• Home
• Economie
• Este România mai productivă ca în era Ceaușescu? „Dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat”

Este România mai productivă ca în era Ceaușescu? „Dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat”

Daniel Guţă 1 live Publicat: 01.09.2025 01:00

Rețelele de socializare abundă în mesaje și imagini distorsionate, create cu ajutorul Inteligenței Artificiale, care propun relatări despre „România de altădată”, în care este lăudat regimul Ceaușescu pentru producții record, însă realitatea este cu totul diferită.

Statisticile arată că România are o economie tot mai complexă. Foto: Freepik.com

Unele mesaje emoționale, apreciate de numeroși români, vorbesc despre epoca Ceaușescu, amintind despre „realizările” României comuniste.

Mesajele nostalgice apreciate de numeroși români

Se ridicau blocuri, școli, spitale și hidrocentrale, recoltele erau bogate, iar oamenii mergeau la munca agricolă cu toții, de la elevi până la ingineri, adaugă autorii postării.

„Statul îți dădea casă, chiria era simbolică și transportul în comun funcționa perfect. Educația era gratuită, sănătatea la fel. În weekend mergeai cu familia la mare sau la munte cu bilet sindical. Lumea era disciplinată, îmbrăcată curat, iar copiii puteau să se joace liniștiți până seara. Totul funcționa pentru că se muncea”, încheie acesta.

„România producea oțel pentru jumătate din Europa, iar acum importăm cuie din China”, arată începutul unui alt mesaj de propagandă, distribuit de numeroși români.

Unii politicieni au preluat, la rândul lor, mesajele de tipul „nu mai producem nimic și importăm totul”, cu care au reușit să își atragă simpatizanți.

Uzinele mari s-au micșorat, producția s-a diversificat

Alți români, la rândul lor, remarcă o situație complet diferită, în privința României. Deși multe dintre uzinele din anii ’70 și ’80 au dispărut odată cu liberalizarea pieței din România, când produsele nu au mai fost realizate și ofertate după un plan stabilit de stat, locul vechilor fabrici cu mii de angajați a fost luat de o industrie mult mai performantă.

Alți români își amintesc că diversitatea produselor realizate în comunism nu a fost punctul forte al regimului Ceaușescu.

„Se produce mult mai mult acum. Cred că de peste 50 de ori mai mult decât în comunism. Le era mai ușor oamenilor atunci, când găseau 500 de produse în România și știau că toate sunt fabricate aici, față de acum, când oferta e uriașă. Mașini? Dacia 1300. Camioane? Roman. Utilitare? Raba. Săpun? Violeta și Rodica (diferența era doar parfumul). Parizer? Un singur fel. Suc? Brifcor. La țigări existau mai multe mărci: Carpați, Bucegi, Snagov, Plugar și altele. Doar ambalajul era diferit, în rest erau aceleași țigări”, spune altcineva.

Unii au rămas încântați de unele produse românești din era Ceaușescu.

„Și încălțămintea de calitate, din piele, de la fabricile noastre: Guban, Clujana, Antilopa. Și încălțămintea sport, produsă la Pionierul în colaborare cu Adidas. Încălțămintea de atunci, dacă o îngrijeai și o purtai cum trebuie, ținea ani de zile. Iar la încălțămintea sport nu știu exact ce materiale foloseau, dar cert e că nu miroseau urât și nici nu-ți împuțeau picioarele ca multe dintre cele de azi. În plus, încălțămintea se făcea pe mărimi exacte”, este de părere un alt român.

Piața diversă a produselor „Made in România”

Altcineva susține că a constatat recent, cu surprindere, că are o mulțime de obiecte românești în locuință.

„Am remarcat și eu câte electrocasnice am în casă produse în România, pe lângă mașina din garaj și pe lângă 90 la sută din casă, care e construită cu materiale fabricate tot la noi. Inclusiv cele mai bune haine pe care le am în dulap sunt produse aici”, afirmă acesta.

Un alt român spune, la rândul lui, că s-a obișnuit să caute produse românești în magazine.

„Poate dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat să credem că România nu produce nimic. Sunt mulți oameni faini și harnici în țară, nu doar cei cu mâna întinsă și cu aur la gât”, adaugă acesta.

„Cine spune că nu se mai produce este ignorant”, concluzionează altcineva.

„Ridicați capota la orice mașină modernă și o să rămâneți surprinși să vedeți pe câte furtunuri, cablaje și alte componente scrie Made in Romania”, îi sfătuiește acesta pe români.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

„Oamenii, dacă nu văd o fabrică cât Casa Poporului, din care iese fum negru pe șapte coșuri și intră muncitorii în salopete albastre, au impresia că nu se produce nimic”, adaugă altcineva.

„Eu produc componente pentru robotică la Timișoara. Am rămas super impresionat de prestația celor de acolo și de calitatea produselor. Până acum am făcut peste 250.000 de piese la ei, în comparație cu fabricile din Germania sau China, unde a fost mai prost, mai scump și cu o calitate mai slabă”, spune altcineva.

„Producem mult mai mult ca în comunism”, este concluzia unui alt român, enumerând câteva dintre produsele realizate în România, de la cosmetice, la șervețele umede, șampanie și paste făinoase.

„Că nu mai știm noi pe nimeni care lucrează în fabrică și că multe dintre cele vechi nu mai funcționează – da, asta e altceva. Oamenii nu prea știu că marea industrie a lui Ceaușescu, atât de lăudată de nostalgici, a fost de fapt o aventură personală. El a vrut să își vadă realizate „visele umede” de mare industrie și de om multilateral dezvoltat, dar s-a împrumutat masiv de la Banca Mondială și FMI pentru asta. Industria pe care a creat-o era învechită și necompetitivă, iar în anii ’80 a vândut mâncare și aur pentru a plăti datoriile externe”, concluzionează acesta.

Exporturi anuale de peste 100 de miliarde de dolari

În 2024, exporturile totale ale României au fost evaluate la 100,37 miliarde dolari SUA, conform bazei de date COMTRADE a Organizației Națiunilor Unite privind comerțul internațional.

Principalii parteneri comerciali ai României la export au fost Germania, Italia și Franța. Primele trei categorii de produse exportate au fost: echipamente electrice și electronice; vehicule (altele decât cele feroviare sau de tramvai); utilaje, reactoare nucleare și cazane. Însă exporturile României sunt extrem de diversificate, arată graficele COMTRADE.

Importurile totale au fost evaluate la 136,52 miliarde dolari SUA. Astfel, în 2024, România a înregistrat un deficit comercial de 36,15 miliarde dolari SUA, potrivit unui raport publicat de Trading Economics, o platformă online de date economice și financiare.

În 1990, exporturile de bunuri ale României însumau 6,4 miliarde de dolari, iar importurile zece miliarde de dolari. În anii ‘80, comerțul exterior al României era împărțit aproape în mod egal între țările socialiste și nesocialiste, dar au fost înregistrate excedente mari pentru a rambursa datoria externă.

„Principalele exporturi: produse metalurgice, utilaje, produse petroliere rafinate, îngrășăminte chimice, produse din lemn prelucrate, produse agricole. Principalele importuri: țiței, gaze naturale, minereu de fier, utilaje și echipamente, substanțe chimice, produse alimentare”, arăta volumul „România, un studiu al ţării”, editat de Ronald D. Bachman (1947 – 2012) și realizat de cercetătorii de la Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, în 1990.

Cifrele Harvard despre România

În prezent, România este o țară cu venituri mari, clasată pe locul 46 în topul celor mai bogate economii pe cap de locuitor dintre cele 145 analizate, conform Atlasului Complexității Economice, publicat de Harvard Growth Lab. Atlasul reprezintă un instrument online interactiv care permite analizarea și vizualizarea dinamicii economice globale.

„Cei 19,1 milioane de locuitori ai României au un PIB pe cap de locuitor de 18.424 USD (44.974 USD PPP; 2023). Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în medie, de 2,9% în ultimii cinci ani, peste media regională. România se clasează pe locul 26 în Indicele de Complexitate Economică (ECI). Comparativ cu acum un deceniu, economia României a devenit mai complexă, urcând 9 poziții în clasamentul ECI. Această evoluție a fost determinată în principal de diversificarea exporturilor. Totuși, economia este proiectată să crească într-un ritm mai lent”, arată Atlasul Complexității Economice.

Daniel Guţă Citește mai multe despre: nicolae ceausescupropaganda

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Călătorii
• I. Ghid complet Creta: Trei paradisuri și o mie de povești de descoperit. Plajele pictate de zei din nordul și sudul insulei

Video I. Ghid complet Creta: Trei paradisuri și o mie de povești de descoperit. Plajele pictate de zei din nordul și sudul insulei

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 01:30

Există insulele Greciei, atât de populare în rândul românilor – și apoi există Creta. Dincolo de plajele celebre și de stațiunile de vacanță se ascunde o adevărată mică lume în sine, plină de minuni.

