• Home
• Istoria zilei
• 1 septembrie: Germania a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial

1 septembrie: Germania a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial

Daniela Trifan 1 live Publicat: 01.09.2025 00:01

La data de 1 septembrie 1939 Germania a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial. În aceeași, în 1951 s-a născut Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu, iar în 2004 începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan.

Soldați germani distrug un punct de trecere al forontierei FOTO: Wikipedia

1923: Cutremurul devastator din Japonia

Denumit după câmpia care se întinde între Tokio şi Yokohama, marele cutremur Kanto s-a declanșat la 1 septembrie 1923 la ora 11 şi 58 de minute.

Marele cutremur din Kanto s-a soldat cu aproximativ 142.800 de decese FOTO: Shutterstock

Magnitudinea a fost estimată la 7,9 – 8,2, iar epicentrul a fost stabilit în apele golfului Sagami, la 25 de mile sud de Tokyo. Orașul Yokohama a fost lovit chiar mai rău decât Tokyo, deși ambele au fost devastate. Cutremurul din larg a declanșat un tsunami care a lovit insula O-shima la o înălțime de 12 metri, dar și peninsulele Izu și Boso cu valuri de 6 metri.

Capitala veche a Japoniei de la Kamakura a fost inundată de un val de 6 metri care a ucis 300 de oameni. Cutremurul a fost urmat de incendii devastatoare care au mistuit case și birouri. 90% din casele din Yokohama au ars, iar 60% din locuitorii din Tokyo au rămas fără adăpost.  

S-au înregistrat aproximativ 142.800 de decese, circa 40.000 de persoane fiind dispărute. Cutremurul a generat cele mai mari pagube de dinainte de război suferite de Japonia. Fuvernul Japoniei a declarat, în 1960, ziua de 1 septembrie, comemorarea cutremurului, drept „Ziua pentru prevenirea dezastrelor”.

1939: Germania a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial

La 1 septembrie 1939, Germania nazistă, condusă de Adolf Hitler, a declanșat invazia Poloniei, un act de agresiune care avea să marcheze începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Operațiunea militară, cunoscută sub numele de Fall Weiss, a implicat un atac coordonat din aer și de la sol, în care forțele germane au folosit tactica „blitzkrieg” – războiul fulger. Aceasta presupunea bombardamente intense urmate de avansul rapid al trupelor mecanizate și al infanteriei, surprinzând apărarea poloneză și ducând la prăbușirea ei într-un timp relativ scurt.

Germania a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial FOTO: Wikipedia

Invazia a avut loc la doar o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop dintre Germania și Uniunea Sovietică, care conținea un protocol secret prin care cele două puteri își împărțeau sferele de influență în Europa de Est. Conform acestui acord, Germania urma să ocupe partea de vest a Poloniei, iar Uniunea Sovietică partea de est. La 17 septembrie 1939, trupele sovietice au intrat în Polonia dinspre est, completând astfel dezastrul pentru statul polonez.

Declanșarea invaziei a fost justificată de Germania printr-o înscenare cunoscută sub numele de Incidentul de la Gleiwitz, în care soldați germani deghizați în uniformă poloneză au atacat un post de radio german, pentru a crea impresia unei agresiuni poloneze. Această provocare a fost folosită ca pretext de Berlin pentru a-și legitima acțiunile.

Reacția comunității internaționale nu a întârziat. Regatul Unit și Franța, aliate ale Poloniei, au declarat război Germaniei la 3 septembrie 1939, fiind urmate de alte țări din Commonwealth, precum Canada, Australia și Noua Zeelandă. Cu toate acestea, sprijinul militar efectiv oferit Poloniei a fost limitat, iar țara a fost rapid copleșită de atacurile simultane germane și sovietice. La 6 octombrie 1939, Polonia a fost complet ocupată și împărțită între cei doi agresori, dispărând pentru a treia oară din harta Europei.

1944: A murit marele prozator şi dramaturg Liviu Rebreanu

Născut pe 27 noiembrie 1885, la Târlișua, județul Bistrița Năsăud, Liviu Rebreanu a fost membru titular al Academiei Române. Este considerat, în tradiția critică românească,  romanului modern în literatura română și unul dintre cei mai mari scriitori români din secolul al XX-lea. Romanele sale cele mai cunoscute, Ion și Răscoala, reprezintă o amplă frescă a vieții rurale dinainte de Primul Război Mondial.

Liviu Rebreanu a fost membru titular al Academiei Române FOTO: Wikipedia

Pentru o scurtă perioadă de timp din anul 1909 a lucrat ca funcționar la primăria din Vărarea, actualul Nepos. Participă la serbările Astrei de la Sibiu. Trece munții și se stabilește la București unde participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, unde va prezenta nuvela „Proștii”.

În luna ianuarie 1910, pe baza convenției cu Austro-Ungaria, guvernul budapestan cere autorităților românești extrădarea gazetarului ardelean. În februarie, Rebreanu a fost arestat și deținut la Văcărești. Într-un Memoriu adresat autorităților românești în luna mai, tânărul scriitor a menționat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa publicistică pe care, anterior, a desfășurat-o în slujba românilor de peste munți.

1951: S-a născut Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu

A fost al treilea copil al lui Nicolae Ceaușescu. Numit în funcția de prim-secretar al organizației PCR Sibiu către sfârșitul regimului comunist din România, Nicu Ceaușescu fost considerat un potențial succesor în funcție al tatălui său. A fost arestat în zilele Revoluției din 1989 și condamnat ulterior la o pedeapsă cu închisoarea, fiind eliberat pe motive medicale.

Nicu Ceaușescu, alături de tatăl său Nicolae Ceaușescu FOTO: Arhivă

A fost acuzat inițial pentru genocid, omor deosebit de grav și subminare a economiei naționale, a fost condamnat în cele din urmă la doar cinci ani pentru nerespectarea regimului munițiilor și armelor de foc.

S-a îmbolnăvit de ciroză. A decedat în clinica Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien (AKH) din Viena în septembrie 1996. Bunurile confiscate i-au fost returnate parțial.

1957: S-a născut Gloria Estefan, cântăreață americano-cubaneză

Cântăreață și compozitoare americano-cubaneză, este supranumită „Regina muzicii latino pop”. A intrat în topul 100 al celor mai buni artiști din lume cu peste 100 de milioane de exemplare ale albumelor ei vândute în întreaga lume, dintre care 30,5 milioane de exemplare vândute numai în Statele Unite.

Laureată a șapte Premii Grammy și a numeroase single-uri clasate pe primul loc în topuri, ea este una dintre cele mai mari cântărețe de muzică latino din prezent. Estefan a primit câte o stea pe Hollywood Walk of Fame și Las Vegas Walk of Fame.

1955: A fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj

A fost fondată în data de 1 septembrie 1955 sub denumirea de Filarmonica de Stat Cluj, ca o instituție artistică dedicată exclusiv concertelor. Avea 75 de muzicieni, aleși sub supravegherea maestrului Wilhelm Demian. Antonin Ciolan a fost numit dirijorul orchestrei, primul concert având loc pe data de 4 decembrie 1956.

Filarmonica de Stat Cluj, era o instituție artistică dedicată exclusiv concertelor FOTO: Arhivă

Sub bagheta maestrului Ciolan și datorită efortului tinerilor muzicieni de la Academia de Muzică din Cluj (pe atunci, Conservatorul de Muzică), Filarmonica a devenit curând una dintre principalele promotoare ale culturii în România. În 1972, sub conducerea lui Sigismund Toduță, a fost fondat corul filarmonicii, condus de maestrul Dorin Pop, iar apoi de Florentin Mihăescu și Cornel Groza.

2004: Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan

Criza ostaticilor de la Şcoala nr. 1 din Beslan (Osetia de Nord) a început la 1 septembrie 2004, când un grup înarmat de terorişti a luat ostatici peste 1.100 de elevi şi profesori. S-a încheiat tragic pe 3 septembrie 2004 cu 338 de morţi, dintre care 186 copii.

Grupul înarmat de terorişti a luat ostatici peste 1.100 de elevi şi profesori FOTO: Getty

În prima zi de toamnă a anului 2004, la ora locală 9.30, 32 de civili înarmaţi au ocupat Şcoala numărul 1 din Beslan. Forţe ale poliţiei sosesc imediat la faţa locului şi declanşează un schimb de focuri cu teroriştii, moment în care aproximativ cincizeci de ostatici reuşesc să fugă.

În urma schimbului de focuri, sunt ucişi cinci poliţişti şi un terorist. Şcoala a fost înconjurată de un cordon de forţe ale poliţiei, trupe Spetsnaz ale armatei ruse, echipa anti-teroristă Alpha şi Detaşamentul special de luptă al Miliţiei Ruse (OMON) din cadrul Ministerului rus de Interne.

