Acesta a subliniat că vina nu este doar a agresorilor

---

Vezi articol complet la: Antena3

Zeci de copii au pășit pentru prima dată în universul celebrului compozitor George Enescu. O incursiune magică, realizată special pentru cei mici, a fost pusă în scenă de dirijorul Cristian Măcelaru, care a…

---

Vezi articol complet la: Antena3

• Home
• Istoria zilei
• 2 septembrie: Moare Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice moderne

2 septembrie: Moare Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice moderne

Narcis Ghiurca 1 live Publicat: 02.09.2025 00:01

În ziua de 2 septembrie 1937, se stinge din viață Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice moderne, iar, în 1442, Iancu de Hunedoara câștigă bătălia de la Ialomița.

Pierre de Coubertin/FOTO: Wikipedia

1442: Bătălia de pe Ialomița, în care Iancu de Hunedoara iese victorios

Bătălia de pe Ialomiţa (2 septembrie 1442) a fost un conflict armat desfăşurat în Ţara Românească între otomanii conduşi de beylerbey-ul Rumeliei, Sehabeddin, şi voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara (1441 – 1456).

Iancu de Hunedoara/FOTO: Arhivă

Acesta pătrunsese în Ţara Românească în 1442 şi-l înlocuise pe Vlad Dracul cu fiul lui Dan al II-lea, Basarab al II-lea.

În august 1442, o mare oaste otomană (istoricii contemporani o apreciază la 80.000 de oameni) trece Dunărea pe la Nicopole, cu ordinul de a redresa situaţia. Otomanii cuceresc cetatea Târgovişte şi pornesc apoi în grupuri, după pradă. Beylerbey-ul, cu cea mai mare parte, a armatei înaintează pe Valea Ialomiţei, spre Pasul Buzău.

Pe 2 septembrie 1442, Iancu, în fruntea a circa 25.000 de oşteni, îl atacă pe râul Ialomiţa, folosind teritoriul muntos şi strâmt, şi obţine o strălucită victorie.

După alungarea otomanilor, Basarab al II-lea ocupă tronul, fiind considerat de regele Ungariei, Vladislav I (1440 – 1444), ca „adevăratul moştenitor” al acestei ţări. Iancu îşi începe astfel rolul de protector al celor două state româneşti, de la sud şi est de Carpaţi, „… consolidând astfel încadrarea Ţării Româneşti în frontul antiotoman, aşa cum fusese în vremea lui Mircea cel Bătrân” (Ştefan Ştefănescu).

1829: Semnarea Tratatului de pace ruso-turc, la Adrianopol

Tratatul de pace de la Adrianopole, din 1829, este considerat un moment de cotitură în istoria românilor, cel care a deschis drumul către toate marile evenimente din istoria noastră modernă.

Schimbări teritoriale de la Tratatul de la Adrianopol/FOTO: Wikipedia

Pe 2 septembrie 1829, în localitatea Adrianopole (Edirne din Turcia de astăzi), se încheia tratatul de pace, după războiul ruso-turc din 1828-1829.

Otomanii pierduseră războiul, iar Principatele Române intrau sub protectoratul rusesc. Teritoriul Moldovei și al Valahiei a fost ocupat de trupele rusești până în 1856 și erau administrate de un organism militar rusesc condus de contele Pahlen.

1861: Se naște poetul român Mircea Demetriade

Pe 2 septembrie 1861, se naște Mircea Constantin Demetriade, la Ocnele Mari, județul Vâlcea, rămânând cunoscut pentru activitatea sa ca poet, dramaturg și actor român, unul dintre primii admiratori și animatori ai mișcării simboliste românești.

Mircea Demetriade/FOTO: Wikipedia

Demetriade și-a consolidat primele influențe romantice în jurul revistei Literatorul, deținută de Alexandru Macedonski.

Ulterior, prin încorporarea a numeroase elemente din lirica a doi însemnați simboliști francezi, Charles Baudelaire și Arthur Rimbaud, pe care, de altfel, Demetriade îi va traduce în română, ștacheta devenirii simboliste a românului a devenit mult mai ridicată.