Plajele incredibile din Creta Grecia adevărate paradisuri turcoaz și roz Colaj DMS

Ai putea vizita Creta doar pentru natură: flori sălbatice, patru lanțuri muntoase, două parcuri naționale și kilometri întregi de țărmuri aurii. Sau ai putea alege pentru cultură: arta fascinantă a epocii minoice, situri arheologice incluse în Patrimoniul UNESCO, orașe și sate vibrante cu influențe venețiene, otomane și grecești, muzică de o energie explozivă și dansuri tradiționale care îți taie respirația. Și, bineînțeles, o poți alege pentru mâncarea și vinul de excepție – Creta, o insulă fertilă și aproape autosuficientă, este regina gastronomiei grecești. Un alt mare avantaj? O poți vizita oricând. Spre deosebire de multe alte insule grecești, Creta este o destinație vie și fermecătoare pe toată perioada anului.

Noi am ales să facem înconjurul celei mai mari insule din Grecia, lăsându-ne purtați de drumurile care o despart natural prin lanțurile muntoase centrale. Am început cu sălbăticia hipnotizantă a Lagunei Balos, din vest, am coborât puțin spre sud-vest, ca mai apoi să ne lăsăm cuceriți de farmecul coastei nordice, spre estul extrem, pentru a descoperi pe parcurs inima Cretei, esența vie a acestei insule legendare. Cu atât de multe comori de oferit, iată recomandările noastre pentru cele mai bune experiențe din Creta – un ghid care să te ajute să-ți începi aventura în forță și să te lase să simți cu adevărat spiritul locului.

→ Imaginea 1/28: Laguna Balos din Creta Grecia Foto Ștefan Stoica pentru Adevărul

Vestul și sudul Cretei: comorile ascunse: Paradisul Turcoaz, Transfăgărășanul Cretei și nisipul roz

Pentru a face explorarea Cretei mai ușor de urmărit, am împărțit ghidul nostru în trei părți, fiecare dedicată unui „paradis” al insulei.

Paradisul poate lua forme diferite: plaje de vis precum Balos, Vai și Elafonisi – colțuri de nisip și ape turcoaz care par pictate de zei; comori istorice și culturale – siturile minoice de la Knossos și muzeele din Heraklion, ori fortărețele venețiene, mănăstiri și peștera Dikteon; colțuri de natură sălbatică și peisaje impresionante, precum Munții Albi, Cheile Samaria, Lacul Kournas și plajele aurii; sau viața și tradițiile locale – satele pitorești, gastronomia și vinul, muzica și dansurile, întâlnirile cu oamenii locului. Frumusețea este, până la urmă, în ochiul privitorului, iar fiecare vizitator poate alege ce consideră paradis.

Prima parte a acestui ghid de vacanță vă poartă în vestul insulei, unde se ascunde unul dintre paradisurile noastre: Laguna Balos, un colț de lume în care apele în nuanțe de turcoaz se întâlnesc cu nisip alb, creând un spectacol care îți taie răsuflarea. Pe măsură ce vă lăsați purtați de drumurile Cretei, veți descoperi farmecul unic al fiecărei regiuni – de la tradițiile vii ale satelor, la peisaje naturale de poveste și vestigii istorice care păstrează ecoul unei lumi legendare.

Aici începe primul pas al călătoriei noastre, în vest, în inima unui paradis natural ce promite să vă cucerească încă de la prima vedere.

Balos: laguna unde se întâlnesc trei mări, pirații și visul caraibian

Dacă ar exista un top al celor mai spectaculoase locuri din Grecia, Laguna Balos ar fi, fără îndoială, pe podium. Așezată între Peninsula Tigani și Insula Gramvousa, în cel mai nord-vestic colț al Cretei, această plajă ireală pare desprinsă dintr-o viziune tropicală, cu ape care joacă toate nuanțele de turcoaz, verde smarald și albastru caraibian, un degrade acvatic creat la intersecția a trei mări: Egee, Ionică și Libiană. Nu degeaba i se mai spune și Paradisul Turcoaz.

Dar Balos nu este doar un loc de vis, este și un loc cu istorie: legenda spune că aici și-ar fi avut ascunzătoarea pirații, iar cetatea venețiană de pe Gramvousa, vizibilă din lagună, a fost ultima redută a creștinilor împotriva otomanilor, rezistând până în secolul al XVIII-lea.

Traseu aventuros și acces la una dintre cele mai spectaculoase plaje din Creta

Astăzi, Laguna Balos este arie protejată în rețeaua Natura 2000, accesibilă fie pe mare, fie pe uscat – fiecare variantă cu provocările și recompensele ei. Cei care aleg calea ușoară pot urca la bordul unui feribot din Portul Kissamos (sau, mai rar, din Chania) și, în aproximativ o oră, ajung direct în paradis.

Pentru aventurieri, traseul rutier se transformă într-o veritabilă epopee: după un drum accidentat de 8 kilometri, pe coama unui munte prăfos, vei ajunge într-o parcare situată la înălțime – de unde mai ai de parcurs, pe jos, o coborâre anevoioasă de aproximativ 30-40 de minute, pe o potecă de piatră tăioasă, sub soarele nemilos.

Priveliștea care ți se deschide în față e răsplata supremă: laguna sclipind în lumină, cu dune albe, ape limpezi și insulițe cu forme ciudate.

Pe traseu, singurul punct de respiro este un vânzător local care coboară zilnic cu apă rece și gheață – o prezență salvatoare pentru drumeții încinși. Dar odată ajuns pe plajă, peisajul este într-adevăr unul de neuitat.

La urcare, de la plajă spre parcare, însă, același traseu devine o adevărată probă de anduranță, mai ales pentru cei fără condiție fizică sau cu probleme de sănătate.

Drumul rutier este, de asemenea, adesea, un test și pentru nervi: cozile de mașini încep să se formeze de la primele ore ale dimineții, mulți turiști alegând să-și lase vehiculele pe marginea drumului, la sute de metri distanță de parcare. 

Facilități și experiență la Balos: cum să te bucuri de laguna izolată și spectaculoasă

Trebuie știut că Balos rămâne un loc izolat, cu facilități minime. Nu există apă curentă, dușuri sau grupuri sanitare moderne. Un singur bar cu prețuri ridicate oferă băuturi și gustări de bază, iar șezlongurile, disponibile în număr limitat și contra cost, sunt rapid ocupate. Mulți aleg să stea direct pe prosop, înconjurați de frumusețea copleșitoare a lagunei.

În plin sezon estival, Balos poate fi aglomerat, dar dacă ajungi devreme sau alegi extrasezonul, vei descoperi cu adevărat acel colț de lume unde mitul, natura și legenda se contopesc într-un spectacol pur de lumină, culoare și liniște. Iar dacă stai să asculți vântul care suflă printre stânci și valurile care se sparg de țărm, s-ar putea să înțelegi de ce unii spun că aici, la Balos, cerul e mai aproape.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Gramvousa, insula cu epavă, fortăreață și ape de smarald

La doar câteva minute de Laguna Balos, Insula Gramvousa pare desprinsă dintr-un tablou venețian scăldat în lumină cretană. Bărcile care pleacă din Portul Kissamos opresc aici pentru o pauză între două minuni – iar cei care aleg să urce pe stânca abruptă ce domină insula descoperă o fortăreață venețiană cu o poveste aparte: a rezistat atacurilor otomane timp de decenii, iar astăzi oferă o panoramă care taie răsuflarea asupra celor trei mări ce se întâlnesc la orizont.

Snorkeling în apele cristaline de la Gramvousa: cum ajungi și ce să nu ratezi

Sub fortăreață, în apele limpezi, se odihnește o epavă ruginită – un decor ireal pentru fotografii spectaculoase și o atracție de neratat pentru pasionații de snorkeling. Timpul pare să curgă altfel aici, între valuri blânde, stânci sălbatice și plaja cu pietricele fine.

Accesul se face cel mai simplu cu feribotul din Kissamos – o plimbare de o oră care include atât Laguna Balos, cât și Gramvousa. Cei mai aventuroși pot opta pentru o excursie privată cu barca, dar există și varianta clasică, cu mașina, până la Balos, continuând apoi cu o barcă spre insulă.

Drumul rutier neasfaltat spre Balos, și apoi cel pietonal de la parcare la plajă destul de abrupt, lung și anevoios, îi face însă pe mulți să aleagă calea apei – mai ales în zilele toride de vară, când fiecare pas devine o provocare.

Elafonisi, mirajul roz

În capătul sălbatic al sud-vestului cretan, acolo unde muntele coboară dramatic spre mare, se ascunde o plajă ce pare desprinsă dintr-un vis tropical: Elafonisi, un loc unde nisipul strălucește în nuanțe roz pudrat, iar marea se strecoară leneșă printre insulițe de calcar și dune cu vegetație rară.

