Două milioane de români au cheltuit miliarde de euro în sezonul de vară în peste 200 de destinații turistice din străinătate, în special în Grecia, Italia și Germania, marele câștigător al sezonului fiind însă Bulgaria, țară în care românii au lăsat cu 29% mai mult decât în sezonul trecut.
Vezi articol complet la: Adevarul
Daciana Mitrache 1 live Publicat: 01.09.2025 04:30
Știai că pentru Biserica Ortodoxă anul începe nu pe 1 ianuarie, ci pe 1 septembrie? Această dată poartă cu sine o încărcătură spirituală și istorică adâncă: rădăcinile sale se întind până în Bizanț, unde toamna nu însemna doar culesul roadelor, ci și începutul socotelilor administrative și fiscale. Mai mult, 1 septembrie amintește de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a pășit în sinagoga din Nazaret, inaugurându-și lucrarea publică și marcând astfel un „an de har al Domnului”.
1 Septembrie, începutul toamnei și al noului an bisericesc Foto DMS
În tradiția ortodoxă, începutul anului bisericesc nu este doar o schimbare de dată; este un prilej de reflecție și reînnoire interioară. Credincioșii sunt chemați să privească în urmă și să se pregătească pentru un an plin de pace, sănătate și binecuvântare. Toamna, cu recoltele sale bogate și cu liniștea care se așterne peste natură, devine simbolul unui timp perfect pentru a aduna roadele spirituale și a le așeza cu grijă în suflet.
Tradițiile acestei zile sunt fascinante și pline de viață. La slujbele speciale, credincioșii se roagă pentru protecție și prosperitate, iar preoții sfințesc colaci, busuioc și vin – simboluri ale belșugului și ale harului divin. Superstițiile populare spun că felul în care începe ziua de 1 septembrie poate influența întreaga perioadă care urmează: cine se roagă și săvârșește fapte bune va avea un an plin de binecuvântări, iar cine lenevește sau se ceartă riscă să se confrunte cu necazuri.
Astfel, 1 septembrie nu este doar o dată în calendar, ci un moment de reînnoire, de apropiere de Dumnezeu și de păstrare a unei tradiții vii, pline de simboluri și înțelesuri adânci. Descoperind obiceiurile și superstițiile acestei zile, fiecare credincios poate transforma începutul anului bisericesc într-un adevărat ritual de suflet.
În vechea tradiție a Bizanțului, anul administrativ și fiscal începea la 1 septembrie, odată cu recoltarea roadelor pământului și începutul toamnei. În mod firesc, anul nou bisericesc a fost legat de ciclurile naturii: toamna, când oamenii strâng recoltele și se pregătesc pentru iarnă, era considerată perioada potrivită pentru socoteli și organizarea vieții în Orientul antic.
În Biserică, această logică naturală a fost împletită cu dimensiunea spirituală. Începerea unui nou an bisericesc este un prilej de mulțumire pentru binecuvântările primite și de rugăciune pentru un an roditor, plin de pace și mântuire.
Data de 1 septembrie, preluată din tradiția iudaică, marchează așadar începutul anului bisericesc. Conform tradiției, în această zi, Mântuitorul și-a început lucrarea de propovăduire a Evangheliei. Primele cuvinte ale lui Hristos, rostite în sinagoga din locul său natal au anunțat marea operă mântuitoare pentru neamul omenesc: „Duhul Domnului peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor, să vestesc anul milei Domnului” (Luca IV, 18-19).
Anul religios diferă de cel civil pentru a evidenția intervenția lui Dumnezeu în istoria omenirii. De asemenea, anul liturgic diferă de anul religios, începând cu sărbătoarea Paștelui și cuprinzând principalele perioade liturgice.
Astfel, începutul anului bisericesc reflectă atât succesiunea naturală a anotimpurilor, cât și desfășurarea evenimentelor religioase și astronomice.
Anul bisericesc începe, prin urmare, la 1 septembrie și se încheie pe 31 august, fiind organizat în jurul marilor sărbători și perioade de post, având ca ax central Paștele – Sărbătoarea Învierii Domnului. Tot ce se trăiește liturgic în acest interval formează o recapitulare a istoriei mântuirii, de la Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie – Sfânta Maria Mică) până la Adormirea sa (15 august – Sfânta Maria Mare).
Calendarul liturgic nu este, așadar, doar o împărțire a timpului, ci un parcurs spiritual care invită credincioșii să retrăiască, an de an, marile evenimente ale credinței.
Anul bisericesc se împarte în trei mari perioade:
Cea mai importantă sărbătoare a anului liturgic este Învierea Domnului (sărbătoare cu dată mobilă), în funcție de care se stabilesc toate celelalte perioade și sărbători mobile. Iar dintre sărbătorile cu dată fixă, cea mai importantă este Nașterea lui Iisus Hristos (25 decembrie). Primele sărbători ale anului bisericesc, precum Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) sau Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), marchează începutul mântuirii și reamintesc credincioșilor sacrificiul și harul lui Hristos.