Lucrările lui Demetriade, care constau, mai ales, din poezie lirică și drame versificate, având puternice elemente fantastice, au fost incluse adesea în programele timpului la Teatrul Național din București.

Alături de a fi un pionier al simbolismului din România, Demetriade este afiliat cu grupul socialist al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea și al lui Constantin Mille, fiind, de asemenea, un promotor local al masoneriei în România.

1937: Se stinge din viață Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice moderne

La data de 1 ianuarie 1863 s-a născut Pierre de Frèdy, baron de Coubertin, în casa de pe strada Oudinot, numărul 20, din Arondismentul 7 al Parisului.

Pierre de Coubertin/FOTO: Wikipedia

Între 1874 şi 1881, Pierre urmează studiile la şcoala iezuită de la Saint Ignace. Obţine bacalaureatul în litere în 1880, iar un an mai târziu pe cel în ştiinţe. Obţine licenţa în drept de la Şcoala Liberă de Ştiinţe Politice în 1885. În paralel cu studiile, este atras de toate disciplinele sportive pe care le întâlneşte, potrivit Historia.

În 1888, în chiar prima zi a anului, a fost creat, la iniţiativa sa, Comitetul pentru Propaganda Exerciţiilor Fizice în Educaţie, prezidat de către un nume sonor, Jules Simon, care fusese ministru al Instrucţiunii Publice, prim-ministru şi era şi membru al Academiei Franceze.

În toamna lui 1892, în marele amfiteatru al Sorbonei, au loc mai multe conferinţe. Tânărul conferenţiar Pierre de Coubertin susţine ideea renaşterii miticelor întreceri olimpice: „Jocurile Olimpice sunt o mare lecţie de filozofie pe care umanitatea şi-o dă sie însăşi. Jocurile Olimpice sunt reflectarea fericirii, a perfecţiunii şi a dragostei”.

Urmarea acestei expuneri vine în 1894, când se înfiinţează, evident sub imboldul lui Pierre de Coubertin, Comitetul Olimpic Internaţional (CIO).

La primul Congres al CIO, participanţii l-au vrut pe baron în fruntea mişcării olimpice moderne. Dar Pierre de Coubertin a pledat pentru persoana lui Demetrius Vikelas, ca reprezentant al elenilor, fondatorii istorici ai Jocurilor Olimpice.

În aceste condiţii, baronul a fost desemnat secretar general al CIO, în timp ce Vikelas a acceptat preşedinţia până la finele anului 1896, când scaunul prezidenţial urma să îi revină lui de Coubertin.

La 12 martie 1895, Pierre se căsătoreşte cu Marie Rothan, fiica unei familii protestante alsaciene.

Baronul a murit în anul 1937, la Geneva, în Elveţia.

1964: S-a născut cunoscutul actor Keanu Reeves

Keanu Charles Reeves s-a născut la 2 septembrie 1964, în Beirut, Liban. Este fiul Patriciei Reeves, dansatoare de revistă și creatoare de costume, și al lui Samuel Nowlin Reeves, geolog.

Keanu Reeves/FOTO: Getty Images

După destrămarea căsniciei părinților, Keanu s-a mutat împreună cu mama și sora lui mai mică, Kim Reeves, la New York, iar apoi la Toronto, scrie IMDb.

Urmărește cele mai importante știri

După câteva piese de teatru și câteva filme de televiziune, a obținut un rol secundar în filmul cu Rob Lowe despre hochei, „Youngblood” (1986), filmat în Canada.

La scurt timp după terminarea filmărilor, Reeves și-a făcut bagajele și a plecat la Hollywood. A atras atenția criticilor prin interpretarea sa din drama întunecată despre adolescenți „River’s Edge” (1986) și a obținut un rol secundar în filmul nominalizat la Oscar „Dangerous Liaisons” (1988), regizat de Stephen Frears.

În 1994, actorul discret a devenit vedetă de filme de acțiune odată cu lansarea blockbusterului „Speed” (1994). Cu toate acestea, au existat și câteva eșecuri – „Johnny Mnemonic” (1995) și „Chain Reaction” (1996).