Aici, între insula principală și limba de pământ protejată Natura 2000, se întinde o lagună de-un turcoaz translucid, cu ape liniștite și puțin adânci, care nu depășesc, de obicei, un metru, perfecte pentru o bălăceală leneșă sau o plimbare cu picioarele goale, în ritmul vântului.

Unul dintre cele mai fotogenice colțuri ale Mediteranei: Elafonisi

Culoarea nisipului, care pare uneori ireală, se datorează miilor de fragmente de corali și cochilii măcinate în timp – o minune naturală ce strălucește în bătaia soarelui, oferind unul dintre cele mai fotogenice colțuri ale Mediteranei. Trebuie spus însă că efectul de roz al nisipului de la Elafonisi este mai subtil în realitate decât în fotografii, unde culorile par adesea mai intense.

Pe dunele de nisip cresc crini sălbatici, narcise de mare și tufe de ienupăr, iar în partea sudică a lagunei, departe de forfota din zona principală, se află plaje ascunse, pentru cei care caută liniștea și un peisaj neatins.

Drumul spre Elafonisi: aventură printre munți și serpentine înguste

Elafonisi nu este doar o destinație, ci o revelație – și una care merită efortul. Drumul până aici, deși spectaculos, poate fi o provocare: șoseaua străbate serpentine înguste, flancate de prăpăstii, iar pe unele porțiuni ai impresia că două mașini nu încap în paralel. Românii îl compară cu Transfăgărășan

Cei mai puțin obișnuiți cu condusul în zone montane ar putea prefera un tur organizat, mai ales în sezon, când drumul și parcările se umplu încă de la primele ore. Pentru o experiență autentică, mergi devreme, înainte de ora 10.00, când lumina e blândă, nisipul încă rece, iar laguna – liniștită și goală.

Aventura în Creta continuă: descoperă coasta nordică și estul insulei

Dacă vrei să descoperi coasta nordică și estul Cretei – cu Chania, Heraklion, satele tradiționale, dar și locuri fascinante precum labirintul Minotaurului, peștera lui Zeus sau plaja cu cea mai mare pădure naturală de palmieri din Europa – rămâi alături de noi pentru următoarele părți ale ghidului prin cea mai mare insulă a Greciei. Și asta e doar o mică parte din cele o mie de povești pe care le ascunde insula!

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: greciacretaturism grecia

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Profesor de economie mondială și director al Institute for Economic Studies, Franța, Christian Năsulea explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, ce ar trebui să facă Uniunea Europeană și România pentru a depăși o criză de competitivitate care pare să se adâncească tot mai mult.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Rețeta sănătoasă, care te ajută să slăbești fără să renunți la gust, recomandată de un antrenor de fitness: „Am pierdut 7 kilograme”

Video Rețeta sănătoasă, care te ajută să slăbești fără să renunți la gust, recomandată de un antrenor de fitness: „Am pierdut 7 kilograme”

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 02:30

Cine a spus că slăbitul înseamnă să renunți la plăcerile culinare? Antrenorul de fitness Gerard Vilarrasa a făcut valuri pe rețelele de socializare după ce a dezvăluit o rețetă simplă, delicioasă și extrem de sănătoasă: lasagna cu dovlecei și carne tocată. Preparatul, bogat în proteine (60 de grame) și sărac în carbohidrați, este ideal pentru cei care doresc să piardă kilogramele în plus fără să simtă că țin dietă.

Lasagna cu dovlecei, preparat low carb bogat în proteine, bun pentru slăbit Foto Rețete Montignac

Dovlecelul a devenit rapid una dintre cele mai apreciate legume, iar în țările mediteraneene, precum Spania, consumul său a ajuns la 3,6 kilograme pe persoană în 2023, fiind singura legumă cu o popularitate în creștere constantă. Și în România, tot mai mulți oameni descoperă cât de versatil este: se potrivește la grătar, în supe, salate, dar și în rețete reinventate, precum această lasagna sănătoasă.

Ușor de preparat și plină de savoare, rețeta propusă de Gerard Vilarrasa transformă dovlecelul într-un ingredient principal și se prepară în mai puțin de 30 de minute, demonstrând că mâncarea sănătoasă poate fi și gustoasă.

De ce dovleceii sunt ideali pentru slăbit. Cum te ajută să pierzi kilograme

Nutriționiștii atrag atenția că dovlecelul este un aliat de nădejde în dietele de slăbire. Are puține calorii, dar abundă în apă și fibre, ceea ce oferă sațietate rapidă și susține digestia.

Potrivit dieteticianului María Carmen Japaz, dovleceii conțin:

• 90% apă – ideală pentru hidratare și detoxifiere;
• Fibre – reduc pofta de mâncare și reglează tranzitul intestinal;
• Vitamina C și acid folic – întăresc sistemul imunitar și mențin pielea sănătoasă;
• Vitamine din complexul B (inclusiv B6) – sprijină metabolismul, producerea de energie și mențin nivelul optim al glicemiei.

Pe scurt, dovlecelul este ingredientul perfect pentru o dietă sănătoasă și echilibrată.

Gerard Vilarrasa este un antrenor și creator de conținut din Spania, cunoscut pe rețelele sociale pentru rețetele sale sănătoase, bogate în proteine, și pentru sfaturile practice despre cum să slăbești printr-o alimentație flexibilă, fără restricții drastice.

Rețeta de lasagna cu dovlecei și carne tocată, low-carb, ideală pentru slăbit

O alternativă mult mai ușoară decât lasagna clasică, dar la fel de gustoasă.

Ingrediente

• 2 dovlecei mari
• 1 ceapă
• 1 ardei roșu
• 1 ardei verde
• 150 g ciuperci proaspete
• 300 g carne tocată (vită, curcan sau pui)
• 100 ml lapte
• parmezan ras și brânză feliată
• roșii zdrobite sau sos de roșii
• sare, piper, pudră de usturoi
• ulei de măsline extravirgin.

Mod de preparare

Tăiați dovleceii felii subțiri pe lungime și sotați-i ușor, doar cât să se înmoaie. În aceeași tigaie, sotați ceapa și ardeii, apoi adăugați ciupercile. Puneți carnea tocată, condimentați și gătiți bine. Adăugați laptele și parmezanul pentru a obține un amestec cremos.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Într-o tavă, alternați straturi de dovlecel, brânză și compoziția de carne. Finalizați cu dovlecei, sos de roșii și brânză rasă.

Coaceți 10 minute la 200°C, până devine aurie și apetisantă.

Rezultatul? O lasagna ușoară, sănătoasă, dar extrem de gustoasă, care te ajută să-ți controlezi greutatea fără să renunți la mâncărurile preferate.

Dovlecelul, vedeta dietei: cum să slăbești cu lasagna sănătoasă

Iar dacă dovleceii nu te încântă, poți încerca o variantă la fel de sănătoasă și bogată în proteine: lasagna cu vinete și carne tocată, propusă de același antrenor, pe care o vei descoperi într-o ediție viitoare.

Cert este că dovlecelul nu mai este doar o legumă banală din grădină – a devenit un ingredient-vedetă în bucătăria modernă. Lasagna cu dovlecei este dovada perfectă că mâncarea sănătoasă poate fi și gustoasă, și sățioasă. Dacă îți dorești să slăbești sau pur și simplu să ai un stil de viață mai echilibrat, această rețetă merită încercată.

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: pierdere in greutatedieta mediteraneana

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Cum a ajuns România țara oamenilor care mor de tineri. Ce sfaturi ne dau medicii pentru a preveni bolile care ne omoară cu zile

Cum a ajuns România țara oamenilor care mor de tineri. Ce sfaturi ne dau medicii pentru a preveni bolile care ne omoară cu zile

Cosmin Pătraşcu Zamfirache 1 live Publicat: 01.09.2025 03:00

În România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces. Iar medicii cardiologi spun că pacienții care ajung la spital în stare gravă, de obicei cu infract miocardic sunt tot mai tineri. Chiar și cu 20 sau 30 de ani mai tineri decât indică literatura medicală. 

Infractul miocardic afectează persoane tot mai tinere FOTO shutterstock

România este o țară în care oamenii mor cu zile. Și nu neapărat din cauza sărăciei ci mai ales din cauza indiferenței, a viciilor și a unui stil de viață total nesănătos. Evident, pe mulți și sărăcia îi îmbolnăvește, stresul fiind o altă cauză a deceselor premature la români. Toate acestea transformă țara noastră într-un ținut al oamenilor care mor de tineri. Conform statisticilor oficiale principala cauză de deces în România sunt bolile cardiovasculare, care duc în cele din urmă la accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

Adică peste 60% dintre decesele din România sunt cauzate de aceste probleme cardiovasculare. Țara noastră ocupă primul loc în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, de 2.5 ori mai mare decât mediu Uniunii Europene. Iar bolile cardiovasculare sunt o consecință directă a stilului de viață nesănătos, vicios. În plus, medicii cardiologi spun că vârsta celor care ajung în stare gravă la spital sau chiar mor din cauza infarctului sau a accidentelor vasculare cerebrale este tot mai scăzută. 