Înainte de a pătrunde în detaliile tradițiilor și superstițiilor, este important să înțelegem că începutul anului bisericesc nu este doar o formalitate în calendar. Această zi reprezintă un moment de reînnoire spirituală, în care credincioșii sunt chemați să-și întărească legătura cu Dumnezeu, să reflecteze asupra anului care începe și să primească binecuvântarea pentru perioada ce urmează. De aceea, slujbele speciale, rugăciunile și gesturile simbolice care se săvârșesc pe 1 septembrie capătă un înțeles profund, fiind acompaniate de obiceiuri și superstiții care au fost transmise din generație în generație.
Credincioșii obișnuiesc să participe la slujbe speciale în această zi, rugându-se pentru sănătate, prosperitate și protecție divină în anul care începe.
Preoții sfințesc colaci, busuioc și vin, oferindu-le la finalul slujbelor enoriașilor ca simbol al binecuvântării și al belșugului.
Nașterea Maicii Domnului – 8 septembrie: primul praznic mare al noului an bisericesc, simbolizând începutul mântuirii și rolul Maicii Domnului în viața credincioșilor.
Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie: un moment de amintire a sacrificiului lui Hristos și de reflectare asupra propriei vieți spirituale.
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și alți sfinți locali: unele comunități au sfinți-protectori ai satelor sau orașelor, sărbătoriți la început de septembrie pentru a marca începutul spiritual al anului.
În unele zone rurale, copiii erau obișnuiți să meargă la biserică, cu un „colț de grâu” sau „boabe noi” din recolta recentă de toamnă, simbol al roadei și al începutului prosper al anului.
Se obișnuia ca în primele zile ale noului an bisericesc să se facă o „curățenie spirituală”: oamenii se împăcau cu vecinii și rudele, simbolizând iertarea și începutul unui an fără conflicte.
Există comunități care păstrează obiceiul de a aprinde lumânări speciale pentru animalele din gospodărie, cerând protecția Sfântului Haralambie (ori a altor sfinți, în funcție de zonă), ocrotitorul animalelor și al belșugului.
În tradițiile populare, unii credincioși legau fire de busuioc sau crenguțe de brad la ferestre, pentru a „atrage” binecuvântarea în casă.
Unele sate din Moldova sau Maramureș păstrează obiceiul de a împărți semințe de grâu sau boabe de porumb vecinilor la 1 septembrie, ca simbol al colaborării și belșugului comun.
În trecut, fermierii obișnuiau să marcheze începutul anului bisericesc și cu hore și mici dansuri ritualice, pentru a „alunga” spiritele rele și a proteja recolta.
Începutul noului an bisericesc reprezintă un moment de reflecție și reînnoire interioară. La 1 septembrie, credincioșii sunt chemați să își așeze gândurile și faptele în lumina Evangheliei, să se roage pentru sănătate, pace și binecuvântare, și să privească la noul an ca la o nouă șansă de apropiere de Dumnezeu. Prin respectarea tradițiilor și participarea la slujbele speciale ale acestei zile, fiecare credincios își poate începe anul bisericesc cu inima curată, în armonie cu valorile spirituale și cu comunitatea religioasă. Astfel, 1 septembrie devine nu doar începutul calendarului bisericesc, ci și un reper de regenerare sufletească, aducând binecuvântare și inspirație pentru tot anul.
Daciana Mitrache Citește mai multe despre: superstitiibiserica ortodoxatraditii si obiceiuri
Vezi articol complet la: Adevarul
Război în Ucraina Ştefan Lică 1 live Publicat: 01.09.2025 05:00
Federația Rusă deține inițiativa pe frontul ucrainean, dar trupele Moscovei nu și-au atins până acum țintele. Generalul (r) Adriean Pârlog, fost șef al Direcției Informații Militare, analizează, pentru „Adevărul”, șansele ca Ucraina să câștige acest război dificil.
Război din Ucraina a intrat într-o nouă etapă. Clădiri distruse în Kiev. FOTO: Profimedia
Pe 22 februarie 2022, rușii invadau neprovocat Ucraina, iar în acest fel dezlănțuiau ceea ce la Moscova se numește „operațiune militară specială”, dar în lumea întreagă este perceput ca un război. Obiectivul Federației Ruse a fost să schimbe regimul de la Kiev cu unul marionetă, dar planurile concepute de strategii ruși s-au dovedit nerealiste.
Deși tancurile rusești au ajuns atunci în suburbiile Kievului, forțele de elită ucrainene au reușit, cu un efort supraomenesc, să-și respingă inamicul. Ce a urmat se cunoaște. Prea puțin numeroase și insuficient pregătite, trupele rusești s-au retras haotic, în condițiile în care serviciile secrete rusești credeau că vor fi întâmpinate cu flori și pâine de localnici.