Totuși, după ce a refuzat surprinzător să joace în continuarea filmului „Speed”, Reeves a dat din nou lovitura la box office cu epopeea SF a fraților Wachowski, „The Matrix” (1999).

Ajuns star de prim rang la Hollywood, Keanu a apărut apoi în mai multe filme mai mici – „The Replacements” (2000), „The Watcher” (2000), „The Gift” (2000), „Sweet November” (2001) și „Hardball” (2001) – înainte de a reveni la franciza sa de succes cu „The Matrix Reloaded” și „The Matrix Revolutions” (ambele în 2003).

În 2014, Reeves a jucat rolul principal în filmul de acțiune și răzbunare „John Wick” (2014), care a fost primit cu entuziasm atât de critici, cât și de public. A revenit în pielea personajului și în continuarea „John Wick: Chapter 2” (2017), care a avut un debut chiar mai puternic și cronici și mai favorabile decât primul film.

2002: Primul transplant de măduvă în cazul leucemiei acute, realizat la Institutul Fundeni

Pe 2 septembrie 2002, la Institutul Clinic Fundeni din Capitală, a fost efectuat primul transplant de măduvă reușit pentru un pacient care suferea de leucemie acută. Acest tip de transplant necesită izolare totală într-o incintă sterilă.

„Bolnavul, în vârstă de 50 de ani, avea șanse de supraviețuire destul de mici. Au trecut deja 16 zile de la realizarea intervenției, iar pacientul se simte bine”, a declarat prof. dr. Dan Colița, șeful clinicii de hematologie de la Institutul Fundeni.

„Transplantul s-a realizat prin autogrefă de celule stem periferice. Aceste celule se obțin prin recoltarea sângelui dintr-o venă periferică de pe braț, constituindu-se un grefon”.

Acesta este realizat prin selectarea celulelor sănătoase, concentrarea lor și îndepărtarea celor canceroase. Grefonul este înghețat până la autotransplant.

2005: Se stinge din viață scriitorul Alexandru Paleologu

Alexandru Paleologu s-a născut pe 14 martie 1919, la București, rămânând în istorie pentru activitatea sa ca scriitor, critic literar, diplomat şi om politic. Este tatăl lui Theodor Paleologu.

Alexandru Paleologu, în tinerețe/FOTO: Wikipedia

În 1944, devine referent la Comisia Română de Aplicare a Armistițiului, iar între 1946 și 1948 este atașat de legație la Ministerul Afacerilor Externe al României. La Ministerul de Externe este angajat în urma unui concurs de admitere. Este dat afară din diplomație în 1948 de Ana Pauker. Alexandru Paleologu nu a fost niciodată legionar sau fascist. 

Urmărit de Securitate, se ascunde sub un nume fals (Ion Crăifăleanu) în orașul Câmpulung-Muscel până în ianuarie 1956, când fapta pentru care fusese urmărit se prescrisese și putea reintra în legalitate. În 1959 a fost arestat în Lotul Noica-Pillat. Arestările în respectivul lot încep în decembrie 1958, cu Constantin Noica, iar ultimul arestat din lot, în ianuarie 1960, este Nicolae Steinhardt.

Sunt arestați 23 de intelectuali de prestigiu, anchetați și condamnați la pedepse de la 6 ani până la 25 de ani de muncă silnică. Paleologu este arestat pe 8 septembrie 1959 iar la ora 2 noaptea este obligat să-și strângă câteva lucruri, fiind apoi urcat într-o dubă și dus la celebra închisoare „Malmaison” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (București) și condamnat la 14 ani de muncă silnică cu confiscarea averii și 7 ani de degradare civică, pentru motivul „uneltire” contra regimului comunist. 

După Revoluția română din 1989, a fost numit Ambasador al României în Franța începând cu 31 decembrie 1989. A fost demis în iunie 1990 din cauză că simpatiza cu „golanii” din Piața Universității (numindu-se chiar „ambasadorul golanilor”), dar și din cauza ideilor sale monarhiste.