Ostaticii au fost îngrămădiți în sala de sport a școlii, sub explozibili care fuseseră atârnați de coșurile de baschet.

La câteva ore de la izbucnirea crizei, preşedintele Vladimir Putin i-a convocat de urgenţă pe ministrul de interne, Raşid Nurgaliev, şi pe şeful Serviciului Federal de Securitate, Nikolai Patruşev. La Beslan a fost creată o celulă de criză condusă de preşedintele republicii Osetia de Nord, Aleksandr Dzasohov, şi aceasta a declanşat negocierile cu teroriştii care cereau în mod expres eliberarea rebelilor ceceni deţinuţi de autorităţile ruse.

Urmărește cele mai importante știri

Negocierile între doctorul Roşal şi terorişti se desfăşoară în cea de-a doua zi a crizei, însă fără sorţi de izbândă, luptătorii ceceni refuzând chiar şi primirea oricărei forme de asistenţă pentru ostatici, constând în apă, alimente şi medicamente. Fostul preşedinte al Inguşeţiei Ruslan Auşev reuşeşte să-i convingă pe terorişti să elibereze 26 de persoane, printre care femei şi copii mici.

Un elev rănit la școala din Beslan este transportat la spital FOTO: Arhivă

În cea de-a treia zi se permite, iniţial, echipelor medicale să ia din curtea şcolii cadavrele celor ucişi în timpul schimbului de focuri. Imediat după prânz, personalul medical se apropie să ia cadavrele, dar teroriştii deschid focul şi ucid două persoane.

Concomitent cu această acţiune ucigaşă a teroriştilor, are loc o explozie şi un perete al sălii de sport se prăbuşeşte permiţând unui grup de 30 de copii să încerce să fugă. Schimbul de focuri s-a amplificat şi prin intervenţia unor civili înarmaţi, părinţi ai unor copii luaţi ostatici, dar şi a forţelor ruse care au încercat să-i acopere pe cei care reuşiseră să fugă.

Intervenția a fost soldată cu peste 330 de morți, dintre care 186 de copii. Alte 332 de persoane au fost rănite.

1996: S-a născut Zendaya, actriță, cântăreață și dansatoare americană

Zendaya Maree Stoermer Coleman, cunoscută pe plan internațional doar ca Zendaya, s-a născut pe 1 septembrie 1996, în Oakland, California. A crescut într-un mediu artistic, frecventând teatre și spectacole datorită mamei sale. Acolo, Zendaya și-a descoperit pasiunea pentru scenă, participând la cursuri de teatru și dans încă din copilărie.

Zendaya a câștigat două Premii Emmy pentru Cea Mai Bună Actriță FOTO: Arhivă

Cariera ei artistică a început la o vârstă fragedă, în modelling și reclame TV. Popularitatea a obținut-o însă prin Disney Channel, unde a jucat în serialul „Shake It Up”, rol care a transformat-o într-un star al adolescenților. Pe lângă actorie, Zendaya s-a lansat și în muzică, primul său single fiind „Swag It Out”, urmat de piese. A participat și la competiții de dans, inclusiv „Dancing with the Stars”.

După succesul de la Disney, Zendaya a făcut trecerea către proiecte mai mature, câștigând respectul criticilor. A avut un rol memorabil în musicalul „The Greatest Showman”, unde a jucat alături de Hugh Jackman și Zac Efron. Totuși, consacrarea internațională a venit prin interpretarea personajului Rue Bennett în serialul HBO „Euphoria”. Pentru acest rol a primit mai multe premii importante, inclusiv două Premii Emmy pentru Cea Mai Bună Actriță într-un serial dramatic, devenind cea mai tânără dublă câștigătoare din istoria categoriei.

În cinematografie, Zendaya s-a remarcat și prin rolul lui MJ în franciza „Spider-Man” din Marvel Cinematic Universe, unde a jucat alături de Tom Holland, partenerul ei și în viața reală. 

Pe lângă cariera artistică, Zendaya este apreciată și pentru stilul său vestimentar, fiind considerată un icon fashion și colaborând cu branduri de lux. 

2017: A murit Zoe Petre, istoric, publicist, consilier prezidenţial

S-a născut pe 23 august 1940, la București, fiind un istoric, publicist și om politic român. În perioada 1990-1996 a fost decan al Facultății de Istorie a Universității din București.

Zoe Petre a fost istoric, publicist și consilier prezidenţial FOTO: Arhivă

După Revoluția din decembrie 1989, Zoe Petre s-a manifestat activ ca o personalitate culturală de prim rang, în cadrul societății civile.

După ce în anii 1992 și 1996, a activat ca director de comunicare al campaniei prezidențiale a candidatului CDR, Emil Constantinescu, la data de 1 decembrie 1996, prof. dr. Zoe Petre a fost numită în funcția de consilier prezidențial pe probleme de politică internă și externă al Președintelui României, Emil Constantinescu și coordonator al Departamentului de Politici Publice al Președinției României.

A îndeplinit această funcție până la data de 21 decembrie 2000, când a fost eliberată din funcție după ce Emil Constantinescu a părăsit postul de președinte al României.

2021: A murit Romulus Cristescu, matematician român

A avut contribuții importante în domeniul analizei funcționale, membru titular (din 1990) al Academiei Române. A fost exponent al școlii române de calcul al probabilităților, al cărei creator a fost Octav Onicescu.

Romulus Cristescu a fost membru titular al Academiei Române FOTO: acad.ro

În perioada 1955-1956 a predat la Facultatea de Matematică-Fizică un curs de teoria spațiilor semiordonate, iar în anii 1956, 1957 un curs de calcul numeric. În 1960 obține gradul de conferențiar, iar din 1966 deține titlul de profesor la Catedra de Analiză matematică și Analiză funcțională. A fost șef de sector la teoria distribuțiilor în cadrul Institutului de Matematică al Academiei, iar din 1966 prodecan la Facultatea de Matematică-Mecanică. În 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar în 1990 membru titular.

Romulus Cristescu a fost președinte al Secției de Științe Matematice a Academiei Române.  În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce.

Daniela Trifan Citește mai multe despre: al doilea război mondialliviu rebreanunicu ceaușescu

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Societate
• Serbările de la Țebea, în memoria lui Avram Iancu. Locul pe care politicienii îl caută o dată pe an, uitat în restul timpului

Video Serbările de la Țebea, în memoria lui Avram Iancu. Locul pe care politicienii îl caută o dată pe an, uitat în restul timpului

Daniel Guţă 1 live Publicat: 01.09.2025 00:05

Țebea, satul unde se află locul de veci al lui Avram Iancu, se animă la început de septembrie, odată cu serbările naționale dedicate „Crăișorului Munților”. În restul anului, rămâne un loc uitat de turiști și de politicienii care se înghesuie aici la sărbătoare.

Țebea a devenit adesea un loc al defilărilor cu substrat politic. Foto: Daniel Guță

La început de septembrie, localitatea Țebea din județul Hunedoara (video, din 2024) revine în atenția românilor, iar așezările din jur atrag turiști.

Acest fapt se datorează, în mare măsură, lui Avram Iancu (1824–1872), una dintre figurile emblematice ale românilor, comemorat anual la Țebea, în prima sau a doua duminică din septembrie, în preajma datei morții sale, 10 septembrie.

Pe 7 septembrie, mii de români sunt așteptați din nou la Serbările Naționale de la Țebea, organizate cu prilejul împlinirii a 153 de ani de la moartea celui supranumit „Crăișorul Munților”.

Programul cuprinde, duminică dimineața, o slujbă religioasă, o paradă militară, depunerea de coroane la mormântul său din curtea bisericii ortodoxe și, ulterior, un spectacol folcloric, la care vor participa, printre alții, artiștii Nicolae Furdui Iancu și Paula Hriscu.

Țebea, locul băilor de mulțime

În ultimii ani, numărul participanților la aceste serbări a fost într-o continuă scădere, iar manifestarea a fost tot mai des marcată de încercările politicienilor și ale simpatizanților de partid de a ieși în evidență.

În timpul slujbei religioase și al ceremonialului de depunere a coroanelor, locul din jurul mormântului este ocupat de politicieni și oficialități, iar publicul este ținut la distanță, dincolo de gardurile păzite de jandarmi, în afara complexului de la Țebea sau în cimitir.

În 2024, atmosfera a fost tensionată după ce europarlamentarul Diana Șoșoacă a provocat un incident controversat. Un localnic i-a certat pe cei din suita sa, acuzându-i că huiduiau în curtea bisericii.

„Nu aveți voie să veniți în cimitir să înjurați, nesimțiților. Aici este biserică și cimitir, băi javrelor”, le-a strigat acesta.

Replica politicianului a fost la fel de agresivă.