Chiar și așa, în prezent Federația Rusă deține aproape 20% din teritoriul Ucrainei, iar trupele sale înaintează cu pași mici, dar siguri. În pofida rezistenței eroice a ucrainenilor, rușii au în continuare inițiativa, iar analiști militari și geopolitici importanți din toată lumea, neafiliați unor actori statali sau grupuri de interese, au admis că Kievul va avea o misiune imposibilă în a-și recupera teritoriile deja pierdute.
Chiar și fostul comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a recunoscut și a declarat la o conferință că Ucraina nu mai poate restabili graniţele dinainte de 2014 şi ar trebui să renunţe la această idee. Zalujnîi este generalul care a reușit în debutul războiului să respingă asaltul rusesc asupra Kievului, iar în vara anului 2022 a reușit singura contraofensivă de succes a Ucrainei, care a dat înapoi trupele rusești cu mai mulți kilometri. Ulterior, din cauza unor divergențe, el a fost înlocuit din fruntea armatei de președintele Zelenski, trecut pe linie moartă și trimis ambasador la Londra.
„Sper că nu există persoane în această sală care încă mai speră la un miracol sau la un semn norocos care să aducă pacea în Ucraina, graniţele din 1991 sau 2022 şi că va urma o mare fericire. Opinia mea personală este că inamicul dispune încă de resurse, forţe şi mijloace pentru a lansa atacuri pe teritoriul nostru şi pentru a încerca operaţiuni ofensive specifice”, spunea Zalujnîi la Kiev, potrivit site-ului de ştiri RBK Ucraina, citat de News.ro.
Fost șef al Direcției Informații Militare și reprezentant al României în Norvegia, generalul (r) Adriean Pârlog explică, pentru „Adevărul”, în ce măsură are dreptate Zalujnîi și de ce pentru ucraineni nu există neapărat cele mai bune perspective. Pe de altă parte, Adriean Pârlog este de părere că niciun expert serios nu se poate grăbi să spună în acest moment cu certitudine că Ucraina a pierdut deja războiul, la fel cum nu se poate spune acest lucru nici despre ruși.
„Sincer, nu-mi dau seama cum Ucraina ar putea să reintre în controlul, în posesia celor 20% din teritoriul național în condițiile în care îmi vine greu să cred că rușii vor accepta să treacă în postura de perdanți a ceea ce ei numesc o operațiune militară specială. Rușii mai au încă o resursă de creștere uriașă. Declararea mobilizării generale, dacă ceva nu ar merge bine, ar aduce resurse imense în război. Iar ucrainenii, se știe, nu pot nici din punct de vedere al resursei umane să țină pasul, nu-i ajută demografia. Cu ce forțe trebuie să vină ucrainenii să împingă înapoi un astfel de dispozitiv? Deci perspectiva nu e foarte optimistă pentru ucraineni”, spune generalul.
Pe de altă parte, Ucraina nu este încă înfrântă, așa cum sugerează sau chiar o spun direct unii analiști militari.
Generalul (r) Adriean Pârlog
„Nu, nu sunt încă învinși ucrainenii. Eu sunt și absolvent de cibernetică și numai evenimente imposibile pot să se bucure de calificativul acesta dat de unii, de cei care spun că ucrainenii vor pierde 100%. Există încă șansa ca ucrainenii să învingă, dar este foarte mic coeficientul de probabilitate atașat acestui eveniment. În momentul de față, la cum stau lucrurile, eu așa consider. Eu nu văd cum în acest moment lucrurile ar evolua către ceea ce ne dorim și sperăm noi, către victoria Ucrainei. Pe teren, ucrainenii sunt într-o poziție extrem de delicată, va fi foarte greu”, explică generalul român.
Nici finalul războiului nu este încă ușor de întrevăzut și este posibil ca ostilitățile să mai dureze mult timp.
„Eu nu întrevăd că lucrurile în momentul de față ar evolua către acel end state, cum zic foarte mulți, către acea stare finală a actualei zone de conflict. Până să ajungem acolo ar trebuie să se clarifice ce înseamnă conceptul asigurări de securitate oferite Ucrainei. Și care Ucraina? Ucraina existentă în hotarele pe care momentul de disoluție al URSS-ului le-a desenat? Sau Ucraina cu actuala bandă în est și sud-est, roșie, dacă ne uităm la vestita hartă care va avea o nouă frontieră undeva aproape, inacceptabil de aproape de Nipru. Sau ce va rămâne în continuare sub jurisdicția totală a Kievului din fosta țară”, punctează generalul.
Există și alte detalii care vor conta enorm, dar care nu au fost încă lămurite.