Stilul de viață ne răpește tinerețea 

Alexandru Basarab este un tânăr medic cardiolog. Atât în anii de rezidențiat dar și în activitatea de profesionist în domeniul medical a observat o situație tot mai îngrijorătoare. Dacă cu ani în urmă vârsta de risc pentru infarctul miocardic începea în jurul vârstei de 50 de ani, la bărbați, și peste 55 de ani la femei, acum ajung în această situație și tineri de 26 sau 30 de ani. Iar principala cauză este stilul de viață nesănătos. Este vorba mai ales de fumat, consum excesiv de alcool, alimentație nesănătoasă, plină de grăsimi trans, sedentarism. De multe ori este vorba de o sumă a mai mult vicii sau comportamente nesănătoase. Și totul bine garnisit cu mult stres.

„Sunt foarte mulți pacienți tineri, mulți între 40 și 50 de ani. Ajung în această situație mai ales  din cauza stilului de viață. Factorii de risc implică sedentarismul, fumatul, mâncarea nesănătoasă inclusiv cu grăsimi trans care sunt cele mai toxice, precum preparatele de tip fast-food. Stresul deasemenea este un factor negativ. Nu mai vorbim de sedentarism”, spune medicul Alexandru Basarab. Totodată, precizează acesta, la nivel european, cei din zona estică sunt mult mai predispuși la boli cardiovasculare față de cei din Occident. Cei mai feriți sunt cei din zonele mediteraneene (Italia, Spania, Grecia, sudul Franței) care adoptă o alimentație și un stil de viață mai sănătos. Nu în ultimul rând, sunt considerate popoare optimiste.

„Pentru că zona de est este cu roșu acolo pe harta Score, formulată de Societatea Europeană de Cardiologie. Adică o zonă cu risc ridicat de boli cardiovasculare. În această zonă suntem mai sedentari, mai fumători. Am observat în zonele cu longevitate ridicată că cei mai longevivi oameni mănâncă carne de cinci ori pe lună. Dieta mediteraneeană cu pește, de exemplu, acolo sunt areale cu boala cardiovasculară redusă”, adaugă medicul botoșănean. 

„De multe ori vedem evoluția naturală a bolilor cardiovasculare”

Pe lângă faptul că mulți români duc o viață nesănătoasă și ajung să se îmbolnăvească grav de tineri, prevenția este la pământ. Medicii spun că în România se poate vedea cu ochiul liber cu evoluează natural bolile cardiovasculare. Și asta fiindcă mulți români ajung la spital când suferă complicații prea grave. De multe ori medicii nu mai apucă să facă decât muncă de paliație. Sunt foarte mulți bolnavi.

„Prevalența hipertensiunii arteriale în România este de 50%. Adică unul din doi români este bolnav de hipertensiune arterială. Sunt foarte mulți bolnavi. De multe ori vedem evoluția naturală a bolilor cardiovasculare. Adică vedem stadiile care în literatura de specialitate sunt descrise în mod sporadic, „se poate ajunge la..”. Noi aici ajungem să vedem complicații severe, boli depășite, fără posibilitatea de a trata. Doar prelungim un pic viața”, mărturisește cardiologul Alexandru Basarab.

Și asta fiindcă la români nu există o cultură a prevenției, dar și a unui sistem național de screening. De multe ori bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt descoperite la timp. Tot ce trebuie să facă orice român este să ceară un set de analize gratuite.

Vezi toate știrile de pe ajuns românia țara

„La bărbații după 40 de ani ar trebui să se facă analizele gratuite prin medicul de familie. Acel screening anual. Și în funcție de rezultatul de acolo se merge la specialist. LDL, „colesterolul rău” dacă este ieșit din normă ar trebui vizitat un specialist cardiolog sau de medicină internă care să facă profilul pacientului. Sunt niște scoruri de risc la nivel internațional. Și acolo sunt luate în considerare vârsta, sexul, zona geografică. Există și componenta asta genetică care se transmite. Se calculează un risc de boală cardiovasculară la 10 ani. Și în funcție de acel scor se instaurează măsuri de prevenție. Din păcate screeningul nu este foarte bine pus la punct, la nivel național”, spune Alexandru Basarab.

Cei mai expuși riscului de boli cardiovasculare sunt bărbații. Până la instalarea menopauzei, riscul la femei este mult redus, datorită estrogenului. După menopauză, riscul este același ca la bărbați, spun medicii.

Ce trebuie să facem pentru o inimă sănătoasă

Specialiștii în nutriție, dar și medicii spun că de multe ori soarta sănătății personale este în mâinile noastre. Pentru a ne feri de boli cardiovasculare ar trebui în primul rând să renunțăm la fumat și să reducem cantitatea de alcool consumată, dar și frecvența. Din punct de vedere alimentar, ideal ar fi să optăm pentru o dietă echilibrată bogată în fructe și legume, dar și în grăsimi sănătoase. Sunt o serie de super-alimente care ne ajută să scădem „colesterolul rău” care ne poate bloca venele și arterele. De exemplu, laptele de soia, laptele de migdale și sucul de portocale, conțin steroli și stanoli care combat colesterolul. Acestea pot reduce, spun specialiștii, nivelul LDL cu 10% fără a afecta colesterolul bun. Afinele, vișinele și cireșele sunt fructe care contribuie la o sănătate a sistemului cardiovascular. Cireșele și vișinele sunt pline de antioxidanți. Se crede că acestea ajută la protejarea vaselor de sânge.

Nu trebuie să uităm de legumele cu frunze verzi. Sunt pline de vitamine și minerale. De asemenea, sunt bogate în nitrați, o substanță care ajută la deschiderea vaselor de sânge, astfel încât sângele bogat în oxigen să poată ajunge la inimă. Le veți găsi în legume precum spanacul sau salata verde. La toate acestea putem adăuga orzul, semințele de in, ovăzul. Este indicat să consumăm și somon, ton, macrou, hering și sardine.

Toate sunt bogate în grăsimi sănătoase care pot reduce riscul de tulburări de ritm cardiac și pot scădea tensiunea arterială. De asemenea, acestea pot reduce trigliceridele și pot reduce inflamația. Asociația Americană a Inimii recomandă două porții de somon sau alt pește gras pe săptămână. Ideal este și uleiul de măsline. 

Cosmin Pătraşcu Zamfirache Citește mai multe despre: boli cardiovascularehipertensiune arteriala

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Tehnologie
• Secretele ascunse ale Turnului Eiffel: Cum „respiră” simbolul Parisului care crește în fiecare vară și ce rol au avut românii în construcția sa

Video Secretele ascunse ale Turnului Eiffel: Cum „respiră” simbolul Parisului care crește în fiecare vară și ce rol au avut românii în construcția sa

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 03:30

Puțini știu că Turnul Eiffel, simbolul Parisului, „crește” în fiecare vară din cauza căldurii, iar ingeniozitatea românească a contribuit la ridicarea acestui monument iconic.

Construit pentru Expoziția Universală din 1889, cu ocazia centenarului Revoluției Franceze, monumentul a fost conceput de Gustave Eiffel și echipa sa ca o demonstrație a progresului tehnologic. Inițial numit „Turnul de 300 de metri” și, ironic, „Turnul Babel” acesta a fost gândit nu doar ca punct de observație, ci și ca bază pentru transmisiunile radio, devenind rapid un magnet turistic.

În acest articol, veți descoperi secretele fascinante ale Turnului Eiffel: cum o structură de peste 300 de metri poate „respira” odată cu anotimpurile și de ce se înclină ușor sub soarele parizian. Veți afla detalii științifice despre fenomenul dilatării termice și despre modul în care metalul ales pentru construcție conferă turnului atât rezistență, cât și eleganță.

În plus, articolul vă va dezvălui o surpriză mai puțin cunoscută: contribuția României la edificarea acestui simbol al Franței. Oțelul de la Reșița și inovația tehnică a inginerului român Gheorghe Pănculescu, recunoscută chiar de Gustave Eiffel, au jucat un rol esențial în realizarea acestui reper monumental. Citiți mai departe pentru a descoperi cum istoria, știința și ingeniozitatea românească se întâlnesc într-unul dintre cele mai emblematice monumente ale lumii.

Turnul Eiffel: Structura ușoară și rezistentă a simbolului Parisului

Cel mai cunoscut turn din lume este Turnul Eiffel din Paris, Franța. Deși nu este cel mai înalt (330 de metri, după ce în 2022 i s-a adăugat o nouă antenă de radiorecepție digitală de 6 metri înălțime) sau cel mai vizitat (dar se află în top cinci la nivel mondial), recunoașterea sa globală îl face iconic: simbol al Parisului și al Franței, prezent în milioane de fotografii, filme, reclame și materiale turistice din întreaga lume.