În 1990, a fost ales Mare Maestru al Marii Loji Masonice Naționale din România, cu sediul la Paris. Din 1992 a fost președinte al Consiliului Fundației Societatea Civilă.

A decedat la 86 de ani în casa sa de pe strada Armenească nr. 34, București.

Narcis Ghiurca Citește mai multe despre: istoria zileiiancu de hunedoarakeanu reeves

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Societate
• În ce condiții pot merge elevii gratuit cu trenul și cum își pot lua biletele și abonamentele

În ce condiții pot merge elevii gratuit cu trenul și cum își pot lua biletele și abonamentele

Afrodita Cicovschi 1 live Publicat: 02.09.2025 00:21

Elevii pot circula gratuit cu trenul, pe tot parcursul anului școlar, în baza carnetului/legitimației de elev cu viza pentru anul şcolar în curs sau a adeverinţei şcolare valabilă pentru anul școlar în curs, a informat luni CFR Călători.

Elevii pot circula gratuit cu trenul, pe tot parcursul anului școlar. Foto arhivă

Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază, pe tot parcursul anului școlar, în baza carnetului/legitimației de elev cu viza pentru anul şcolar în curs sau a adeverinţei şcolare valabilă pentru anul școlar în curs, de:

• bilete de călătorie gratuite în trafic intern, la toate categoriile de trenuri (R, IR, IC), clasa a 2-a, inclusiv tariful de rezervare gratuit la trenurile cu regim de rezervare;

• abonamente lunare gratuite cu număr nelimitat de călătorii, clasa a 2-a, la toate categoriile de trenuri.

• pentru călătoria la clasă superioară sau la vagoanele de dormit şi cuşetă, elevii vor achita integral diferențele tarifare și tariful de rezervare.

Perioada de valabilitate a facilităților

Facilitățile acordate pe baza vizei pentru anul școlar 2024/2025 sunt valabile până la 30 septembrie 2025, inclusiv. Excepție: elevii pentru care anul școlar 2024-2025 este an terminal nu mai beneficiază de aceste facilități începând cu 8 septembrie 2025.

Începând cu data de 01 octombrie 2025, facilitățile se acordă numai pe baza documentelor vizate pentru anul școlar 2025/2026.

Emiterea biletelor și abonamentelor

Biletele de călătorie gratuite se pot procura de la:

• casele de bilete din stațiile de cale ferată cu personal propriu și agențiile de voiaj CFR Călători;

• online și de la automatele de bilete CFR Călători amplasate în stații, pe baza ID-ului de elev valabil pentru anul școlar obținut după confirmarea/validarea calității de elev la casele de bilete;

• personalul de tren, în baza carnetului/legitimației de elev vizat, în următoarele situații:

• stația de urcare nu este deservită de case de bilete sau îmbarcarea este în afara programului caselor de bilete;

• stația nu este deservită de personal CFR Călători.

Începând cu data de 01 octombrie sunt valabile numai ID-urile de elev pentru anul școlar 2025/2026.

Vezi mai multe știri aici

Abonamentele lunare gratuite se pot obține de la:

• casele de bilete (pe suport tip carton) din stațiile de cale ferată cu personal propriu și agențiile de voiaj CFR Călători;

• online, prin aplicația descărcabilă pe telefon sub formă de cod QR cu elemente dinamice și de la automatele de bilete CFR Călători, pe baza ID-ului de elev valabil pentru anul școlar obținut după confirmarea/validarea calității de elev la casele de bilete.

Documente necesare la emiterea biletelor/abonamentelor

Pentru emiterea biletelor și abonamentelor lunare gratuite pentru elevi, este necesară prezentarea următoarelor documente:

• carnetul/legitimația de elev vizată pentru anul școlar în curs, cu nume, prenume și CNP;

• sau adeverința emisă de unitatea de învățământ conform modelului H.G. nr. 810/2023;

Alte tipuri/modele de adeverințe pentru emiterea biletelor/abonamentelor de călătorie elevilor, nu sunt acceptate.