„Este încă neclar și modul în care se va materializa prezența militară internațională pe teritoriul Ucrainei. Care parte a Ucrainei? Unii dintre europeni spun că nu vor trimite trupe, Printre ei ne aflăm și noi, adică președintele nostru, prim-ministrul au spus că nu vom avea militari români în Ucraina, dar vom sprijini Ucraina atât cât putem să o facem. Că îi vom sprijini necondiționat. În schimb, francezii și britanicii spun că vor putea să trimită contingente militare pe teritoriul ucraniean, dar în niciun caz foarte aproape de zona de contact actuală. Acesta este un alt argument pentru care vă spuneam că e foarte greu de întrevăzut o evoluție care să elimine perspectiva viitorului de a reaprinde acest focar de conflict”, mai spune generalul.
La nivel global, situația este la fel de incertă, dar, spune generalul Adriean Pârlog, devine tot mai evident că vor exista unele schimbări importante. Statele Unite ale Americii, China și Rusia au principalele argumente, dar nici Uniunea Europeană nu renunță la argumentele sale.
„Se conturează și dialogul acestor trei mari în momentul de față în care cred că și perspectiva unei lumi multicentrice, cum spun chinezii, a unei lumi multipolare, cum spun europenii, este mai aproape decât perpetuarea lumii cu un singur super stat capabil să asigure stabilitatea globală”, consideră generalul Adriean Pârlog.
Adriean Pârlog este general maior (r) și a fost adjunct al Direcției Informații Militare din România și Ataşat al Apărării, Militar, Aero şi Naval în Regatul Norvegiei.
Este autor a peste 10 comunicări ştiinţifice publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice naţionale; 49 articole publicate în reviste de specialitate; 12 proiecte de cercetare-dezvoltare; 24 seturi de lecţii de specialitate; 6 cărţi; 25 aplicaţii sau exerciţii de specialitate complexe. Dintre preocupările științifice putem enumera următoarele titluri de cărți: „Producția de informații”, „Metode şi tehnici de analiza informaţiilor”, „Activitatea de informaţii pentru apărare”. A urmat cursuri ale NATO, Naval Postgraduate School, Monterey, California; Centre for Defence Studies and King’ s College London, Marea Britanie; Harvard University/John F.Kennedy School of Government, Boston. De asemenea, generalul are și un MBA în Economic Informatics and Cybernetics.
În prezent, generalul Adriean Pârlog este președinte al SC Integrated Corporate Security Services SRL (ICSS) și oferă cursuri pentru formare profesională în domeniile informații pentru afaceri și securitate corporativă. Adriean Pârlog este și profesor asociat la trei universități de top din România. El predă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, la Academia de Studii Economice din București și la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Ştefan Lică Citește mai multe despre: razboi in ucrainaexclusiv
Vezi articol complet la: Adevarul
Cristina Ene 1 live Publicat: 01.09.2025 05:30
Relația cândva bună dintre președintele american Donald Trump și premierul indian Narendra Modi s-a deteriorat substanțial în ultimele luni, cu posibile implicații ample pentru ambele țări, pe fondul erodării unor legături strategice pentru SUA și al înstrăinării de către India a celui mai mare partener comercial al său, în timp ce încearcă să-și mențină economia pe linia de plutire, relatează NYT.
De la o convorbire telefonică tensionată care a avut loc pe 17 iunie, relațiile SUA-India au mers pe o pantă descendentă, culminând cu anunțul SUA privind impunerea unor tarife de 50% asupra bunurilor indiene.
În cursul acelei discuții telefonice, Trump a reluat subiectul conflictului India-Pakistan, insistând că a avut un rol important în încheierea unui acord de pace. În plus, a menționat că Pakistanul îl va nominaliza la Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale de mediere. Afirmația lui Trump l-a iritat pe liderul indian, care a subliniat că implicarea SUA nu are nicio legătură cu încheierea armistițiului. Din contră, conflictul fusese soluționat direct între India și Pakistan.
Dialogul s-a desfășurat pe fondul unor discuții comerciale de o mare importanță pentru India și Statele Unite, iar consecințele riscă să apropie India de Beijing, un competitor al SUA, amintește NYT.
Modi, care l-a numit cândva pe Trump „un prieten adevărat”, se certase cu omologul său. La rândul său, președintele american, după ce îl anunțase pe omologul său că va veni în India pentru summitul Quad, a renunțat la planurile să viziteze India în toamnă, potrivit unor persoane familiarizate cu programul președintelui.
Cei doi lideri nu au mai vorbit de la convorbirea telefonică din 17 iunie.
În esență, povestea lui Trump și a lui Modi este una despre doi lideri populiști, cu egouri puternice și tendințe autoritare, scrie NYT. Dar este, totodată, povestea unui președinte american care țintește spre un Premiu Nobel și care se lovește direct de un zid impenetrabil al politicii indiene: conflictul cu Pakistanul.
„Puțini din India se așteptau ca Modi să ajungă în această situație. A câștigat al treilea mandat în baza promisiunii de a se transforma pe sine și țara sa în jucători globali. Și chiar dacă Trump era cunoscut pentru faptul că se focusează sa mai mult pe relațiile personale și mai puțin pe strategia geopolitică, indienii aveau convingerea că această dinamică va funcționa în favoarea lor”, scrie NYT.
