- Home
- Știri Interne
- Sănătate
- Nouă teorie despre autism. Prețul pe care omenirea îl plătește pentru evoluția prea rapidă a creierului
Nouă teorie despre autism. Prețul pe care omenirea îl plătește pentru evoluția prea rapidă a creierului
Cosmin Pătraşcu Zamfirache 1 live Publicat: 18.10.2025 22:45
Un studiu realizat de doi specialiști americani în biologie aduce o nouă ipoteză în cazul originii autismului la specia umană. Aceștia bănuiesc că tulburările din spectrul autist sunt o consecință a evoluției accelerate a celulelor cerebrale umane, în comparație cu alte specii.
Autismul este o tulburare care afectează tot mai mulți copii FOTO Shutterstock
Tulburările din spectrul autist reprezintă o afecțiune neurobiologică ce afectează dezvoltarea creierului, influențând comunicarea, interacțiunea socială și comportamentul.
Spectrul este larg iar simptomele pot varia de la cele ușoare până la cele severe. Nu există un remediu, dar intervenția timpurie, cu terapie, poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și poate avea rezultate foarte bune. Incidența autismului a crescut considerabil în ultimii ani. Conform Centrului pentru Controlul Bolilor și Prevenție din Statele Unite, incidența autismului a crescut de la 1 din 150 de copii, în anul 2000, la 1 din 36 de copii, astăzi. Tocmai de aceea interesul oamenilor de știință este tot mai mare în descoperirea cauzelor autismului la ființele umane. Un nou studiu realizat de biologii americani Hunter B Fraser și Alexander L Starr, de la Universitatea Stanford, arată că este posibil ca autismul să fie o consecință a evoluției extrem de accelerate a creierului uman, în special a celulelor cerebrale.
Structuri cerebrale asemănătoare, dar o viteză de evoluție net superioară
Capacitatea cognitivă a creierului uman este unică în regnul animal. Deși din punct de vedere anatomic și al tipurilor de celule suntem foarte asemănători cu restul mamiferelor, capacitatea noastră neurologică a cunoscut o evoluție accelerată și a reușit să o depășească prin complexitate pe a celorlalte animale. Așa am ajuns să avem un creier unic, puternic și complex.
Asta a dus la un mod de expresie și la un limbaj evoluat, planificarea detaliată, empatia profundă și cultura vibrantă. Capacitatea noastră neurologică a oferit, fără îndoială, beneficii evolutive strămoșilor noștri antici. Ne-a permis să ne răspândim în întreaga lume și să ne adaptăm la toate mediile. Poate surprinzător, creierul uman nu are tipuri de celule cerebrale specifice doar nouă. Folosim aceeași colecție de tipuri de celule ca și un rozător. Acest lucru, așa cum deduc autorii noului studiu, înseamnă că diferența incredibilă dintre mintea umană și alte minți nu se poate datora celulelor specializate, ci, mai degrabă modurilor în care acestea sunt conectate și nivelurilor de expresie genică din fiecare celulă. Oamenii de știință au observat de-a lungul timpului că unele proteine din celule (ele reprezintă elementele structurale interne ale celulelor) evoluează și se schimbă mult mai rapid decât altele.
Specialiștii au efectuat studii complexe pentru a înțelege ce factori influențează conservarea unei proteine de-a lungul mileniilor sau modificarea altora pe măsură ce speciile evoluează. Cele care evoluează cel mai greu, adică sunt mai conservatoare, sunt acele proteine care se găsesc din belșug în organismul uman, pentru a nu tulbura funcțiile sau reacțiile metabolice ale organismului. În tot acest timp, proteinele rare au mai multă liberate de a se schimba, de a evolua rapid, fiindcă impactul schimbărilor lor este mai mic asupra întregului organism.
Urmărește cele mai importante știri
Cei doi biologi de la Stanford s-au întrebat în studiul lor, intitulat „A General Principle of Neuronal Evolution Reveals a Human-Accelerated Neuron Type Potentially Underlying the High Prevalence of Autism in Humans”, dacă nu cumva același comportament sau aceeași regulă poate fi aplicată și pentru diferitele tipuri de celule din organism. Adică, daca este posibil ca cele mai rare tipuri de celule cerebrale sa aibă libertatea cea mai mare de a evolua și, în cazul speciei noastre, această libertate evolutivă sa fi dus la o putere cognitivă exagerată.
Autismul, un preț al evoluției accelerate a creierului uman?
Specialiștii au emis o ipoteză de cercetare. Are legătură această evoluție exacerbată, rapidă, cu schimbările cerebrale legate de tulburările din spectrul autist? Cercetările anterioare au arătat că anumite gene implicate în susceptibilitatea la autism se găsesc adesea în așa numitele regiuni accelerate ale genomului la om (n.r. eng: Human Accelerated Regions-HAR). Aceste regiuni accelerate la om sunt secțiuni ale genomului care sunt bine conservate la alte mamifere, adică au avut o evoluție lentă, dar care la oamenii au evoluat foarte rapid, accelerat. De exemplu, asta ne-a diferențiat de celelalte primate. La cimpanzei ritmul a fost unul mai lent, conservator, la oameni a fost rapid, cu modificări neuronale specifice capacității noastre cognitive, dar care ar putea crește și probabilitatea de autism. Să fim oare victimele propriei noastre viteze evolutive, inclusiv în ultimele secole?
Ipoteza a fost testată de grupul de cercetători pe șase categorii de mamifere și a fost confirmată. Cu cât un tip de celulă era mai abundent cu atât era mai similară, din punct de vedere genetic, între speciile de mamifere. În schimb, celule rare au prezentat diferențe mari, la nivel genetic, între cele șase specii de mamifere comparate. „Neuronii IT L2/3 au evoluat neașteptat de rapid în linia umană în comparație cu alte maimuțe”. De asemenea, cercetătorii au observat o reglare negativă disproporționată a genelor asociate cu autismul.
Alți specialiști, care nu au participat la studiul, dar au lecturat rezultatele acestuia, susțin că acești neuroni despre care vorbesc biologii de la Stanford, IT L2/3, sunt foarte importanți în raționamentul abstract, în modul cum interacționăm cu ceilalți și în limbaj. Așa că problemele care pot apărea în modul lor de funcționare ar afecta capacitatea noastră cognitivă. „Ar putea avea efecte semnificative asupra modului în care creierul coordonează informațiile, ceea ce ar putea fi legat de autism”, spune medicul neurolog Luke Barr, pentru Medical News Today. În concluzie, autorii studiului menționat cred că pe măsură ce creierul uman a evoluat rapid, au apărut schimbări care au făcut ca autismul să fie mai posibil la oameni.
Cosmin Pătraşcu Zamfirache Citește mai multe despre: autism
Vezi articol complet la: Adevarul