„Sunteți sclavi. Sclavilor. Avram Iancu nu ar fi acceptat așa ceva. Rușine să vă fie, că vă trădați moțul. Voi sunteți moți, mă?”, a răspuns Diana Șoșoacă.

În 2023, politicienii au fost din nou în prim-plan. Fostul premier Nicolae Ciucă, pe atunci președinte al Senatului, a fost întâmpinat cu huiduieli și claxoane ale camioanelor parcate în apropierea complexului istoric, în timp ce rostea mesajul comemorativ despre Avram Iancu. Tot atunci, George Simion și Diana Șoșoacă s-au numărat printre numeroșii politicieni prezenți la eveniment, așa cum s-a întâmplat și la ediția din 2022.

În 2021 și 2020, serbările s-au desfășurat într-un cadru mai restrâns, din cauza pandemiei de Covid-19, cu mai puțini invitați din rândul clasei politice și câteva sute de participanți.

„În trecut, era mult mai multă lume aici. Veneau și zeci de mii de oameni prin anii ‘70 – ‘80 la Țebea, nu doar pentru Avram Iancu, dar și pentru a petrece la serbarea câmpenească. Umpleau dealurile din jur. Dar cu timpul orașul Brad și satele s-au mai depopulat, iar interesul pentru astfel de evenimente a mai scăzut”, își amintește un localnic.

Țebea, tăcută și uitată 364 de zile pe an

Complexul de la Țebea, o așezare pitorească de pe valea Crișului Alb, care desparte Munții Apuseni de Munții Metaliferi, rămâne aproape pustiu în restul anului.

Satul aflat la 7–8 kilometri de municipiul Brad, în comuna Baia de Criș, este tranzitat de șoseaua Deva–Oradea (DN 76) și, în ciuda importanței sale istorice, puțini călători îi acordă atenție.

Cei care se opresc la complexul istoric din Țebea găsesc aici mormântul lui Avram Iancu, cimitirul eroilor – unde sunt înmormântați soldați români din Primul Război Mondial și alți participanți la evenimente istorice din Apuseni –, dar și Gorunul lui Horea, arborele secular care amintește de liderul moților în timpul răscoalei din 1784.

Baia de Criș, umbra lui Avram Iancu

Aflată în vecinătatea satului Țebea, Baia de Criș a fost vreme îndelungată o localitate importantă din vestul României. Până în secolul al XIX-lea a fost reședința administrativă a comitatului Zarand, iar până la începutul secolului XX aici funcționau o prefectură și o judecătorie. Ridicată în Evul Mediu, mănăstirea franciscană din centrul localității impresionează și astăzi prin dimensiunile sale.

În Baia de Criș se află și locul unde Avram Iancu a fost găzduit în ultimele zile din viață și unde a murit, astăzi transformat într-un mic muzeu.

„Avram Iancu pieri în 1872 în tinda casei unui sărac din Baia de Criș, a unui covrigar. De aici îl aduseră, ca pe atâția alții din Baia de Criș, care n-au o biserică și un cimitir acolo, la Țebea. Și lângă dânsul vechiul stejar cu trunchiul mândru mai răsfiră crengile puternice, ce cad pe rând și se înnoiesc într-una“, amintea istoricul Nicolae Iorga.

Tot aici se găsesc clădirile istorice ale fostei prefecturi și judecătorii, dar și case din secolul al XIX-lea, monumente de artă și plăci comemorative dedicate „Crăișorului Munților”.

Urmărește cele mai importante știri

În prezent, Baia de Criș, cândva un centru administrativ și minier, și-a pierdut din importanță. Satele sale mai numără circa 2.100 de locuitori, la jumătate față de deceniile trecute, iar gara a ajuns în ruină.

Orașul Brad mai strălucește prin Muzeul Aurului

Municipiul Brad a păstrat amintirea lui Avram Iancu, dar, la fel ca majoritatea localităților de pe valea Crișului, a fost afectat în ultimele decenii de declinul economic care a cuprins ținutul.

Liceul din localitate, fondat în ultimii ani de viață ai lui Avram Iancu, îi poartă numele și amintește atât de eroul transilvan, cât și de părintele Arsenie Boca, fost elev al său.

Unele monumente dedicate Crăișorului Munților împodobesc centrul municipiului Brad, însă atracția principală a orașului rămâne Muzeul Aurului, unic în Europa.

Bogatele mine de aur din zona Bradului și uzinele acestora, reunite în centrul minier Barza, au fost închise în anii 2000, iar de atunci orașul cu 13.000 de locuitori și comunele din jur nu și-au mai revenit pe plan industrial.

Gara de epocă din Brad (video), veche de 130 de ani, este acum pustie, iar spectaculoasa cale ferată Deva–Brad, construită între 1939 și 1987, a fost dezafectată în anii ’90.

În vecinătatea Bradului, comuna Crișcior, locul marilor mine de aur din Munții Metaliferi și al unora dintre evenimentele dramatice ale răscoalei lui Horea și revoluției transilvane, a rămas și ea doar o amintire a fostului mare centru minier Barza.

Avram Iancu, eroul tragic al moților

Avram Iancu (1824–1872) a fost o personalitate emblematică a istoriei românilor. În anii mișcărilor revoluționare de la mijlocul secolului al XIX-lea, când Transilvania devenise scena unui război civil, tânărul avocat român a fost omul de care și-au legat speranțele moții, implicați în acțiunile politice și în luptele de apărare a comunităților românești. Soarta celui supranumit Crăișorul Munților a fost însă una tragică.

La doar câțiva ani după încheierea Revoluției de la 1848–1849, în timpul căreia s-a remarcat ca lider energic, dar incomod pentru autoritățile habsburgice și maghiare, Iancu s-a retras din viața publică. În ultimii ani, o depresie profundă îl afecta, susțin unii istorici, iar boala de care suferea i-a grăbit sfârșitul, la doar 48 de ani.

La începutul anului 1872, starea lui de sănătate s-a agravat. A fost internat în spitalul din Baia de Criș, unde și-a petrecut ultimele săptămâni din viață. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineața zilei de 10 septembrie 1872, pe prispa casei unui localnic din Baia de Criș, Lieber, brutarul la care trăsese peste noapte.

Asupra sa au fost găsite o năframă, un fluier din lemn de cireș și o jalbă către împăratul Franz Joseph, unsă și mototolită, pe care nu a mai trimis-o niciodată. În scrisoare, Avram Iancu se plângea că a ajuns un om „frânt cu desăvârșire, într-o stare vrednică de a se numi mizeră”.

Preotul a consemnat pe certificatul de deces numele „Avram Iancu, eroul românilor”, vârsta de 48 de ani și mențiunea „moarte firească”.

Avram Iancu a fost înmormântat la Țebea, în cimitirul ortodox, lângă Gorunul lui Horea.

Daniel Guţă Citește mai multe despre: avram iancutebea

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Sport
• Răzvan Sava i-a dat lovitura de grație lui Cristi Chivu. Inter, bătută acasă de modesta Udinese

Răzvan Sava i-a dat lovitura de grație lui Cristi Chivu. Inter, bătută acasă de modesta Udinese

Ion-Daniel Contescu 1 live Publicat: 01.09.2025 00:07 Ultima actualizare: 01.09.2025 00:07

După 5-0 cu Torino la debutul în Serie A, echipa italiană de fotbal Inter Milano s-a prăbușit duminică seară, pierzând acasă, scor 1-2, cu Udinese, formație care l-a avut titlular pe portarul Răzvan Sava (23 de ani), adus de la CFR Cluj. 

Chivu, lăsat mască de Udinese

Formația lui Cristi Chivu (44 de ani) a condus cu 1-0, după ce olandezul Dumfries a deschis scorul în minutul 17. Până la pauză, Davis (penalty, 29) și Atta (40) au întors rezultatul.

După pauză, Inter a avut un gol anulat pentru ofsaid la Dimarco, însă nu a găsit drumul spre gol, căile fiindu-i blocate de un Sava excelent. Este primul eșec pentru Chivu în noul sezon.

Tot duminică, într-un alt meci din runda a doua din Serie A, Genoa a pierdut acasă, 0-1 cu Juventus. A decis reușita sârbului Dusan Vlahovic (73).

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Titular la „grifoni”, Nicolae Stanciu (32 de ani), căpitanul naționalei, a evoluat timp de 65 de minute.

După două runde, Napoli, Juventus, Cremonese și AS Roma sunt singurele cu maximum de puncte în Serie A.