Publicația americană notează că cei doi lideri s-au bucurat de relații calde în timpul primului mandat al președintelui american.
Trump a participat la marele miting „Howdy Modi!” al diasporei indiene din Texas. Câteva luni mai târziu, președintele american a vizitat statul natal al lui Modi, Gujarat, pentru a participa la evenimentul „Namaste Trump!”.
Modi l-a întâmpinat a aeroport cu o îmbrățișare, apoi a sărbătorit vizita lui Trump cu muzică, dansatori și peste 100.000 de participanți care l-au aclamat cu mult entuziasm.
În al doilea mandat însă, Trump a atins un punct sensibil al lui Modi: conflictul cu Pakistanul.
„Dacă ar fi fost perceput ca cedând presiunilor americane de a acorda un armistițiu unei națiuni mai slabe, costurile interne ar fi fost uriașe. Identitatea de om puternic a lui Modi depinde, în mare parte, de cât de dur este față de Pakistan. Or, recunoașterea faptului că Trump a avut un rol, darămite nominalizarea lui la Premiul Nobel pentru acest rol, ar fi percepută ca o capitulare”, scrie NYT.
Trump susține că a folosit comerțul ca pârghie pentru a determina cele două părți să oprească ostilitățile. După aceste ademeniri și avertismente, a spus el, „deodată au spus: «Cred că vom opri»” luptele.
India neagă această versiune a faptelor.
„Ideea că Modi ar accepta un armistițiu sub presiunea SUA sau că ar fi avut nevoie sau ar fi căutat mediere nu este doar contrară personalității sale. Contravine practicii diplomatice indiene. Modi și-a prezentat relațiile cu președinții americani ca pe un atu – strategic și politic – iar acum iată că opoziția îi prezintă prietenia cu Trump ca pe o slăbiciune”, a apreciat Tanvi Madan, cercetător senior la Brookings Institution.
Modi „a declarat ferm că India nu acceptă și nu va accepta niciodată medierea” și că „președintele Trump a ascultat cu atenție” și „și-a exprimat sprijinul pentru lupta Indiei împotriva terorismului”, se arată în declarația Indiei după convorbirea din 17 iunie.
Casa Albă nu a confirmat apelul și nici Trump nu a postat despre acesta pe conturile sale de socializare.
Dar, patru zile mai târziu scria: „Nu voi primi Premiul Nobel pentru Pace pentru asta, nu îl voi primi pentru că am oprit războiul dintre India și Pakistan”.
Trump a motivat tarifele impuse Indiei ca fiind pedeapsă pentru cumpărarea de petrol rusesc și pentru natura protecționistă a pieței indiene, o plângere veche și a altor președinți americani.
Casa Albă insistă ca cei doi bărbați să aibă „o relație respectuoasă” și „să rămână în strânsă comunicare”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat.
Însă pentru mulți oficiali și observatori, sancțiunile colosale aplicate Indiei, în special, par a fi o pedeapsă pentru că aceasta nu a marșat mai degrabă decât un efort coerent de reducere a deficitului comercial sau de întrerupere a finanțării războiului lui Putin. Aceștia subliniază că, de pildă, China, cel mai mare importator de țiței rusesc, a fost cruțată.
„Dacă aceasta ar fi fost o schimbare reală de politică în încercarea de a presa Rusia, Trump ar fi putut să sprijine o legislație care ar fi impus sancțiuni secundare țărilor ce cumpără hidrocarburi rusești”, a declarat Richard M. Rossow, președintele departamentului pentru India de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Faptul că au vizat în mod specific India arată că este vorba despre mai mult decât doar Rusia”, a adăugat el.
În mai, au izbucnit unele dintre cele mai grele lupte din ultimele decenii între India și Pakistan.
Urmărește cele mai importante știri
Conflictul a început după ce 26 de persoane au fost ucise într-un atac terorist în partea indiană a Kashmirului, o regiune disputată între cele două națiuni, în timp ce vicepreședintele JD Vance și familia sa se aflau într-o vizită în India. Trump l-a sunat pe l Modi pentru a exprima condoleanțe.
În timp ce luptele făceau ravagii, ambele părți lansând drone și rachete, administrația Trump a pledat în favoarea unei soluții diplomatice, vicepreședintele și secretarul de stat făcând apeluri către ambele părți.
În a patra zi de ostilități, reporterii au fost chemați la o conferință de presă la New Delhi, pe fondul unor informații că cele două părți au convenit asupra unui armistițiu condiționat. Dar înainte ca secretarul de externe al Indiei, Vikram Misri, să urce pe podium pentru a face anunțul, Trump l-a eclipsat anunțând pe Truth Social „Armistițiu imediat și total”.