Deși depășește 300 de metri, turnul cântărește doar 7.300 de tone – aproape cât aerul pe care îl conține volumul său (aproximativ 6.300 de tone). Secretul stă în materialul ales: fierul forjat, capabil să reziste unor solicitări mari și să ofere stabilitate chiar și în fața vânturilor puternice.

Turnul în sine este o structură gigantică triunghiulară cu zăbrele, la fel cu Viaductul Garabit (proiectat tot de biroul lui Eiffel, în lungime de 565 m) și Podul Forth din Scoția (2,5 km lungime), ambele construite în aceeași perioadă.

Deși turnul poartă numele lui Gustave Eiffel, ideea inițială a construcției i-a aparținut de fapt inginerilor Maurice Koechlin și Émile Nouguier, care lucrau în compania Eiffel. Ei au propus ridicarea celei mai înalte structuri din lume la acea vreme în… Barcelona. Ulterior, Gustave Eiffel a perfecționat și a validat schița, transformând proiectul în ceea ce cunoaștem astăzi drept Turnul Eiffel.

Știința dilatării termice: Cum crește și se micșorează Turnul Eiffel

Fenomenul care face ca turnul să crească și să se micșoreze odată cu anotimpurile este dilatarea termică. Pe măsură ce temperatura crește, atomii materialelor se agită mai intens, distanța dintre ei se mărește, iar structurile își schimbă dimensiunile.

Fierul și oțelul, din care este construit turnul, au un coeficient de dilatare de aproximativ 12×10⁻⁶ (°C)⁻¹. Concret, o bară de fier de un metru se alungește cu doar 12 microni la fiecare grad Celsius în plus – mai puțin decât grosimea unui fir de păr. Însă când lungimea ajunge la sute de metri, diferența devine vizibilă.

Astfel, calculele arată că o bară de 300 de metri expusă unei variații de 100°C s-ar dilata cu aproximativ 36 de centimetri. Evident, o bară simplă nu se comportă ca un turn alcătuit din peste 18.000 de bucăți de fier nituite, orientate în multiple direcții. În plus, pe parcursul zilei, soarele luminează una dintre fețele sale. Aceasta se încălzește mai mult decât celelalte, provocând o ușoară curbură a turnului, ca și cum s-ar înclina în direcția opusă soarelui.

În cazul Turnului Eiffel, specialiștii estimează o creștere reală de 12–15 centimetri între iarnă și vară. Aceasta ține cont de faptul că, de peste două secole, temperaturile din Paris variază între minime sub -20⁰C și maxime de aproximativ 40⁰C, iar sub efectul radiațiilor solare metalele pot atinge temperaturi mult mai ridicate în lumina directă a soarelui, depășind adesea 60–70⁰C.

Urmărește cele mai importante știri

Acest fenomen, explicat în detaliu de The Conversation, arată cum Turnul Eiffel își modifică dimensiunile în funcție de variațiile de temperatură.

Astăzi există multe structuri liniare mai mari decât cele din trecut, iar dilatarea termică afectează și liniile de cale ferată pe care sunt construite numeroase poduri.

Turnul Eiffel din Paris și istoria construcției sale Foto Alexandru Dima

Cum se înclină Turnul Eiffel sub soarele parizian: termometrul gigant al Parisului

Dilatarea nu afectează doar vertical turnul. Deoarece soarele încălzește mai puternic o parte a structurii, fața expusă se dilată mai mult, ceea ce determină o ușoară înclinare a monumentului în direcția opusă razelor solare.

Astfel, Turnul Eiffel nu este doar un reper arhitectural, un magnet turistic și un simbol al Franței. Este și un „termometru” gigantic, care își schimbă dimensiunile în funcție de vreme, transformând știința într-un spectacol invizibil, dar fascinant.

Contribuția românească la Turnul Eiffel: Oțelul de la Reșița și geniul inginerului Gheorghe Pănculescu

Turnul Eiffel nu este doar un simbol al Parisului, ci și un veritabil pod între Franța și România. Circulă o legendă potrivit căreia unele dintre piesele sale ar fi fost turnate din fonta produsă la primul furnal cu flux continuu din Europa, aflat la Govâjdia, Hunedoara, iar alte elemente din oțel au venit de la Uzinele Metalurgice din Reșița. Inginerul Adrian Boeriu, care a copilărit în Hunedoara, susține că baza turnului a fost construită cu oțel românesc, demonstrând contribuția discretă, dar esențială, a industriei locale.

Turnul Eiffel din Paris imagini de arhivă Foto Un Jour de Plus a Paris

Realitatea devine și mai impresionantă grație intervenției inginerului român Gheorghe Pănculescu. Tehnica sa revoluționară de îmbinare a grinzilor metalice a fost utilizată efectiv în construcția Turnului Eiffel, iar Gustave Eiffel însuși a venit în România pentru a studia metoda, fapt recunoscut ulterior de către constructor în lucrarea „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, din 1887. Grație acestei inovații, montajul monumentalului reper s-a încheiat în mai puțin de doi ani și jumătate – o performanță uluitoare pentru acea perioadă.

Turnul Eiffel nu este, așadar, doar un simbol iconic al Parisului și al Franței, ci și un monument al ingeniozității românești – o dovadă a colaborării internaționale care leagă România de unul dintre cele mai emblematice repere ale lumii.

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: curiozitatiturnul eiffelatractie turistica

---

Vezi articol complet la: Adevarul

Două milioane de români au cheltuit miliarde de euro în sezonul de vară în peste 200 de destinații turistice din străinătate, în special în Grecia, Italia și Germania, marele câștigător al sezonului fiind însă Bulgaria, țară în care românii au lăsat cu 29% mai mult decât în sezonul trecut.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Societate
• De ce începe anul pentru ortodocși pe 1 septembrie: tradiții, superstiții și ritualuri ale începutului de an bisericesc. Ce să faci ca să ai noroc

De ce începe anul pentru ortodocși pe 1 septembrie: tradiții, superstiții și ritualuri ale începutului de an bisericesc. Ce să faci ca să ai noroc

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 04:30

Știai că pentru Biserica Ortodoxă anul începe nu pe 1 ianuarie, ci pe 1 septembrie? Această dată poartă cu sine o încărcătură spirituală și istorică adâncă: rădăcinile sale se întind până în Bizanț, unde toamna nu însemna doar culesul roadelor, ci și începutul socotelilor administrative și fiscale. Mai mult, 1 septembrie amintește de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a pășit în sinagoga din Nazaret, inaugurându-și lucrarea publică și marcând astfel un „an de har al Domnului”.

1 Septembrie, începutul toamnei și al noului an bisericesc Foto DMS

În tradiția ortodoxă, începutul anului bisericesc nu este doar o schimbare de dată; este un prilej de reflecție și reînnoire interioară. Credincioșii sunt chemați să privească în urmă și să se pregătească pentru un an plin de pace, sănătate și binecuvântare. Toamna, cu recoltele sale bogate și cu liniștea care se așterne peste natură, devine simbolul unui timp perfect pentru a aduna roadele spirituale și a le așeza cu grijă în suflet.

Tradițiile acestei zile sunt fascinante și pline de viață. La slujbele speciale, credincioșii se roagă pentru protecție și prosperitate, iar preoții sfințesc colaci, busuioc și vin – simboluri ale belșugului și ale harului divin. Superstițiile populare spun că felul în care începe ziua de 1 septembrie poate influența întreaga perioadă care urmează: cine se roagă și săvârșește fapte bune va avea un an plin de binecuvântări, iar cine lenevește sau se ceartă riscă să se confrunte cu necazuri.

Astfel, 1 septembrie nu este doar o dată în calendar, ci un moment de reînnoire, de apropiere de Dumnezeu și de păstrare a unei tradiții vii, pline de simboluri și înțelesuri adânci. Descoperind obiceiurile și superstițiile acestei zile, fiecare credincios poate transforma începutul anului bisericesc într-un adevărat ritual de suflet.

De ce începe noul an bisericesc în septembrie

În vechea tradiție a Bizanțului, anul administrativ și fiscal începea la 1 septembrie, odată cu recoltarea roadelor pământului și începutul toamnei. În mod firesc, anul nou bisericesc a fost legat de ciclurile naturii: toamna, când oamenii strâng recoltele și se pregătesc pentru iarnă, era considerată perioada potrivită pentru socoteli și organizarea vieții în Orientul antic.

În Biserică, această logică naturală a fost împletită cu dimensiunea spirituală. Începerea unui nou an bisericesc este un prilej de mulțumire pentru binecuvântările primite și de rugăciune pentru un an roditor, plin de pace și mântuire.

Data de 1 septembrie, preluată din tradiția iudaică, marchează așadar începutul anului bisericesc. Conform tradiției, în această zi, Mântuitorul și-a început lucrarea de propovăduire a Evangheliei. Primele cuvinte ale lui Hristos, rostite în sinagoga din locul său natal au anunțat marea operă mântuitoare pentru neamul omenesc: „Duhul Domnului peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor, să vestesc anul milei Domnului” (Luca IV, 18-19).