Ion-Daniel Contescu Citește mai multe despre: inter milanocristian chivurăzvan sava

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Sport
• CFR Cluj – FCSB, derby încins. Cele două rivale rămân în zona retrogradării după remiza din Gruia

CFR Cluj – FCSB, derby încins. Cele două rivale rămân în zona retrogradării după remiza din Gruia

Paul Cirican 1 live Publicat: 01.09.2025 00:10

CFR Cluj şi FCSB, vicecampioana și câștigătoarea titlului în sezonul trecut, au terminat nedecis, 2-2 (2-1), duminică seara, în Gruia. După 8n etape din Superliga, cele două formații rămân pe locuri de baraj, la coada clasamentului.

Gazdele au deschis scorul prin Damjan Djokovic (19), fost jucător al roș-albaștrilor, cu o lovitură de cap la cornerul executat de Meriton Korenica. Campioana a egalat prin Florin Tănase (43 – penalty), după un henţ comis în propriul careu de Anton Kresic, acordat în urma arbitrajului video.

Ardelenii au intrat la pauză în avantaj, după golul lui Lindon Emerllahu (45+1), după ce portarul Ştefan Târnovanu respinsese şutul lui Andres Sfaiţ. Repriza a doua a însemnat un asalt permanent al oaspeților la poarta lui Hindrich, cu CFR Cluj nemaicontând în atac. FCSB a reușit până la urmă egalarea, prin Juri Cisotti (87), cu o lovitură de cap la centrarea lui Risto Radunovic.

FCSB a cerut penalty în prelungiri

Însă doar atât, chiar dacă în al patrulea minut de prelungire au cerut penalty la o lovitură a mauritanului Aly Abeid în fața lui Adrian Şut. Cum cornerul nu fusese încă executat, iar mingea nu era în joc, arbitrul Colțescu a dictat doar cartonaș roșu pentru fotbalistul ardelenilor, nu și penalty.

Ambele formații sunt într-o criză evidentă de rezultate, rămânând la coada clasamentului din Superliga și după etapa a 8-a. FCSB nu a mai câştigat de şase etape în campionat (patru înfrângeri, două egaluri), la fel ca adversara de aseară, care are trei egaluri şi trei eşecuri.

Urmărește cele mai importante știri

Chiricheș, dat afară din lot

Veteranul Vlad Chiricheș a fost dat afară din lot de Gigi Becali, după ce patronul l-a umilit, scoțându-l de pe teren în minutul 29. ”La 36 de ani i-am prelungit contractul, rămâne în club. Asta nu înseamnă că echipa trebuie să piardă doar ca să respecți un jucător. E simplu: nu a mai jucat nimic, atât a putut. Îl ținem în club, dar gata, nu trebuie să joace Chiricheș și echipa să piardă”, a declarat finanțatorul campioanei.

CFR Cluj – FCSB 2-2 (2-1)

Stadion ”Dr. Constantin Rădulescu” – Cluj-Napoca

Au marcat: Djokovic (19), Emerllahu (45+1)/ Tănase (43 – penalty), Cisotti (87).

Cartonaş roşu: Aly Abeid (CFR, 90+4).

Paul Cirican Citește mai multe despre: cfr clujfcsbsuperliga

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Economie
• Este România mai productivă ca în era Ceaușescu? „Dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat”

Este România mai productivă ca în era Ceaușescu? „Dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat”

Daniel Guţă 1 live Publicat: 01.09.2025 01:00

Rețelele de socializare abundă în mesaje și imagini distorsionate, create cu ajutorul Inteligenței Artificiale, care propun relatări despre „România de altădată”, în care este lăudat regimul Ceaușescu pentru producții record, însă realitatea este cu totul diferită.

Statisticile arată că România are o economie tot mai complexă. Foto: Freepik.com

Unele mesaje emoționale, apreciate de numeroși români, vorbesc despre epoca Ceaușescu, amintind despre „realizările” României comuniste.

Mesajele nostalgice apreciate de numeroși români

Se ridicau blocuri, școli, spitale și hidrocentrale, recoltele erau bogate, iar oamenii mergeau la munca agricolă cu toții, de la elevi până la ingineri, adaugă autorii postării.

„Statul îți dădea casă, chiria era simbolică și transportul în comun funcționa perfect. Educația era gratuită, sănătatea la fel. În weekend mergeai cu familia la mare sau la munte cu bilet sindical. Lumea era disciplinată, îmbrăcată curat, iar copiii puteau să se joace liniștiți până seara. Totul funcționa pentru că se muncea”, încheie acesta.

„România producea oțel pentru jumătate din Europa, iar acum importăm cuie din China”, arată începutul unui alt mesaj de propagandă, distribuit de numeroși români.

Unii politicieni au preluat, la rândul lor, mesajele de tipul „nu mai producem nimic și importăm totul”, cu care au reușit să își atragă simpatizanți.

Uzinele mari s-au micșorat, producția s-a diversificat

Alți români, la rândul lor, remarcă o situație complet diferită, în privința României. Deși multe dintre uzinele din anii ’70 și ’80 au dispărut odată cu liberalizarea pieței din România, când produsele nu au mai fost realizate și ofertate după un plan stabilit de stat, locul vechilor fabrici cu mii de angajați a fost luat de o industrie mult mai performantă.

Alți români își amintesc că diversitatea produselor realizate în comunism nu a fost punctul forte al regimului Ceaușescu.

„Se produce mult mai mult acum. Cred că de peste 50 de ori mai mult decât în comunism. Le era mai ușor oamenilor atunci, când găseau 500 de produse în România și știau că toate sunt fabricate aici, față de acum, când oferta e uriașă. Mașini? Dacia 1300. Camioane? Roman. Utilitare? Raba. Săpun? Violeta și Rodica (diferența era doar parfumul). Parizer? Un singur fel. Suc? Brifcor. La țigări existau mai multe mărci: Carpați, Bucegi, Snagov, Plugar și altele. Doar ambalajul era diferit, în rest erau aceleași țigări”, spune altcineva.

Unii au rămas încântați de unele produse românești din era Ceaușescu.

„Și încălțămintea de calitate, din piele, de la fabricile noastre: Guban, Clujana, Antilopa. Și încălțămintea sport, produsă la Pionierul în colaborare cu Adidas. Încălțămintea de atunci, dacă o îngrijeai și o purtai cum trebuie, ținea ani de zile. Iar la încălțămintea sport nu știu exact ce materiale foloseau, dar cert e că nu miroseau urât și nici nu-ți împuțeau picioarele ca multe dintre cele de azi. În plus, încălțămintea se făcea pe mărimi exacte”, este de părere un alt român.

Piața diversă a produselor „Made in România”

Altcineva susține că a constatat recent, cu surprindere, că are o mulțime de obiecte românești în locuință.

„Am remarcat și eu câte electrocasnice am în casă produse în România, pe lângă mașina din garaj și pe lângă 90 la sută din casă, care e construită cu materiale fabricate tot la noi. Inclusiv cele mai bune haine pe care le am în dulap sunt produse aici”, afirmă acesta.

Un alt român spune, la rândul lui, că s-a obișnuit să caute produse românești în magazine.

„Poate dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat să credem că România nu produce nimic. Sunt mulți oameni faini și harnici în țară, nu doar cei cu mâna întinsă și cu aur la gât”, adaugă acesta.

„Cine spune că nu se mai produce este ignorant”, concluzionează altcineva.

„Ridicați capota la orice mașină modernă și o să rămâneți surprinși să vedeți pe câte furtunuri, cablaje și alte componente scrie Made in Romania”, îi sfătuiește acesta pe români.

Urmărește cele mai importante știri

„Oamenii, dacă nu văd o fabrică cât Casa Poporului, din care iese fum negru pe șapte coșuri și intră muncitorii în salopete albastre, au impresia că nu se produce nimic”, adaugă altcineva.

„Eu produc componente pentru robotică la Timișoara. Am rămas super impresionat de prestația celor de acolo și de calitatea produselor. Până acum am făcut peste 250.000 de piese la ei, în comparație cu fabricile din Germania sau China, unde a fost mai prost, mai scump și cu o calitate mai slabă”, spune altcineva.

„Producem mult mai mult ca în comunism”, este concluzia unui alt român, enumerând câteva dintre produsele realizate în România, de la cosmetice, la șervețele umede, șampanie și paste făinoase.

„Că nu mai știm noi pe nimeni care lucrează în fabrică și că multe dintre cele vechi nu mai funcționează – da, asta e altceva. Oamenii nu prea știu că marea industrie a lui Ceaușescu, atât de lăudată de nostalgici, a fost de fapt o aventură personală. El a vrut să își vadă realizate „visele umede” de mare industrie și de om multilateral dezvoltat, dar s-a împrumutat masiv de la Banca Mondială și FMI pentru asta. Industria pe care a creat-o era învechită și necompetitivă, iar în anii ’80 a vândut mâncare și aur pentru a plăti datoriile externe”, concluzionează acesta.