Câteva minute mai târziu, Marco Rubio, secretarul de stat, anunța că India și Pakistanul au convenit „să înceapă discuțiile pe o gamă largă de probleme într-un loc neutru”.
Această declarație, în special, a fost supărătoare pentru indieni, deoarece politica Indiei de decenii a fost ca problema Pakistanului – în special în legătură cu Kashmirul – să fie una pe care cele două țări să o gestioneze singure, fără mediere din partea unor terți.
Șocul și furia erau evidente pe fețele oficialilor indieni prezenți în sală, scrie NYT. Misri și-a citit declarația, fără a menționa niciun rol extern sau afirmația lui Trump, după care a plecat. Când reporterii s-au înghesuit în jurul altor oficiali și i-au întrebat despre declarația lui Trump, un oficial a replicat: „Mă credeți pe mine sau pe Trump?”
Apelul, care a durat 35 de minute, a avut loc în timp ce Trump zbura înapoi la Washington, după ce plecase devreme de la reuniunea G7 din Canada, la care a participat și Modi.
Modi a refuzat invitația lui Trump de a trece pe la Washington înainte de a reveni în India. Oficialii săi au fost îngroziți la gândul că Trump ar putea încerca să-l forțeze pe liderul lor să strângă mâna cu șeful armatei pakistaneze, care fusese, de asemenea, invitat la Casa Albă pentru prânz cam în aceeași perioadă. Acesta a fost un alt semn clar, a spus un înalt oficial indian, că Trump ignora complexitatea problemei sau la sensibilitățile și istoria din jurul acesteia.
Ulterior, au existat încercări de a stabili o altă convorbire pentru a finaliza acordul comercial. Dar, pe măsură ce încrederea dintre cei doi lideri scădea, indienii erau reticenți cu privire la o nouă discuție telefonică. Oficialii indieni erau îngrijorați că Trump va posta orice va dori pe Truth Social, indiferent de acordurile încheiate în cadrul convorbirii, a declarat un oficial indian de rang înalt.
Trump, frustrat din pricina negocierilor privind tarifele, l-a contactat de mai multe ori pe Modi, potrivit a două persoane informate despre discuții care au vorbit sub condiția anonimatului.
Modi nu a răspuns acestor solicitări, au spus aceștia.
Cu puțin înainte de intrarea în vigoare a tarifului suplimentar de 25% miercuri, Trump a anunțat că îl nominalizează pe Sergio Gor, un consilier apropiat, pentru funcția de ambasador în India, el având și misiunea de trimis special pentru regiune.
În orele dinaintea termenului limită, oficiali din Statele Unite și India au organizat o întâlnire virtuală, discutând o serie de aspecte, de la comerț la cooperarea în domeniul apărării.
Dar nu numai că tarifele suplimentare au intrat în vigoare,în forma anunțată, dar consilierii lui Trump au continuat să critice vehement India. Unul dintre ei abordarea Indiei față de negocierile comerciale „arogantă”, iar altul a mers până la a numi conflictul din Ucraina „războiul lui Modi”.
În prezent, cel puțin în public, premierul indian pare să meargă mai departe. În schimb, vorbește despre „autosuficiență” și reia campania sa „Make in India”, veche de un deceniu, ca un mesaj către baza sa electorală.
În cursul vizitei din acest weekend în China – prima a lui Modi în această țară în șapte ani – este de așteptat ca acesta să aibă un public receptiv pentru legături mai puternice și extinse cu Beijingul și Moscova, scrie NYT.
Cristina Ene Citește mai multe despre: suadonald trumpindia
Vezi articol complet la: Adevarul
Datele din execuțiile bugetare pe lunile iunie și iulie, comparate de „Adevărul” au scos la iveală o majorare a deficitului bugetar, general de creșterea exagerată a cheltuielilor, inclusiv a celor de personal. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că era de așteptat un astfel de rezultat.
Vezi articol complet la: Adevarul
Președinta Comisiei Europene efectuează luni, 1 septembrie, o vizită de lucru în România, într-un tur al țărilor din „prima linie” a conflictului cu Rusia. Ursula von der Leyen va discuta despre consolidarea cooperării UE-NATO cu președintele Nicușor Dan și cu ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
Vezi articol complet la: Adevarul
Oana Ababei 1 live Publicat: 01.09.2025 06:30
Curtea de Apel Federală a Statelor Unite a decis să anuleze cea mai mare parte a tarifelor vamale introduse de Donald Trump prin decretul din 2 aprilie, fapt ce a redus drastic amploarea planului său comercial. Judecătorii au stabilit că „tarifele reciproce” care vizau peste 60 de ţări, cu niveluri de până la 50% pentru India și Brazilia şi o bază de 10% pentru majoritatea celorlalte state, nu au temei legal.
Tarifele pe oțel și aluminiu rămân în vigoare. FOTO: Profimedia
Hotărârea vizează şi taxele suplimentare impuse Mexicului, Canadei şi Chinei, justificate de administraţia Trump prin lipsa unor măsuri eficiente de combatere a traficului de fentanil. Acestea rămân în vigoare doar până la 14 octombrie 2025, termenul până la care administraţia Trump le poate contesta la Curtea Supremă, potrivit CNBC.