Verificarea în tren

La verificarea legalităţii călătoriei în tren, elevii trebuie să prezinte următoarele:

• biletul/abonamentul gratuit valabil (în original sau cod QR pentru cele digitale);

• un document de identitate (CI, pașaport, permis de ședere/conducere) sau, pentru cei sub 14 ani, certificatul de naștere (original/copie);

• în lipsa unui document de identitate, se poate prezenta carnetul/legitimația de elev (doar dacă include fotografia și CNP-ul).

Atenționare

Elevii care nu prezintă documentele menționate vor fi considerați fără bilet/abonament și vor fi taxați conform legislației în vigoare (se vor aplica tarife de taxare în tren, superioare celor de la casele de bilete).

Afrodita Cicovschi Citește mai multe despre: cfr calatorigratuitelevii

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Cum atacă grăsimea viscerală „ascunsă” organele interne: videoclipul viral care șochează internetul. Pericol și pentru persoanele slabe

Video Cum atacă grăsimea viscerală „ascunsă” organele interne: videoclipul viral care șochează internetul. Pericol și pentru persoanele slabe

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 02.09.2025 00:48

Un videoclip recent postat pe TikTok de @instituteofhumananatomy a stârnit o adevărată furtună online. În doar câteva zile, milioane de oameni l-au vizionat, rămânând fascinați – și îngroziți – de modul în care grăsimea viscerală „înconjoară și atacă” organele interne.

În rândurile următoare vei descoperi ce este, de fapt, grăsimea viscerală (grăsimea abdominală) și de ce diferă de cea subcutanată (de sub piele), cum îți poate afecta inima, ficatul și intestinele, de ce reprezintă un pericol chiar și pentru persoanele care par slabe și, mai ales, ce poți face pentru a o reduce. Atenție: imaginile pot fi deranjante pentru unii spectatori!

Ce este grăsimea viscerală

Grăsimea viscerală nu este cea pe care o vezi când te uiți în oglindă. Ea nu se află sub piele, ci în interiorul cavității abdominale, strâns legată de ficat, stomac și intestine.

În videoclip, este explicat cum această grăsime devine un pericol real: afectează metabolismul, împiedică funcționarea normală a organelor și poate declanșa afecțiuni grave, de la diabet de tip 2 și hipertensiune arterială, până la boli cardiovasculare.

Grasime viscerală vs grasime subcutanată Foto WebMD

Vizualizarea impactului grăsimii viscerale

Videoclipul ne duce „în spatele scenei” pentru a arăta efectele grăsimii viscerale asupra organelor interne. Inima este acoperită de grăsime până aproape de a-i fi imposibil de distins forma, ficatul este infiltrat de grăsime, iar intestinul subțire este înconjurat de un strat gros și voluminos.

„Inima este greu de identificat, fiind acoperită de o cantitate considerabilă de grăsime viscerală; privită dinspre vârf, forma sa aproape că se pierde. Urmează plămânii: persoana în cauză a decedat din cauza unui cancer pulmonar – detaliile vor fi prezentate într-un videoclip separat. Chiar și ficatul era afectat de boală hepatică grasă, informație confirmată atât de istoricul medical al pacientului, cât și de faptul că acumularea de grăsime viscerală crește semnificativ riscurile asociate”, explică prezentatorul în clip.

El adaugă: „Grăsimea nu se află doar la exteriorul ficatului, ci pătrunde în interior și infiltrează celulele hepatice. Privind mai jos, spre abdomen, se poate observa cum grăsimea înconjoară intestinul subțire, iar epiplonul mare este foarte gros și voluminos”.

La final, scopul videoclipului devine evident: „De ce este important să evidențiem grăsimea viscerală? Pentru că există o legătură strânsă între aceasta și disfuncțiile metabolice, dar și multe alte afecțiuni. Când ne gândim la disfuncții metabolice, primul lucru care ne vine în minte este prediabetul sau diabetul de tip 2 în stadii avansate. Partea bună este că grăsimea viscerală poate fi redusă printr-o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate”.