Exporturi anuale de peste 100 de miliarde de dolari

În 2024, exporturile totale ale României au fost evaluate la 100,37 miliarde dolari SUA, conform bazei de date COMTRADE a Organizației Națiunilor Unite privind comerțul internațional.

Principalii parteneri comerciali ai României la export au fost Germania, Italia și Franța. Primele trei categorii de produse exportate au fost: echipamente electrice și electronice; vehicule (altele decât cele feroviare sau de tramvai); utilaje, reactoare nucleare și cazane. Însă exporturile României sunt extrem de diversificate, arată graficele COMTRADE.

Importurile totale au fost evaluate la 136,52 miliarde dolari SUA. Astfel, în 2024, România a înregistrat un deficit comercial de 36,15 miliarde dolari SUA, potrivit unui raport publicat de Trading Economics, o platformă online de date economice și financiare.

În 1990, exporturile de bunuri ale României însumau 6,4 miliarde de dolari, iar importurile zece miliarde de dolari. În anii ‘80, comerțul exterior al României era împărțit aproape în mod egal între țările socialiste și nesocialiste, dar au fost înregistrate excedente mari pentru a rambursa datoria externă.

„Principalele exporturi: produse metalurgice, utilaje, produse petroliere rafinate, îngrășăminte chimice, produse din lemn prelucrate, produse agricole. Principalele importuri: țiței, gaze naturale, minereu de fier, utilaje și echipamente, substanțe chimice, produse alimentare”, arăta volumul „România, un studiu al ţării”, editat de Ronald D. Bachman (1947 – 2012) și realizat de cercetătorii de la Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, în 1990.

Cifrele Harvard despre România

În prezent, România este o țară cu venituri mari, clasată pe locul 46 în topul celor mai bogate economii pe cap de locuitor dintre cele 145 analizate, conform Atlasului Complexității Economice, publicat de Harvard Growth Lab. Atlasul reprezintă un instrument online interactiv care permite analizarea și vizualizarea dinamicii economice globale.

„Cei 19,1 milioane de locuitori ai României au un PIB pe cap de locuitor de 18.424 USD (44.974 USD PPP; 2023). Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în medie, de 2,9% în ultimii cinci ani, peste media regională. România se clasează pe locul 26 în Indicele de Complexitate Economică (ECI). Comparativ cu acum un deceniu, economia României a devenit mai complexă, urcând 9 poziții în clasamentul ECI. Această evoluție a fost determinată în principal de diversificarea exporturilor. Totuși, economia este proiectată să crească într-un ritm mai lent”, arată Atlasul Complexității Economice.

Daniel Guţă Citește mai multe despre: nicolae ceausescupropaganda

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Călătorii
• I. Ghid complet Creta: Trei paradisuri și o mie de povești de descoperit. Plajele pictate de zei din nordul și sudul insulei

Video I. Ghid complet Creta: Trei paradisuri și o mie de povești de descoperit. Plajele pictate de zei din nordul și sudul insulei

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 01:30

Există insulele Greciei, atât de populare în rândul românilor – și apoi există Creta. Dincolo de plajele celebre și de stațiunile de vacanță se ascunde o adevărată mică lume în sine, plină de minuni.

Plajele incredibile din Creta Grecia adevărate paradisuri turcoaz și roz Colaj DMS

Ai putea vizita Creta doar pentru natură: flori sălbatice, patru lanțuri muntoase, două parcuri naționale și kilometri întregi de țărmuri aurii. Sau ai putea alege pentru cultură: arta fascinantă a epocii minoice, situri arheologice incluse în Patrimoniul UNESCO, orașe și sate vibrante cu influențe venețiene, otomane și grecești, muzică de o energie explozivă și dansuri tradiționale care îți taie respirația. Și, bineînțeles, o poți alege pentru mâncarea și vinul de excepție – Creta, o insulă fertilă și aproape autosuficientă, este regina gastronomiei grecești. Un alt mare avantaj? O poți vizita oricând. Spre deosebire de multe alte insule grecești, Creta este o destinație vie și fermecătoare pe toată perioada anului.

Noi am ales să facem înconjurul celei mai mari insule din Grecia, lăsându-ne purtați de drumurile care o despart natural prin lanțurile muntoase centrale. Am început cu sălbăticia hipnotizantă a Lagunei Balos, din vest, am coborât puțin spre sud-vest, ca mai apoi să ne lăsăm cuceriți de farmecul coastei nordice, spre estul extrem, pentru a descoperi pe parcurs inima Cretei, esența vie a acestei insule legendare. Cu atât de multe comori de oferit, iată recomandările noastre pentru cele mai bune experiențe din Creta – un ghid care să te ajute să-ți începi aventura în forță și să te lase să simți cu adevărat spiritul locului.

→ Imaginea 1/28: Laguna Balos din Creta Grecia Foto Ștefan Stoica pentru Adevărul

Vestul și sudul Cretei: comorile ascunse: Paradisul Turcoaz, Transfăgărășanul Cretei și nisipul roz

Pentru a face explorarea Cretei mai ușor de urmărit, am împărțit ghidul nostru în trei părți, fiecare dedicată unui „paradis” al insulei.

Paradisul poate lua forme diferite: plaje de vis precum Balos, Vai și Elafonisi – colțuri de nisip și ape turcoaz care par pictate de zei; comori istorice și culturale – siturile minoice de la Knossos și muzeele din Heraklion, ori fortărețele venețiene, mănăstiri și peștera Dikteon; colțuri de natură sălbatică și peisaje impresionante, precum Munții Albi, Cheile Samaria, Lacul Kournas și plajele aurii; sau viața și tradițiile locale – satele pitorești, gastronomia și vinul, muzica și dansurile, întâlnirile cu oamenii locului. Frumusețea este, până la urmă, în ochiul privitorului, iar fiecare vizitator poate alege ce consideră paradis.

Prima parte a acestui ghid de vacanță vă poartă în vestul insulei, unde se ascunde unul dintre paradisurile noastre: Laguna Balos, un colț de lume în care apele în nuanțe de turcoaz se întâlnesc cu nisip alb, creând un spectacol care îți taie răsuflarea. Pe măsură ce vă lăsați purtați de drumurile Cretei, veți descoperi farmecul unic al fiecărei regiuni – de la tradițiile vii ale satelor, la peisaje naturale de poveste și vestigii istorice care păstrează ecoul unei lumi legendare.

Aici începe primul pas al călătoriei noastre, în vest, în inima unui paradis natural ce promite să vă cucerească încă de la prima vedere.

Balos: laguna unde se întâlnesc trei mări, pirații și visul caraibian

Dacă ar exista un top al celor mai spectaculoase locuri din Grecia, Laguna Balos ar fi, fără îndoială, pe podium. Așezată între Peninsula Tigani și Insula Gramvousa, în cel mai nord-vestic colț al Cretei, această plajă ireală pare desprinsă dintr-o viziune tropicală, cu ape care joacă toate nuanțele de turcoaz, verde smarald și albastru caraibian, un degrade acvatic creat la intersecția a trei mări: Egee, Ionică și Libiană. Nu degeaba i se mai spune și Paradisul Turcoaz.

Dar Balos nu este doar un loc de vis, este și un loc cu istorie: legenda spune că aici și-ar fi avut ascunzătoarea pirații, iar cetatea venețiană de pe Gramvousa, vizibilă din lagună, a fost ultima redută a creștinilor împotriva otomanilor, rezistând până în secolul al XVIII-lea.

Traseu aventuros și acces la una dintre cele mai spectaculoase plaje din Creta

Astăzi, Laguna Balos este arie protejată în rețeaua Natura 2000, accesibilă fie pe mare, fie pe uscat – fiecare variantă cu provocările și recompensele ei. Cei care aleg calea ușoară pot urca la bordul unui feribot din Portul Kissamos (sau, mai rar, din Chania) și, în aproximativ o oră, ajung direct în paradis.

Pentru aventurieri, traseul rutier se transformă într-o veritabilă epopee: după un drum accidentat de 8 kilometri, pe coama unui munte prăfos, vei ajunge într-o parcare situată la înălțime – de unde mai ai de parcurs, pe jos, o coborâre anevoioasă de aproximativ 30-40 de minute, pe o potecă de piatră tăioasă, sub soarele nemilos.

Priveliștea care ți se deschide în față e răsplata supremă: laguna sclipind în lumină, cu dune albe, ape limpezi și insulițe cu forme ciudate.

Pe traseu, singurul punct de respiro este un vânzător local care coboară zilnic cu apă rece și gheață – o prezență salvatoare pentru drumeții încinși. Dar odată ajuns pe plajă, peisajul este într-adevăr unul de neuitat.

La urcare, de la plajă spre parcare, însă, același traseu devine o adevărată probă de anduranță, mai ales pentru cei fără condiție fizică sau cu probleme de sănătate.