Anul religios diferă de cel civil pentru a evidenția intervenția lui Dumnezeu în istoria omenirii. De asemenea, anul liturgic diferă de anul religios, începând cu sărbătoarea Paștelui și cuprinzând principalele perioade liturgice.

Astfel, începutul anului bisericesc reflectă atât succesiunea naturală a anotimpurilor, cât și desfășurarea evenimentelor religioase și astronomice.

Anul bisericesc ortodox: calendarul mântuirii, sărbători și perioade liturgice

Anul bisericesc începe, prin urmare, la 1 septembrie și se încheie pe 31 august, fiind organizat în jurul marilor sărbători și perioade de post, având ca ax central Paștele – Sărbătoarea Învierii Domnului. Tot ce se trăiește liturgic în acest interval formează o recapitulare a istoriei mântuirii, de la Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie – Sfânta Maria Mică) până la Adormirea sa (15 august – Sfânta Maria Mare).

Calendarul liturgic nu este, așadar, doar o împărțire a timpului, ci un parcurs spiritual care invită credincioșii să retrăiască, an de an, marile evenimente ale credinței.

Anul bisericesc se împarte în trei mari perioade:

1. Triodul – perioada premergătoare Paștelui, cuprinzând posturile și slujbele de pregătire pentru Înviere;
2. Penticostarul – perioada de la Paști până la Duminica Tuturor Sfinților, dedicată aprofundării bucuriei Învierii;
3. Octoihul – restul anului liturgic, cuprinde sărbători fixe și mobile, precum Nașterea Domnului și Boboteaza, și marchează întreaga viață a Bisericii. Cea mai lungă perioadă liturgică a anului bisericesc începe lunea după Duminica Tuturor Sfinților și se încheie în Duminica Vameșului și Fariseului.

Cea mai importantă sărbătoare a anului liturgic este Învierea Domnului (sărbătoare cu dată mobilă), în funcție de care se stabilesc toate celelalte perioade și sărbători mobile. Iar dintre sărbătorile cu dată fixă, cea mai importantă este Nașterea lui Iisus Hristos (25 decembrie). Primele sărbători ale anului bisericesc, precum Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) sau Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), marchează începutul mântuirii și reamintesc credincioșilor sacrificiul și harul lui Hristos.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de 1 Septembrie – începutul noului an bisericesc

Înainte de a pătrunde în detaliile tradițiilor și superstițiilor, este important să înțelegem că începutul anului bisericesc nu este doar o formalitate în calendar. Această zi reprezintă un moment de reînnoire spirituală, în care credincioșii sunt chemați să-și întărească legătura cu Dumnezeu, să reflecteze asupra anului care începe și să primească binecuvântarea pentru perioada ce urmează. De aceea, slujbele speciale, rugăciunile și gesturile simbolice care se săvârșesc pe 1 septembrie capătă un înțeles profund, fiind acompaniate de obiceiuri și superstiții care au fost transmise din generație în generație.

1. Rugăciuni și binecuvântări pentru noul an

Credincioșii obișnuiesc să participe la slujbe speciale în această zi, rugându-se pentru sănătate, prosperitate și protecție divină în anul care începe.

Preoții sfințesc colaci, busuioc și vin, oferindu-le la finalul slujbelor enoriașilor ca simbol al binecuvântării și al belșugului.

Vezi mai multe știri aici

2. Superstiții și obiceiuri populare

• Se crede că felul în care începe ziua de 1 septembrie „determină” tonul întregului an bisericesc: cine se roagă și face fapte bune va avea un an plin de har, cine lenevește sau ceartă se poate confrunta cu necazuri.  
• În unele regiuni, gospodinele obișnuiesc să pună puțină apă cu sare la ușa casei sau să aprindă o lumânare, pentru protecția familiei și a casei.
• Se spune că cine vede primul răsărit de soare de 1 septembrie și se roagă, va avea noroc și sănătate tot anul.

3. Primele sărbători care marchează anul bisericesc

Nașterea Maicii Domnului – 8 septembrie: primul praznic mare al noului an bisericesc, simbolizând începutul mântuirii și rolul Maicii Domnului în viața credincioșilor.

Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie: un moment de amintire a sacrificiului lui Hristos și de reflectare asupra propriei vieți spirituale.

Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și alți sfinți locali: unele comunități au sfinți-protectori ai satelor sau orașelor, sărbătoriți la început de septembrie pentru a marca începutul spiritual al anului.

4. Obiceiuri mai puțin cunoscute

În unele zone rurale, copiii erau obișnuiți să meargă la biserică, cu un „colț de grâu” sau „boabe noi” din recolta recentă de toamnă, simbol al roadei și al începutului prosper al anului.

Se obișnuia ca în primele zile ale noului an bisericesc să se facă o „curățenie spirituală”: oamenii se împăcau cu vecinii și rudele, simbolizând iertarea și începutul unui an fără conflicte.

Există comunități care păstrează obiceiul de a aprinde lumânări speciale pentru animalele din gospodărie, cerând protecția Sfântului Haralambie (ori a altor sfinți, în funcție de zonă), ocrotitorul animalelor și al belșugului.

5. Aspecte inedite și ieșite din comun

În tradițiile populare, unii credincioși legau fire de busuioc sau crenguțe de brad la ferestre, pentru a „atrage” binecuvântarea în casă.

Unele sate din Moldova sau Maramureș păstrează obiceiul de a împărți semințe de grâu sau boabe de porumb vecinilor la 1 septembrie, ca simbol al colaborării și belșugului comun.

În trecut, fermierii obișnuiau să marcheze începutul anului bisericesc și cu hore și mici dansuri ritualice, pentru a „alunga” spiritele rele și a proteja recolta.

Semnificație pentru credincioși

Începutul noului an bisericesc reprezintă un moment de reflecție și reînnoire interioară. La 1 septembrie, credincioșii sunt chemați să își așeze gândurile și faptele în lumina Evangheliei, să se roage pentru sănătate, pace și binecuvântare, și să privească la noul an ca la o nouă șansă de apropiere de Dumnezeu. Prin respectarea tradițiilor și participarea la slujbele speciale ale acestei zile, fiecare credincios își poate începe anul bisericesc cu inima curată, în armonie cu valorile spirituale și cu comunitatea religioasă. Astfel, 1 septembrie devine nu doar începutul calendarului bisericesc, ci și un reper de regenerare sufletească, aducând binecuvântare și inspirație pentru tot anul.

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: superstitiibiserica ortodoxatraditii si obiceiuri

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• Ce șanse mai are Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Răspunsul categoric al unui general de intelligence militar

Exclusiv Ce șanse mai are Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Răspunsul categoric al unui general de intelligence militar

Război în Ucraina Ştefan Lică 1 live Publicat: 01.09.2025 05:00

Federația Rusă deține inițiativa pe frontul ucrainean, dar trupele Moscovei nu și-au atins până acum țintele. Generalul (r) Adriean Pârlog, fost șef al Direcției Informații Militare, analizează, pentru „Adevărul”, șansele ca Ucraina să câștige acest război dificil.

Război din Ucraina a intrat într-o nouă etapă. Clădiri distruse în Kiev. FOTO: Profimedia

Pe 22 februarie 2022, rușii invadau neprovocat Ucraina, iar în acest fel dezlănțuiau ceea ce la Moscova se numește „operațiune militară specială”, dar în lumea întreagă este perceput ca un război. Obiectivul Federației Ruse a fost să schimbe regimul de la Kiev cu unul marionetă, dar planurile concepute de strategii ruși s-au dovedit nerealiste.

Deși tancurile rusești au ajuns atunci în suburbiile Kievului, forțele de elită ucrainene au reușit, cu un efort supraomenesc, să-și respingă inamicul. Ce a urmat se cunoaște. Prea puțin numeroase și insuficient pregătite, trupele rusești s-au retras haotic, în condițiile în care serviciile secrete rusești credeau că vor fi întâmpinate cu flori și pâine de localnici.

Dramatism la cele mai înalte cote în Ucraina

Chiar și așa, în prezent Federația Rusă deține aproape 20% din teritoriul Ucrainei, iar trupele sale înaintează cu pași mici, dar siguri. În pofida rezistenței eroice a ucrainenilor, rușii au în continuare inițiativa, iar analiști militari și geopolitici importanți din toată lumea, neafiliați unor actori statali sau grupuri de interese, au admis că Kievul va avea o misiune imposibilă în a-și recupera teritoriile deja pierdute.

Chiar și fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a recunoscut și a declarat la o conferință că Ucraina nu mai poate restabili graniţele dinainte de 2014 şi ar trebui să renunţe la această idee. Zalujnîi este generalul care a reușit în debutul războiului să respingă asaltul rusesc asupra Kievului, iar în vara anului 2022 a reușit singura contraofensivă de succes a Ucrainei, care a dat înapoi trupele rusești cu mai mulți kilometri. Ulterior, din cauza unor divergențe, el a fost înlocuit din fruntea armatei de președintele Zelenski, trecut pe linie moartă și trimis ambasador la Londra.

