,400],[460,60],[336,280],[234,60]]],[[414,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]],[[0,0],[“fluid”,[300,250],[234,60]]]]) .addService(googletag.pubads()); googletag.display(‘gid-ads–424366728-Adevarul2022-Adevarul_Underphoto’); });

Sportiva din România care a câștigat peste 8 milioane de euro din tenis a cedat în trei seturi, 7-6 (0), 1-6, 2-6, în faţa americancei Hailey Baptiste (55 WTA).

Sorana Cîrstea a anunțat că acest an ar putea fi ultimul pentru ea

„Mă voi bucura de acest turneu la dublu pe care suntem încântate, atât eu, cât și Anna, să-l jucăm. Apoi vom vedea, cu siguranță voi merge la Iași.

După aceea vom vedea ce va urma, probabil acesta va fi ultimul meu an, așa că vom stabili exact ce program voi avea în continuare”, a spus Sorana Cîrstea la Eurosport, postul care transmite turneul londonez în România.

În turul doi la simplu, România o mai are doar pe Irina Begu, care mâine are meci cu Daria Kasatkina, a 18-a jucătoare a lumii.

Citește și: Cel mai tare truc din istoria tenisului: Sinner aprinde un băț de chibrit cu mingea, direct din serviciu Citește și: Wimbledon, prima zi: Anca Todoni n-a suflat în fața unei iberice. A cedat și Gabi Ruse Citește și: Iarba nu le priește româncelor. O singură jucătoare din România a obținut calificarea în turul doi la Wimbledon Ion-Daniel Contescu Citește mai multe despre: wimbledonsorana cîrstea

---

Sursa: Adevarul