Drumul rutier este, de asemenea, adesea, un test și pentru nervi: cozile de mașini încep să se formeze de la primele ore ale dimineții, mulți turiști alegând să-și lase vehiculele pe marginea drumului, la sute de metri distanță de parcare. 

Facilități și experiență la Balos: cum să te bucuri de laguna izolată și spectaculoasă

Trebuie știut că Balos rămâne un loc izolat, cu facilități minime. Nu există apă curentă, dușuri sau grupuri sanitare moderne. Un singur bar cu prețuri ridicate oferă băuturi și gustări de bază, iar șezlongurile, disponibile în număr limitat și contra cost, sunt rapid ocupate. Mulți aleg să stea direct pe prosop, înconjurați de frumusețea copleșitoare a lagunei.

În plin sezon estival, Balos poate fi aglomerat, dar dacă ajungi devreme sau alegi extrasezonul, vei descoperi cu adevărat acel colț de lume unde mitul, natura și legenda se contopesc într-un spectacol pur de lumină, culoare și liniște. Iar dacă stai să asculți vântul care suflă printre stânci și valurile care se sparg de țărm, s-ar putea să înțelegi de ce unii spun că aici, la Balos, cerul e mai aproape.

Urmărește cele mai importante știri

Gramvousa, insula cu epavă, fortăreață și ape de smarald

La doar câteva minute de Laguna Balos, Insula Gramvousa pare desprinsă dintr-un tablou venețian scăldat în lumină cretană. Bărcile care pleacă din Portul Kissamos opresc aici pentru o pauză între două minuni – iar cei care aleg să urce pe stânca abruptă ce domină insula descoperă o fortăreață venețiană cu o poveste aparte: a rezistat atacurilor otomane timp de decenii, iar astăzi oferă o panoramă care taie răsuflarea asupra celor trei mări ce se întâlnesc la orizont.

Snorkeling în apele cristaline de la Gramvousa: cum ajungi și ce să nu ratezi

Sub fortăreață, în apele limpezi, se odihnește o epavă ruginită – un decor ireal pentru fotografii spectaculoase și o atracție de neratat pentru pasionații de snorkeling. Timpul pare să curgă altfel aici, între valuri blânde, stânci sălbatice și plaja cu pietricele fine.

Accesul se face cel mai simplu cu feribotul din Kissamos – o plimbare de o oră care include atât Laguna Balos, cât și Gramvousa. Cei mai aventuroși pot opta pentru o excursie privată cu barca, dar există și varianta clasică, cu mașina, până la Balos, continuând apoi cu o barcă spre insulă.

Drumul rutier neasfaltat spre Balos, și apoi cel pietonal de la parcare la plajă destul de abrupt, lung și anevoios, îi face însă pe mulți să aleagă calea apei – mai ales în zilele toride de vară, când fiecare pas devine o provocare.

Elafonisi, mirajul roz

În capătul sălbatic al sud-vestului cretan, acolo unde muntele coboară dramatic spre mare, se ascunde o plajă ce pare desprinsă dintr-un vis tropical: Elafonisi, un loc unde nisipul strălucește în nuanțe roz pudrat, iar marea se strecoară leneșă printre insulițe de calcar și dune cu vegetație rară.

Aici, între insula principală și limba de pământ protejată Natura 2000, se întinde o lagună de-un turcoaz translucid, cu ape liniștite și puțin adânci, care nu depășesc, de obicei, un metru, perfecte pentru o bălăceală leneșă sau o plimbare cu picioarele goale, în ritmul vântului.

Unul dintre cele mai fotogenice colțuri ale Mediteranei: Elafonisi

Culoarea nisipului, care pare uneori ireală, se datorează miilor de fragmente de corali și cochilii măcinate în timp – o minune naturală ce strălucește în bătaia soarelui, oferind unul dintre cele mai fotogenice colțuri ale Mediteranei. Trebuie spus însă că efectul de roz al nisipului de la Elafonisi este mai subtil în realitate decât în fotografii, unde culorile par adesea mai intense.

Pe dunele de nisip cresc crini sălbatici, narcise de mare și tufe de ienupăr, iar în partea sudică a lagunei, departe de forfota din zona principală, se află plaje ascunse, pentru cei care caută liniștea și un peisaj neatins.

Drumul spre Elafonisi: aventură printre munți și serpentine înguste

Elafonisi nu este doar o destinație, ci o revelație – și una care merită efortul. Drumul până aici, deși spectaculos, poate fi o provocare: șoseaua străbate serpentine înguste, flancate de prăpăstii, iar pe unele porțiuni ai impresia că două mașini nu încap în paralel. Românii îl compară cu Transfăgărășan

Cei mai puțin obișnuiți cu condusul în zone montane ar putea prefera un tur organizat, mai ales în sezon, când drumul și parcările se umplu încă de la primele ore. Pentru o experiență autentică, mergi devreme, înainte de ora 10.00, când lumina e blândă, nisipul încă rece, iar laguna – liniștită și goală.

Aventura în Creta continuă: descoperă coasta nordică și estul insulei

Dacă vrei să descoperi coasta nordică și estul Cretei – cu Chania, Heraklion, satele tradiționale, dar și locuri fascinante precum labirintul Minotaurului, peștera lui Zeus sau plaja cu cea mai mare pădure naturală de palmieri din Europa – rămâi alături de noi pentru următoarele părți ale ghidului prin cea mai mare insulă a Greciei. Și asta e doar o mică parte din cele o mie de povești pe care le ascunde insula!

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: greciacretaturism grecia

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Profesor de economie mondială și director al Institute for Economic Studies, Franța, Christian Năsulea explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce ar trebui să facă Uniunea Europeană și România pentru a depăși o criză de competitivitate care pare să se adâncească tot mai mult.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Rețeta sănătoasă, care te ajută să slăbești fără să renunți la gust, recomandată de un antrenor de fitness: „Am pierdut 7 kilograme”

Video Rețeta sănătoasă, care te ajută să slăbești fără să renunți la gust, recomandată de un antrenor de fitness: „Am pierdut 7 kilograme”

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 02:30

Cine a spus că slăbitul înseamnă să renunți la plăcerile culinare? Antrenorul de fitness Gerard Vilarrasa a făcut valuri pe rețelele de socializare după ce a dezvăluit o rețetă simplă, delicioasă și extrem de sănătoasă: lasagna cu dovlecei și carne tocată. Preparatul, bogat în proteine (60 de grame) și sărac în carbohidrați, este ideal pentru cei care doresc să piardă kilogramele în plus fără să simtă că țin dietă.

Lasagna cu dovlecei, preparat low carb bogat în proteine, bun pentru slăbit Foto Rețete Montignac

Dovlecelul a devenit rapid una dintre cele mai apreciate legume, iar în țările mediteraneene, precum Spania, consumul său a ajuns la 3,6 kilograme pe persoană în 2023, fiind singura legumă cu o popularitate în creștere constantă. Și în România, tot mai mulți oameni descoperă cât de versatil este: se potrivește la grătar, în supe, salate, dar și în rețete reinventate, precum această lasagna sănătoasă.

Ușor de preparat și plină de savoare, rețeta propusă de Gerard Vilarrasa transformă dovlecelul într-un ingredient principal și se prepară în mai puțin de 30 de minute, demonstrând că mâncarea sănătoasă poate fi și gustoasă.

De ce dovleceii sunt ideali pentru slăbit. Cum te ajută să pierzi kilograme

Nutriționiștii atrag atenția că dovlecelul este un aliat de nădejde în dietele de slăbire. Are puține calorii, dar abundă în apă și fibre, ceea ce oferă sațietate rapidă și susține digestia.

Potrivit dieteticianului María Carmen Japaz, dovleceii conțin:

• 90% apă – ideală pentru hidratare și detoxifiere;
• Fibre – reduc pofta de mâncare și reglează tranzitul intestinal;
• Vitamina C și acid folic – întăresc sistemul imunitar și mențin pielea sănătoasă;
• Vitamine din complexul B (inclusiv B6) – sprijină metabolismul, producerea de energie și mențin nivelul optim al glicemiei.

Pe scurt, dovlecelul este ingredientul perfect pentru o dietă sănătoasă și echilibrată.

Gerard Vilarrasa este un antrenor și creator de conținut din Spania, cunoscut pe rețelele sociale pentru rețetele sale sănătoase, bogate în proteine, și pentru sfaturile practice despre cum să slăbești printr-o alimentație flexibilă, fără restricții drastice.

Rețeta de lasagna cu dovlecei și carne tocată, low-carb, ideală pentru slăbit

O alternativă mult mai ușoară decât lasagna clasică, dar la fel de gustoasă.