Nu toate măsurile comerciale ale preşedintelui american sunt însă afectate. Tarifele sectoriale de 50% pe oţel şi aluminiu, extinse recent la peste 400 de categorii de produse în baza articolului 232, rămân în vigoare şi au şanse mari să reziste eventualelor contestaţii.
De asemenea, taxele impuse importurilor din China în primul mandat, menţinute şi de preşedintele Joe Biden, nu sunt anulate.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
O altă măsură care scapă de controlul instanţei este eliminarea scutirii de minimis: toate importurile sub 800 de dolari sunt acum taxate, afectând în special micii importatori şi comerţul online.
Astfel, din pachetul iniţial ce ar fi vizat aproape 70% din importurile americane, doar aproximativ 16% mai rămân acoperite de tarife dacă decizia va fi confirmată. Donald Trump a anunţat că va contesta hotărârea la Curtea Supremă, avertizând că menţinerea acesteia „ar putea distruge Statele Unite ale Americii”.
Oana Ababei Citește mai multe despre: suadonald trumpimporturi
Vezi articol complet la: Adevarul
Până acum câțiva ani, Peter Ruzavin era un jurnalist rus strălucit în presa de opoziție față de Moscova. A lucrat întâi ca reporter, apoi ca gazdă la TV Rain, principalul canal independent din Rusia. După invazie, a lansat un podcast, relatând despre închisorile rusești și războiul din Ucraina.
Vezi articol complet la: Adevarul
Ion-Daniel Contescu 1 live Publicat: 01.09.2025 06:46
Norocul l-a luat în brațe și pare că nu-i mai dă drumul lui Robert Gherghe, președinte executiv la clubul de fotbal FC Voluntari, care a povestit cum izbutește să-și suplimenteze veniturile de pe urma jocurilor de noroc. Fiind angajat al Primăriei ilfovene, a fost nevoit să menționeze câștigurile în declarația de avere și astfel s-a aflat cum a strâns, în doi ani consecutivi, o avere de pe urma învârtirii bilelor la o loterie din afara țării, luând banii puși în joc.
Robert Gherghe face bani la loterie FOTO Captură Metropola TV
Prin regulamentele sportive, oficialii din fotbal nu au voie să joace la pariuri sportive, dar nu le este interzis să practice jocuri de noroc, cum ar fi poker, bingo sau loterie. Retrogradat în divizia secundă, Robert Gherghe, președinte la clubul de fotbal Voluntari, a dat lovitura la Loto Polonia.
Ilfoveanul apare în topul celor mai valoroase bilete câștigătoare la loterie. Cu suma de 490.000 de lei, ocupă locul 2, acolo unde l-a urcat biletul cu următoarele 6 numere norocoase: 15, 20, 33, 60, 65, 66.
Totalul câștigurilor lui Gherghe la Loto Polonia este de 230.000 de euro, după ce a dat de două ori lovitura la Loto Polonia. În declarația sa de avere, veniturile respective apar cu mențiunea „Loterie, Loto Polonia”, cu sumele de 490.000 lei în 2025 și 620.000 lei în 2024. Așadat, peste 1.000.000 de lei adunați în doi ani consecutivi.
Omul nu s-a sfiit să vorbească deschis despre sistemul care l-a îmbogățit: „Eu joc aceleași 6 numere mereu, de 5-6 ani de zile, de când joc la Loto Polonia. Nu reprezintă nimic aceste numere, n-au o logică, mi le-a dat calculatorul aleatoriu, dar merg mereu cu ele. Le-am mai jucat și câte 3 pe bilet, depinde, fiindcă eu urmăresc fiecare tragere, mă uit în baza de date, totul e matematic, statistic“, a mărturisit Robert Gherghe, conform golazo.ro.
Acesta a precizat că pentru a evita impozite mari din România, a retras banii în tranșe de maximum 10.000 de lei. Jocurile virtuale permit astfel de „jonglerii” care lasă cu gura căscată bugetul statului. „Câștigurile foarte mari nu le extrag din cont o singură dată, ca sumă, pentru că aș plăti impozit mare. Scot câte 10.000 lei, aceasta fiind limita maximă pentru un impozit de doar 3% (n.r. – acum, impozitul este de 4%). De exemplu, în România, dacă câștigi 250.000 de euro la Loto 6/49, atunci 40% rămân ai statului, n-ai nici o altă variantă”, a dezvăluit Gherghe, în uurmă cu câteva luni. De la 1 august, statul a mărit ușor taxarea, cu un procent, dar a păstrat, în mod nefericit pentru finanțele publie, respectivele praguri.