„Sper că nu există persoane în această sală care încă mai speră la un miracol sau la un semn norocos care să aducă pacea în Ucraina, graniţele din 1991 sau 2022 şi că va urma o mare fericire. Opinia mea personală este că inamicul dispune încă de resurse, forţe şi mijloace pentru a lansa atacuri pe teritoriul nostru şi pentru a încerca operaţiuni ofensive specifice”, spunea Zalujnîi la Kiev, potrivit site-ului de ştiri RBK Ucraina, citat de News.ro.

Ce șanse mai au ucrainenii

Fost șef al Direcției Informații Militare și reprezentant al României în Norvegia, generalul (r) Adriean Pârlog explică, pentru „Adevărul”, în ce măsură are dreptate Zalujnîi și de ce pentru ucraineni nu există neapărat cele mai bune perspective. Pe de altă parte, Adriean Pârlog este de părere că niciun expert serios nu se poate grăbi să spună în acest moment cu certitudine că Ucraina a pierdut deja războiul, la fel cum nu se poate spune acest lucru nici despre ruși.

„Sincer, nu-mi dau seama cum Ucraina ar putea să reintre în controlul, în posesia celor 20% din teritoriul național în condițiile în care îmi vine greu să cred că rușii vor accepta să treacă în postura de perdanți a ceea ce ei numesc o operațiune militară specială. Rușii mai au încă o resursă de creștere uriașă. Declararea mobilizării generale, dacă ceva nu ar merge bine, ar aduce resurse imense în război. Iar ucrainenii, se știe, nu pot nici din punct de vedere al resursei umane să țină pasul, nu-i ajută demografia. Cu ce forțe trebuie să vină ucrainenii să împingă înapoi un astfel de dispozitiv? Deci perspectiva nu e foarte optimistă pentru ucraineni”, spune generalul.

Pe de altă parte, Ucraina nu este încă înfrântă, așa cum sugerează sau chiar o spun direct unii analiști militari.

Generalul (r) Adriean Pârlog

„Nu, nu sunt încă învinși ucrainenii. Eu sunt și absolvent de cibernetică și numai evenimente imposibile pot să se bucure de calificativul acesta dat de unii, de cei care spun că ucrainenii vor pierde 100%. Există încă șansa ca ucrainenii să învingă, dar este foarte mic coeficientul de probabilitate atașat acestui eveniment. În momentul de față, la cum stau lucrurile, eu așa consider. Eu nu văd cum în acest moment lucrurile ar evolua către ceea ce ne dorim și sperăm noi, către victoria Ucrainei. Pe teren, ucrainenii sunt într-o poziție extrem de delicată, va fi foarte greu”, explică generalul român.

Nu se vede luminița de la capătul tunelului

Nici finalul războiului nu este încă ușor de întrevăzut și este posibil ca ostilitățile să mai dureze mult timp.

„Eu nu întrevăd că lucrurile în momentul de față ar evolua către acel end state, cum zic foarte mulți, către acea stare finală a actualei zone de conflict. Până să ajungem acolo ar trebuie să se clarifice ce înseamnă conceptul asigurări de securitate oferite Ucrainei. Și care Ucraina? Ucraina existentă în hotarele pe care momentul de disoluție al URSS-ului le-a desenat? Sau Ucraina cu actuala bandă în est și sud-est, roșie, dacă ne uităm la vestita hartă care va avea o nouă frontieră undeva aproape, inacceptabil de aproape de Nipru. Sau ce va rămâne în continuare sub jurisdicția totală a Kievului din fosta țară”, punctează generalul.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Există și alte detalii care vor conta enorm, dar care nu au fost încă lămurite.

„Este încă neclar și modul în care se va materializa prezența militară internațională pe teritoriul Ucrainei. Care parte a Ucrainei? Unii dintre europeni spun că nu vor trimite trupe, Printre ei ne aflăm și noi, adică președintele nostru, prim-ministrul au spus că nu vom avea militari români în Ucraina, dar vom sprijini Ucraina atât cât putem să o facem. Că îi vom sprijini necondiționat. În schimb, francezii și britanicii spun că vor putea să trimită contingente militare pe teritoriul ucraniean, dar în niciun caz foarte aproape de zona de contact actuală. Acesta este un alt argument pentru care vă spuneam că e foarte greu de întrevăzut o evoluție care să elimine perspectiva viitorului de a reaprinde acest focar de conflict”, mai spune generalul.

O lume în schimbare

La nivel global, situația este la fel de incertă, dar, spune generalul Adriean Pârlog, devine tot mai evident că vor exista unele schimbări importante. Statele Unite ale Americii, China și Rusia au principalele argumente, dar nici Uniunea Europeană nu renunță la argumentele sale.

„Se conturează și dialogul acestor trei mari în momentul de față în care cred că și perspectiva unei lumi multicentrice, cum spun chinezii, a unei lumi multipolare, cum spun europenii, este mai aproape decât perpetuarea lumii cu un singur super stat capabil să asigure stabilitatea globală”, consideră generalul Adriean Pârlog.

Cine este generalul Adriean Pârlog

Adriean Pârlog este general maior (r) și a fost adjunct al Direcției Informații Militare din România și Ataşat al Apărării, Militar, Aero şi Naval în Regatul Norvegiei.

Este autor a peste 10 comunicări ştiinţifice publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice naţionale; 49 articole publicate în reviste de specialitate; 12 proiecte de cercetare-dezvoltare; 24 seturi de lecţii de specialitate; 6 cărţi; 25 aplicaţii sau exerciţii de specialitate complexe. Dintre preocupările științifice putem enumera următoarele titluri de cărți: „Producția de informații”, „Metode şi tehnici de analiza informaţiilor”, „Activitatea de informaţii pentru apărare”. A urmat cursuri ale NATO, Naval Postgraduate School, Monterey, California; Centre for Defence Studies and King’ s College London, Marea Britanie; Harvard University/John F.Kennedy School of Government, Boston. De asemenea, generalul are și un MBA în Economic Informatics and Cybernetics.

În prezent, generalul Adriean Pârlog este președinte al SC Integrated Corporate Security Services SRL (ICSS) și oferă cursuri pentru formare profesională în domeniile informații pentru afaceri și securitate corporativă. Adriean Pârlog este și profesor asociat la trei universități de top din România. El predă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, la Academia de Studii Economice din București și la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

Ştefan Lică Citește mai multe despre: razboi in ucrainaexclusiv

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• În lume
• O convorbire telefonică tensionată și un eluziv Premiu Nobel pentru Pace. Cum s-a destrămat relația dintre Trump și Modi

O convorbire telefonică tensionată și un eluziv Premiu Nobel pentru Pace. Cum s-a destrămat relația dintre Trump și Modi

Cristina Ene 1 live Publicat: 01.09.2025 05:30

Relația cândva bună dintre președintele american Donald Trump și premierul indian Narendra Modi s-a deteriorat substanțial în ultimele luni, cu posibile implicații ample pentru ambele țări, pe fondul erodării unor legături strategice pentru SUA și al înstrăinării de către India a celui mai mare partener comercial al său, în timp ce încearcă să-și mențină economia pe linia de plutire, relatează NYT.

De la o convorbire telefonică tensionată care a avut loc pe 17 iunie, relațiile SUA-India au mers pe o pantă descendentă, culminând cu anunțul SUA privind impunerea unor tarife de 50% asupra bunurilor indiene.

În cursul acelei discuții telefonice, Trump a reluat subiectul conflictului India-Pakistan, insistând că a avut un rol important în încheierea unui acord de pace. În plus, a menționat că Pakistanul îl va nominaliza la Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de mediere. Afirmația lui Trump l-a iritat pe liderul indian, care a subliniat că implicarea SUA nu are nicio legătură cu încheierea armistițiului. Din contră, conflictul fusese soluționat direct între India și Pakistan.

Dialogul s-a desfășurat pe fondul unor discuții comerciale de o mare importanță pentru India și Statele Unite, iar consecințele riscă să apropie India de Beijing, un competitor al SUA, amintește NYT.

Modi, care l-a numit cândva pe Trump „un prieten adevărat”, se certase cu omologul său. La rândul său, președintele american, după ce îl anunțase pe omologul său că va veni în India pentru summitul Quad, a renunțat la planurile să viziteze India în toamnă, potrivit unor persoane familiarizate cu programul președintelui.

Cei doi lideri nu au mai vorbit de la convorbirea telefonică din 17 iunie.

În esență, povestea lui Trump și a lui Modi este una despre doi lideri populiști, cu egouri puternice și tendințe autoritare, scrie NYT. Dar este, totodată, povestea unui președinte american care țintește spre un Premiu Nobel și care se lovește direct de un zid impenetrabil al politicii indiene: conflictul cu Pakistanul. 