Șoc și fascinație

Imaginile sunt tulburător de realiste. Chiar și cei care evită subiectele medicale au rămas cu gura căscată. Grăsimea invizibilă devine vizibilă și periculoasă pentru toți.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Organele sunt prezentate „îmbrățișate” de un strat de grăsime care, deși invizibil în viața de zi cu zi, lucrează activ împotriva sănătății.

Nu e doar pentru supraponderali

Specialiștii avertizează: poți fi „slab” la exterior și totuși să ai grăsime viscerală periculoasă. Stilul de viață sedentar și alimentația dezechilibrată sunt vinovații principali. Atenție însă că grăsimea viscerală este diferită de cea subcutanată.

Și în România, nutriționiștii avertizează asupra pericolelor grăsimii viscerale, chiar și în cazul persoanelor cu greutate normală. De exemplu, Andreea Popescu, nutriționist dietetician, subliniază că „nu poți să o simți sau să o vezi cu ușurință, dar efectele ei sunt concrete și adesea insidioase. Chiar și persoanele cu o greutate normală pot avea niveluri periculoase de grăsime viscerală dacă au o alimentație dezechilibrată sau un stil de viață sedentar”.

Lecția videoclipului viral

Așadar, nu te uita doar la cântar. Grăsimea viscerală se monitorizează prin controale medicale și prin atenție constantă la stilul de viață: dietă echilibrată, activitate fizică regulată și somn de calitate. Este singura cale de a preveni daunele ascunse.

Videoclipul viral nu este doar șocant, ci și educativ. Ne amintește că sănătatea nu se măsoară doar în kilograme sau centimetri de talie. Monitorizarea circumferinței taliei și a indicelui de masă corporală, alături de controale medicale periodice și obiceiuri sănătoase, poate ajuta la identificarea riscurilor și la prevenirea complicațiilor ascunse.

De ce a devenit viral

Grăsimea viscerală reprezintă un pericol ascuns pentru sănătatea ta, chiar dacă ai o greutate normală. Videoclipul viral de la @instituteofhumananatomy ne arată clar cum acest tip de grăsime atacă organele interne și contribuie la afecțiuni precum diabetul de tip 2, boli cardiovasculare și probleme hepatice. Monitorizarea stilului de viață, adoptarea unei alimentații echilibrate și exercițiile fizice regulate sunt esențiale pentru reducerea grăsimii viscerale. Urmărește videoclipul de pe TikTok și află cum poți proteja inima, ficatul și intestinele de efectele ascunse ale grăsimii viscerale.

Daciana Mitrache Citește mai multe despre: boli cardiovasculareficat gras

---

Vezi articol complet la: Adevarul

În anul 1939 în Germania Nazistă a debutat cel mai sinistru și diabolic plan de „purificare” rasială din istoria umanității. Peste 300.000 de copii și adulți cu dizabilități au fost uciși în condiții groaznice doar fiindcă nu corespundeau idealurilor naziste. A fost „repetiția” pentru Holocaust.

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Disfagia și tulburările de înghițire: 5 greșeli la masă care îți pot afecta grav sănătatea gâtului și îți pot pune în pericol viața

Disfagia și tulburările de înghițire: 5 greșeli la masă care îți pot afecta grav sănătatea gâtului și îți pot pune în pericol viața

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 02.09.2025 02:03

Puțini dintre noi ne gândim la modul în care înghițim, mâncăm și bem, dar tulburările de înghițire (disfagia) pot afecta sănătatea gâtului și a căilor respiratorii. „Modul corect de a înghiți, deși pare natural, poate varia de la o persoană la alta. Cheia este să luați mușcături potrivite, să mestecați bine și să aveți puțin lichid la îndemână în timpul mesei”, explică dr. Laura Dominguez, otorinolaringolog și specialist în tulburări de înghițire.

Evaluare specializată pentru a evita greșelile care afectează înghițirea Foto Shutterstock

În continuare, veți afla cum să înghițiți corect alimentele și lichidele, care sunt cauzele și simptomele tulburărilor de înghițire (disfagia) la copii și adulți, precum și sfaturi practice și strategii recomandate de logopezi pentru a reduce riscurile și a proteja sănătatea gâtului. Vom explora experiențele reale ale pacienților și părinților, pentru a înțelege impactul acestor tulburări asupra vieții de zi cu zi și importanța intervenției timpurii.