Strategia pe online permite fracționara câștigurilor, pentru a plăti un impozit mai mic statului român. Jucătorii rămân astfel cu mai mulți bani în buzunar. În acest moment, jucătorii de jocuri de noroc au trei praguri de impozitate ale câștigurilor, de la 1 august: cota de impozit aplicată câștigurilor de până la 10.000 de lei inclusiv este de 4%, pentru premii mai mari de 10.000 și până la 66.750 de lei inclusiv, impozitul va fi de 400 de lei plus 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 de lei, iar la câștigurile de peste 66.750 de lei, impozitul va fi de 11.750 de lei plus 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 de lei.
Statul este fentat prin faptul că, acolo unde pot face asta, jucătorii aleg să retragă o singură dată maximum 10.000 de lei, sumă pentru care plătesc un impozit de 4% (crescut de la 1 august de la 3%). Astfel, pentru câștigul de 490.000 de lei, Gherghe nu a oferit statului român un impozit 181.050 lei de lei (11.750 plus 169.300, adică 40% din 423.250 lei), ci doar 14.700, adică de 49 de ori (numărul tranșelor de câte 10.000 de lei) câte 300 de lei. Oficialul a rămas în buzunar cu 166.350 de lei de pe urma acestui artificiu.
Oficialul de la FC Voluntari a mai spus că joacă şi la Loto 6/49 din România de peste 30 de ani, însă admite că nu este profet la el acasă. „La Loto de la noi din țară joc de 30 de ani și n-am câștigat niciodată o sumă de acest nivel, ca la Loto Polonia. Am luat o singură dată vreo 20.000 de lei. La Loto Polonia, joc câteodată și doar două sau 3 numere… Mi-am și impus pe cont o limită maximă de 500 de lei pe zi, peste care n-aș putea să joc, fiindcă nu m-ar lăsa sistemul, dar oricum n-am ajuns niciodată să joc atât într-o zi, doar preventiv am pus-o”, a precizat Robert Gherghe.
Spre deosebire de Loto 6/49, din România, în Polonia, se extrag 20 de numere dintre cele de la 1 la 80. Sunt două extrageri pe zi, la prânz și seara și se poate paria chiar și pe un singur număr, care dacă iese între cele 20 extrase, atunci jucătorul încasează de 3,77 ori suma mizată. Pentru două numere cota e de 15 și apoi crește cu fiecare număr adăugat.
FC Voluntari, unde lucrează Gherghe, este un club finanțat exclusiv de Primăria condusă de Florin Pandele. Echipa este pe locul 6 în liga secundă, după 5 etape, iar în runda de sâmbătă a cedat în deplasare, la CS Tunari, scor 1-2.
Ion-Daniel Contescu Citește mai multe despre: loterie
Vezi articol complet la: Adevarul
Război în Ucraina Oana Ababei 1 live Publicat: 01.09.2025 06:54
75% dintre ucraineni consideră că țara lor ar trebui să accepte un armistițiu cu Rusia numai în condiţiile obţinerii unor garanţii internaţionale de securitate, arată un sondaj realizat de Rating Group între 21 şi 23 august 2025.
82% dintre ucraineni cred că negocierile sunt o cale realistă de a încheia războiul. FOTO: AFP
Majoritatea respondenţilor au subliniat că pacea este prioritară, dar sunt dispuşi la concesii doar dacă sunt asigurate măsuri ferme de protecţie. Printre principalele garanţii solicitate se numără: continuarea finanţării şi a livrărilor de arme de la parteneri (52%), angajamentul aliaţilor de a interveni militar în cazul unui nou atac din partea Rusiei (48%) şi patrularea internaţională a spaţiului aerian şi maritim al Ucrainei (44%), arată raportul Rating Group, citat de The Kyiv Independent.
În ceea ce priveşte priorităţile imediate, 58% dintre cei chestionaţi consideră că menţinerea sprijinului militar şi financiar din partea comunităţii internaţionale este esenţială, în timp ce doar 31% au indicat recuperarea teritoriilor ocupate drept obiectiv principal.
Sondajul mai relevă că 82% dintre ucraineni cred că negocierile sunt o cale realistă de a încheia războiul. Dintre aceştia, 62% susţin implicarea altor ţări în discuţii, iar 20% se pronunţă pentru negocieri directe cu Rusia.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Sondajul a fost realizat pe un eșantion aleatoriu de 1.600 de persoane, prin interviuri telefonice asistate de computer, excluzând populaţia din Crimeea şi Donbasul ocupat, precum şi regiunile fără acoperire mobilă ucraineană la momentul sondajului.
În ciuda dorinţei exprimate de ucraineni pentru pace, Kremlinul nu a arătat deschidere către o soluţie negociată. Dimpotrivă, generalul şef al Moscovei a anunţat că va continua ofensiva, iar atacurile asupra ţintelor civile persistă, notează The Kyiv Independent.
Oana Ababei Citește mai multe despre: rusiaucrainasondaj
Vezi articol complet la: Adevarul