Ingrediente

• 2 dovlecei mari
• 1 ceapă
• 1 ardei roșu
• 1 ardei verde
• 150 g ciuperci proaspete
• 300 g carne tocată (vită, curcan sau pui)
• 100 ml lapte
• parmezan ras și brânză feliată
• roșii zdrobite sau sos de roșii
• sare, piper, pudră de usturoi
• ulei de măsline extravirgin.

Mod de preparare

Tăiați dovleceii felii subțiri pe lungime și sotați-i ușor, doar cât să se înmoaie. În aceeași tigaie, sotați ceapa și ardeii, apoi adăugați ciupercile. Puneți carnea tocată, condimentați și gătiți bine. Adăugați laptele și parmezanul pentru a obține un amestec cremos.

Vezi mai multe știri aici

Într-o tavă, alternați straturi de dovlecel, brânză și compoziția de carne. Finalizați cu dovlecei, sos de roșii și brânză rasă.

Coaceți 10 minute la 200°C, până devine aurie și apetisantă.

Rezultatul? O lasagna ușoară, sănătoasă, dar extrem de gustoasă, care te ajută să-ți controlezi greutatea fără să renunți la mâncărurile preferate.

Dovlecelul, vedeta dietei: cum să slăbești cu lasagna sănătoasă

Iar dacă dovleceii nu te încântă, poți încerca o variantă la fel de sănătoasă și bogată în proteine: lasagna cu vinete și carne tocată, propusă de același antrenor, pe care o vei descoperi într-o ediție viitoare.

Cert este că dovlecelul nu mai este doar o legumă banală din grădină – a devenit un ingredient-vedetă în bucătăria modernă. Lasagna cu dovlecei este dovada perfectă că mâncarea sănătoasă poate fi și gustoasă, și sățioasă. Dacă îți dorești să slăbești sau pur și simplu să ai un stil de viață mai echilibrat, această rețetă merită încercată.

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: pierdere in greutatedieta mediteraneana

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Cum a ajuns România țara oamenilor care mor de tineri. Ce sfaturi ne dau medicii pentru a preveni bolile care ne omoară cu zile

Cum a ajuns România țara oamenilor care mor de tineri. Ce sfaturi ne dau medicii pentru a preveni bolile care ne omoară cu zile

Cosmin Pătraşcu Zamfirache 1 live Publicat: 01.09.2025 03:00

În România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces. Iar medicii cardiologi spun că pacienții care ajung la spital în stare gravă, de obicei cu infract miocardic sunt tot mai tineri. Chiar și cu 20 sau 30 de ani mai tineri decât indică literatura medicală. 

Infractul miocardic afectează persoane tot mai tinere FOTO shutterstock

România este o țară în care oamenii mor cu zile. Și nu neapărat din cauza sărăciei ci mai ales din cauza indiferenței, a viciilor și a unui stil de viață total nesănătos. Evident, pe mulți și sărăcia îi îmbolnăvește, stresul fiind o altă cauză a deceselor premature la români. Toate acestea transformă țara noastră într-un ținut al oamenilor care mor de tineri. Conform statisticilor oficiale principala cauză de deces în România sunt bolile cardiovasculare, care duc în cele din urmă la accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

Adică peste 60% dintre decesele din România sunt cauzate de aceste probleme cardiovasculare. Țara noastră ocupă primul loc în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, de 2.5 ori mai mare decât mediu Uniunii Europene. Iar bolile cardiovasculare sunt o consecință directă a stilului de viață nesănătos, vicios. În plus, medicii cardiologi spun că vârsta celor care ajung în stare gravă la spital sau chiar mor din cauza infarctului sau a accidentelor vasculare cerebrale este tot mai scăzută. 

Stilul de viață ne răpește tinerețea 

Alexandru Basarab este un tânăr medic cardiolog. Atât în anii de rezidențiat dar și în activitatea de profesionist în domeniul medical a observat o situație tot mai îngrijorătoare. Dacă cu ani în urmă vârsta de risc pentru infarctul miocardic începea în jurul vârstei de 50 de ani, la bărbați, și peste 55 de ani la femei, acum ajung în această situație și tineri de 26 sau 30 de ani. Iar principala cauză este stilul de viață nesănătos. Este vorba mai ales de fumat, consum excesiv de alcool, alimentație nesănătoasă, plină de grăsimi trans, sedentarism. De multe ori este vorba de o sumă a mai mult vicii sau comportamente nesănătoase. Și totul bine garnisit cu mult stres.

„Sunt foarte mulți pacienți tineri, mulți între 40 și 50 de ani. Ajung în această situație mai ales  din cauza stilului de viață. Factorii de risc implică sedentarismul, fumatul, mâncarea nesănătoasă inclusiv cu grăsimi trans care sunt cele mai toxice, precum preparatele de tip fast-food. Stresul deasemenea este un factor negativ. Nu mai vorbim de sedentarism”, spune medicul Alexandru Basarab. Totodată, precizează acesta, la nivel european, cei din zona estică sunt mult mai predispuși la boli cardiovasculare față de cei din Occident. Cei mai feriți sunt cei din zonele mediteraneene (Italia, Spania, Grecia, sudul Franței) care adoptă o alimentație și un stil de viață mai sănătos. Nu în ultimul rând, sunt considerate popoare optimiste.

„Pentru că zona de est este cu roșu acolo pe harta Score, formulată de Societatea Europeană de Cardiologie. Adică o zonă cu risc ridicat de boli cardiovasculare. În această zonă suntem mai sedentari, mai fumători. Am observat în zonele cu longevitate ridicată că cei mai longevivi oameni mănâncă carne de cinci ori pe lună. Dieta mediteraneeană cu pește, de exemplu, acolo sunt areale cu boala cardiovasculară redusă”, adaugă medicul botoșănean. 

„De multe ori vedem evoluția naturală a bolilor cardiovasculare”

Pe lângă faptul că mulți români duc o viață nesănătoasă și ajung să se îmbolnăvească grav de tineri, prevenția este la pământ. Medicii spun că în România se poate vedea cu ochiul liber cu evoluează natural bolile cardiovasculare. Și asta fiindcă mulți români ajung la spital când suferă complicații prea grave. De multe ori medicii nu mai apucă să facă decât muncă de paliație. Sunt foarte mulți bolnavi.

„Prevalența hipertensiunii arteriale în România este de 50%. Adică unul din doi români este bolnav de hipertensiune arterială. Sunt foarte mulți bolnavi. De multe ori vedem evoluția naturală a bolilor cardiovasculare. Adică vedem stadiile care în literatura de specialitate sunt descrise în mod sporadic, „se poate ajunge la..”. Noi aici ajungem să vedem complicații severe, boli depășite, fără posibilitatea de a trata. Doar prelungim un pic viața”, mărturisește cardiologul Alexandru Basarab.

Și asta fiindcă la români nu există o cultură a prevenției, dar și a unui sistem național de screening. De multe ori bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt descoperite la timp. Tot ce trebuie să facă orice român este să ceară un set de analize gratuite.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

„La bărbații după 40 de ani ar trebui să se facă analizele gratuite prin medicul de familie. Acel screening anual. Și în funcție de rezultatul de acolo se merge la specialist. LDL, „colesterolul rău” dacă este ieșit din normă ar trebui vizitat un specialist cardiolog sau de medicină internă care să facă profilul pacientului. Sunt niște scoruri de risc la nivel internațional. Și acolo sunt luate în considerare vârsta, sexul, zona geografică. Există și componenta asta genetică care se transmite. Se calculează un risc de boală cardiovasculară la 10 ani. Și în funcție de acel scor se instaurează măsuri de prevenție. Din păcate screeningul nu este foarte bine pus la punct, la nivel național”, spune Alexandru Basarab.

Cei mai expuși riscului de boli cardiovasculare sunt bărbații. Până la instalarea menopauzei, riscul la femei este mult redus, datorită estrogenului. După menopauză, riscul este același ca la bărbați, spun medicii.

Ce trebuie să facem pentru o inimă sănătoasă

Specialiștii în nutriție, dar și medicii spun că de multe ori soarta sănătății personale este în mâinile noastre. Pentru a ne feri de boli cardiovasculare ar trebui în primul rând să renunțăm la fumat și să reducem cantitatea de alcool consumată, dar și frecvența. Din punct de vedere alimentar, ideal ar fi să optăm pentru o dietă echilibrată bogată în fructe și legume, dar și în grăsimi sănătoase. Sunt o serie de super-alimente care ne ajută să scădem „colesterolul rău” care ne poate bloca venele și arterele. De exemplu, laptele de soia, laptele de migdale și sucul de portocale, conțin steroli și stanoli care combat colesterolul. Acestea pot reduce, spun specialiștii, nivelul LDL cu 10% fără a afecta colesterolul bun. Afinele, vișinele și cireșele sunt fructe care contribuie la o sănătate a sistemului cardiovascular. Cireșele și vișinele sunt pline de antioxidanți. Se crede că acestea ajută la protejarea vaselor de sânge.