Un non-starter politic

„Puțini din India se așteptau ca Modi să ajungă în această situație. A câștigat al treilea mandat în baza promisiunii de a se transforma pe sine și țara sa în jucători globali. Și chiar dacă Trump era cunoscut pentru faptul că se focusează sa mai mult pe relațiile personale și mai puțin pe strategia geopolitică, indienii aveau convingerea că această dinamică va funcționa în favoarea lor”, scrie NYT.

Publicația americană notează că cei doi lideri s-au bucurat de relații calde în timpul primului mandat al președintelui american.

Trump a participat la marele miting „Howdy Modi!” al diasporei indiene din Texas. Câteva luni mai târziu, președintele american a vizitat statul natal al lui Modi, Gujarat, pentru a participa la evenimentul „Namaste Trump!”.

Modi l-a întâmpinat a aeroport cu o îmbrățișare, apoi a sărbătorit vizita lui Trump cu muzică, dansatori și peste 100.000 de participanți care l-au aclamat cu mult entuziasm.

În al doilea mandat însă, Trump a atins un punct sensibil al lui Modi: conflictul cu Pakistanul.

„Dacă ar fi fost perceput ca cedând presiunilor americane de a acorda un armistițiu unei națiuni mai slabe, costurile interne ar fi fost uriașe. Identitatea de om puternic a lui Modi depinde, în mare parte, de cât de dur este față de Pakistan. Or, recunoașterea faptului că Trump a avut un rol, darămite nominalizarea lui la Premiul Nobel pentru acest rol, ar fi percepută ca o capitulare”, scrie NYT.

Trump susține că a folosit comerțul ca pârghie pentru a determina cele două părți să oprească ostilitățile. După aceste ademeniri și avertismente, a spus el, „deodată au spus: «Cred că vom opri»” luptele.

India neagă această versiune a faptelor.

„Ideea că Modi ar accepta un armistițiu sub presiunea SUA sau că ar fi avut nevoie sau ar fi căutat mediere nu este doar contrară personalității sale. Contravine  practicii diplomatice indiene. Modi și-a prezentat relațiile cu președinții americani ca pe un atu – strategic și politic – iar acum iată că opoziția îi prezintă prietenia cu Trump ca pe o slăbiciune”, a apreciat Tanvi Madan, cercetător senior la Brookings Institution.

Modi „a declarat ferm că India nu acceptă și nu va accepta niciodată medierea” și că „președintele Trump a ascultat cu atenție” și „și-a exprimat sprijinul pentru lupta Indiei împotriva terorismului”, se arată în declarația Indiei după convorbirea din 17 iunie.

Casa Albă nu a confirmat apelul și nici Trump nu a postat despre acesta pe conturile sale de socializare.

Dar, patru zile mai târziu scria: „Nu voi primi Premiul Nobel pentru Pace pentru asta, nu îl voi primi pentru că am oprit războiul dintre India și Pakistan”.

Ce se ascunde în spatele tarifelor impuse Rusiei

Trump a motivat tarifele impuse Indiei ca fiind pedeapsă pentru cumpărarea de petrol rusesc și pentru natura protecționistă a pieței indiene, o plângere veche și a altor președinți americani.

Casa Albă insistă ca cei doi bărbați să aibă „o relație respectuoasă” și „să rămână în strânsă comunicare”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat.

Însă pentru mulți oficiali și observatori, sancțiunile colosale aplicate Indiei, în special, par a fi o pedeapsă pentru că aceasta nu a marșat mai degrabă decât un efort coerent de reducere a deficitului comercial sau de întrerupere a finanțării războiului lui Putin. Aceștia subliniază că, de pildă, China, cel mai mare importator de țiței rusesc, a fost cruțată.

„Dacă aceasta ar fi fost o schimbare reală de politică în încercarea de a presa Rusia, Trump ar fi putut să sprijine o legislație care ar fi impus sancțiuni secundare țărilor ce cumpără hidrocarburi rusești”, a declarat Richard M. Rossow, președintele departamentului pentru India de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Faptul că au vizat în mod specific India arată că este vorba despre mai mult decât doar Rusia”, a adăugat el.

Ruptura

În mai, au izbucnit unele dintre cele mai grele lupte din ultimele decenii între India și Pakistan.

Vezi toate știrile de pe convorbire telefonică tensionată

Conflictul a început după ce 26 de persoane au fost ucise într-un atac terorist în partea indiană a Kashmirului, o regiune disputată între cele două națiuni, în timp ce vicepreședintele JD Vance și familia sa se aflau într-o vizită în India. Trump l-a sunat pe l Modi pentru a exprima condoleanțe.

În timp ce luptele făceau ravagii, ambele părți lansând drone și rachete, administrația Trump a pledat în favoarea unei soluții diplomatice, vicepreședintele și secretarul de stat făcând apeluri către ambele părți.

În a patra zi de ostilități, reporterii au fost chemați la o conferință de presă la New Delhi, pe fondul unor informații că cele două părți au convenit asupra unui armistițiu condiționat. Dar înainte ca secretarul de externe al Indiei, Vikram Misri, să urce pe podium pentru a face anunțul, Trump l-a eclipsat anunțând pe Truth Social „Armistițiu imediat și total”.

Câteva minute mai târziu, Marco Rubio, secretarul de stat, anunța că India și Pakistanul au convenit „să înceapă discuțiile pe o gamă largă de probleme într-un loc neutru”.

Această declarație, în special, a fost supărătoare pentru indieni, deoarece politica Indiei de decenii a fost ca problema Pakistanului – în special în legătură cu Kashmirul – să fie una pe care cele două țări să o gestioneze singure, fără mediere din partea unor terți.

Șocul și furia erau evidente pe fețele oficialilor indieni prezenți în sală, scrie NYT. Misri și-a citit declarația, fără a menționa niciun rol extern sau afirmația lui Trump, după care a plecat. Când reporterii s-au înghesuit în jurul altor oficiali și i-au întrebat despre declarația lui Trump, un oficial a replicat: „Mă credeți pe mine sau pe Trump?”

Modi a refuzat o invitație la Washington

Apelul, care a durat 35 de minute, a avut loc în timp ce Trump zbura înapoi la Washington, după ce plecase devreme de la reuniunea G7 din Canada, la care a participat și Modi.

Modi a refuzat invitația lui Trump de a trece pe la Washington înainte de a reveni în India. Oficialii săi au fost îngroziți la gândul că Trump ar putea încerca să-l forțeze pe liderul lor să strângă mâna cu șeful armatei pakistaneze, care fusese, de asemenea, invitat la Casa Albă pentru prânz cam în aceeași perioadă. Acesta a fost un alt semn clar, a spus un înalt oficial indian, că Trump ignora complexitatea problemei sau la sensibilitățile și istoria din jurul acesteia.

Ulterior, au existat încercări de a stabili o altă convorbire pentru a finaliza acordul comercial. Dar, pe măsură ce încrederea dintre cei doi lideri scădea, indienii erau reticenți cu privire la o nouă discuție telefonică. Oficialii indieni erau îngrijorați că Trump va posta orice va dori pe Truth Social, indiferent de acordurile încheiate în cadrul convorbirii, a declarat un oficial indian de rang înalt.

Trump, frustrat din pricina negocierilor privind tarifele, l-a contactat de mai multe ori pe Modi, potrivit a două persoane informate despre discuții care au vorbit sub condiția anonimatului.

Modi nu a răspuns acestor solicitări, au spus aceștia.

Cu puțin înainte de intrarea în vigoare a tarifului suplimentar de 25% miercuri, Trump a anunțat că îl nominalizează pe Sergio Gor, un consilier apropiat, pentru funcția de ambasador în India, el având și misiunea de trimis special pentru regiune. 

În orele dinaintea termenului limită, oficiali din Statele Unite și India au organizat o întâlnire virtuală, discutând o serie de aspecte, de la comerț la cooperarea în domeniul apărării.

Dar nu numai că tarifele suplimentare au intrat în vigoare,în forma anunțată, dar consilierii lui Trump au continuat să critice vehement India. Unul dintre ei abordarea Indiei față de negocierile comerciale „arogantă”, iar altul a mers până la a numi conflictul din Ucraina „războiul lui Modi”.

În prezent, cel puțin în public, premierul indian pare să meargă mai departe. În schimb, vorbește despre „autosuficiență” și reia campania sa „Make in India”, veche de un deceniu, ca un mesaj către baza sa electorală.

În cursul vizitei din acest weekend în China – prima a lui Modi în această țară în șapte ani – este de așteptat ca acesta să aibă un public receptiv pentru legături mai puternice și extinse cu Beijingul și Moscova, scrie NYT.

Cristina Ene Citește mai multe despre: suadonald trumpindia

---

Vezi articol complet la: Adevarul