Nu trebuie să uităm de legumele cu frunze verzi. Sunt pline de vitamine și minerale. De asemenea, sunt bogate în nitrați, o substanță care ajută la deschiderea vaselor de sânge, astfel încât sângele bogat în oxigen să poată ajunge la inimă. Le veți găsi în legume precum spanacul sau salata verde. La toate acestea putem adăuga orzul, semințele de in, ovăzul. Este indicat să consumăm și somon, ton, macrou, hering și sardine.

Toate sunt bogate în grăsimi sănătoase care pot reduce riscul de tulburări de ritm cardiac și pot scădea tensiunea arterială. De asemenea, acestea pot reduce trigliceridele și pot reduce inflamația. Asociația Americană a Inimii recomandă două porții de somon sau alt pește gras pe săptămână. Ideal este și uleiul de măsline. 

Cosmin Pătraşcu Zamfirache Citește mai multe despre: boli cardiovascularehipertensiune arteriala

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Tehnologie
• Secretele ascunse ale Turnului Eiffel: Cum „respiră” simbolul Parisului care crește în fiecare vară și ce rol au avut românii în construcția sa

Video Secretele ascunse ale Turnului Eiffel: Cum „respiră” simbolul Parisului care crește în fiecare vară și ce rol au avut românii în construcția sa

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 03:30

Puțini știu că Turnul Eiffel, simbolul Parisului, „crește” în fiecare vară din cauza căldurii, iar ingeniozitatea românească a contribuit la ridicarea acestui monument iconic.

Construit pentru Expoziția Universală din 1889, cu ocazia centenarului Revoluției Franceze, monumentul a fost conceput de Gustave Eiffel și echipa sa ca o demonstrație a progresului tehnologic. Inițial numit „Turnul de 300 de metri” și, ironic, „Turnul Babel” acesta a fost gândit nu doar ca punct de observație, ci și ca bază pentru transmisiunile radio, devenind rapid un magnet turistic.

În acest articol, veți descoperi secretele fascinante ale Turnului Eiffel: cum o structură de peste 300 de metri poate „respira” odată cu anotimpurile și de ce se înclină ușor sub soarele parizian. Veți afla detalii științifice despre fenomenul dilatării termice și despre modul în care metalul ales pentru construcție conferă turnului atât rezistență, cât și eleganță.

În plus, articolul vă va dezvălui o surpriză mai puțin cunoscută: contribuția României la edificarea acestui simbol al Franței. Oțelul de la Reșița și inovația tehnică a inginerului român Gheorghe Pănculescu, recunoscută chiar de Gustave Eiffel, au jucat un rol esențial în realizarea acestui reper monumental. Citiți mai departe pentru a descoperi cum istoria, știința și ingeniozitatea românească se întâlnesc într-unul dintre cele mai emblematice monumente ale lumii.

Turnul Eiffel: Structura ușoară și rezistentă a simbolului Parisului

Cel mai cunoscut turn din lume este Turnul Eiffel din Paris, Franța. Deși nu este cel mai înalt (330 de metri, după ce în 2022 i s-a adăugat o nouă antenă de radiorecepție digitală de 6 metri înălțime) sau cel mai vizitat (dar se află în top cinci la nivel mondial), recunoașterea sa globală îl face iconic: simbol al Parisului și al Franței, prezent în milioane de fotografii, filme, reclame și materiale turistice din întreaga lume.

Deși depășește 300 de metri, turnul cântărește doar 7.300 de tone – aproape cât aerul pe care îl conține volumul său (aproximativ 6.300 de tone). Secretul stă în materialul ales: fierul forjat, capabil să reziste unor solicitări mari și să ofere stabilitate chiar și în fața vânturilor puternice.

Turnul în sine este o structură gigantică triunghiulară cu zăbrele, la fel cu Viaductul Garabit (proiectat tot de biroul lui Eiffel, în lungime de 565 m) și Podul Forth din Scoția (2,5 km lungime), ambele construite în aceeași perioadă.

Deși turnul poartă numele lui Gustave Eiffel, ideea inițială a construcției i-a aparținut de fapt inginerilor Maurice Koechlin și Émile Nouguier, care lucrau în compania Eiffel. Ei au propus ridicarea celei mai înalte structuri din lume la acea vreme în… Barcelona. Ulterior, Gustave Eiffel a perfecționat și a validat schița, transformând proiectul în ceea ce cunoaștem astăzi drept Turnul Eiffel.

Știința dilatării termice: Cum crește și se micșorează Turnul Eiffel

Fenomenul care face ca turnul să crească și să se micșoreze odată cu anotimpurile este dilatarea termică. Pe măsură ce temperatura crește, atomii materialelor se agită mai intens, distanța dintre ei se mărește, iar structurile își schimbă dimensiunile.

Fierul și oțelul, din care este construit turnul, au un coeficient de dilatare de aproximativ 12×10⁻⁶ (°C)⁻¹. Concret, o bară de fier de un metru se alungește cu doar 12 microni la fiecare grad Celsius în plus – mai puțin decât grosimea unui fir de păr. Însă când lungimea ajunge la sute de metri, diferența devine vizibilă.

Astfel, calculele arată că o bară de 300 de metri expusă unei variații de 100°C s-ar dilata cu aproximativ 36 de centimetri. Evident, o bară simplă nu se comportă ca un turn alcătuit din peste 18.000 de bucăți de fier nituite, orientate în multiple direcții. În plus, pe parcursul zilei, soarele luminează una dintre fețele sale. Aceasta se încălzește mai mult decât celelalte, provocând o ușoară curbură a turnului, ca și cum s-ar înclina în direcția opusă soarelui.

În cazul Turnului Eiffel, specialiștii estimează o creștere reală de 12–15 centimetri între iarnă și vară. Aceasta ține cont de faptul că, de peste două secole, temperaturile din Paris variază între minime sub -20⁰C și maxime de aproximativ 40⁰C, iar sub efectul radiațiilor solare metalele pot atinge temperaturi mult mai ridicate în lumina directă a soarelui, depășind adesea 60–70⁰C.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Acest fenomen, explicat în detaliu de The Conversation, arată cum Turnul Eiffel își modifică dimensiunile în funcție de variațiile de temperatură.

Astăzi există multe structuri liniare mai mari decât cele din trecut, iar dilatarea termică afectează și liniile de cale ferată pe care sunt construite numeroase poduri.

Turnul Eiffel din Paris și istoria construcției sale Foto Alexandru Dima

Cum se înclină Turnul Eiffel sub soarele parizian: termometrul gigant al Parisului

Dilatarea nu afectează doar vertical turnul. Deoarece soarele încălzește mai puternic o parte a structurii, fața expusă se dilată mai mult, ceea ce determină o ușoară înclinare a monumentului în direcția opusă razelor solare.

Astfel, Turnul Eiffel nu este doar un reper arhitectural, un magnet turistic și un simbol al Franței. Este și un „termometru” gigantic, care își schimbă dimensiunile în funcție de vreme, transformând știința într-un spectacol invizibil, dar fascinant.

Contribuția românească la Turnul Eiffel: Oțelul de la Reșița și geniul inginerului Gheorghe Pănculescu

Turnul Eiffel nu este doar un simbol al Parisului, ci și un veritabil pod între Franța și România. Circulă o legendă potrivit căreia unele dintre piesele sale ar fi fost turnate din fonta produsă la primul furnal cu flux continuu din Europa, aflat la Govâjdia, Hunedoara, iar alte elemente din oțel au venit de la Uzinele Metalurgice din Reșița. Inginerul Adrian Boeriu, care a copilărit în Hunedoara, susține că baza turnului a fost construită cu oțel românesc, demonstrând contribuția discretă, dar esențială, a industriei locale.

Turnul Eiffel din Paris imagini de arhivă Foto Un Jour de Plus a Paris

Realitatea devine și mai impresionantă grație intervenției inginerului român Gheorghe Pănculescu. Tehnica sa revoluționară de îmbinare a grinzilor metalice a fost utilizată efectiv în construcția Turnului Eiffel, iar Gustave Eiffel însuși a venit în România pentru a studia metoda, fapt recunoscut ulterior de către constructor în lucrarea „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, din 1887. Grație acestei inovații, montajul monumentalului reper s-a încheiat în mai puțin de doi ani și jumătate – o performanță uluitoare pentru acea perioadă.

Turnul Eiffel nu este, așadar, doar un simbol iconic al Parisului și al Franței, ci și un monument al ingeniozității românești – o dovadă a colaborării internaționale care leagă România de unul dintre cele mai emblematice repere ale lumii.

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: curiozitatiturnul eiffelatractie turistica

---

Vezi articol complet la: Adevarul