5 greșeli frecvente la masă care pot agrava disfagia

Tulburările de înghițire (disfagia) pot fi accentuate de anumite obiceiuri la masă. Iată cele mai frecvente 5 greșeli de evitat:

1. Înghițirea rapidă a alimentelor. Mestecatul insuficient și „tragerea pe gât” a mâncării poate provoca blocaje sau disconfort.
2. Consumul cantităților mari de lichide dintr-o singură înghițitură. Băutul rapid crește riscul ca lichidul să ajungă în căile respiratorii.
3. „Pufăitul” lichidelor. Aspirarea lichidelor cu suflu forțat, în loc de înghițirea normală, poate fi periculoasă.
4. Înclinarea excesivă a capului pe spate. Poziția greșită în timpul înghițirii solicită gâtul și poate cauza aspirație.
5. Neglijarea texturii și consistenței alimentelor. Alimentele uscate sau greu de mestecat pot crește riscul de blocaje și complicații.

Cum să înghițiți corect alimente și lichide: sfaturi de la logopezi

Logopezii recomandă atât copiilor, cât și adulților să încetinească ritmul atunci când consumă alimente solide – mai ales cele uscate, precum sandvișurile, sushi sau carnea uscată. De asemenea, este esențial să evităm reflexul de a „trage pe gât” (a bea rapid și dintr-o singură înghițitură mare, fără pauze) sau de a „pufăi” (a aspira cu suflu forțat, nu printr-o înghițitură normală) când bem lichide.

În logopedie, astfel de comportamente sunt considerate riscante pentru o înghițire sigură, mai ales la copii sau persoane cu dificultăți de deglutiție. Înclinarea capului pe spate și înghițirea rapidă a cantităților mari de lichid solicită suplimentar structurile gâtului și crește riscul ca lichidul să ajungă în căile respiratorii.

Specialiștii recomandă, în schimb, să înclinați capul doar ușor sau să folosiți un pai. Astfel, gravitația devine un aliat al înghițirii corecte, reducând riscurile și protejând sănătatea gâtului.

Tulburările de înghițire: cauze și ce este disfagia

Dificultățile la înghițire pot apărea ori de câte ori gâtul este inflamat sau iritat. „Aceste probleme pot fi temporare, de exemplu după o infecție a căilor respiratorii superioare, sau pot persista luni sau ani, cum ar fi după radioterapie la nivelul gâtului sau coloanei vertebrale”, explică dr. Laura Dominguez, medic otorinolaringolog și laringolog din Dallas – Texas, pentru The Guardian.

La copii, tulburările de înghițire fac parte din categoria tulburărilor de alimentație pediatrice. „Cercetările arată că aproximativ unul din trei duzini de copii sub cinci ani este afectat de o tulburare de alimentație pediatrică (PFD)”, spune și Amy Zembriski, logoped din New Jersey.

Cauzele pot varia: anxietate, sensibilitate la anumite texturi, disconfort gastrointestinal, afecțiuni neurologice sau alergii alimentare. Uneori, cauza rămâne necunoscută.

Zembriski subliniază că înghițirea este un proces complex: „Peste 30 de mușchi și numeroși nervi cranieni lucrează împreună, coordonând rapid trecerea alimentelor și lichidelor din gură în stomac”.

Nici adulții nu sunt feriți. Aproximativ unul din 17 adulți cu vârsta peste 45 de ani este diagnosticat cu disfagie. „La vârstnici, tulburarea apare adesea din cauza unor afecțiuni neurologice precum accidentul vascular cerebral, boala Parkinson sau demența, dar poate fi și o consecință naturală a îmbătrânirii. Mușchii implicați în înghițire slăbesc, ca alții din corp”, explică Stephanie Jeret, medic logoped din Skokie, Illinois.

Disfagia poate avea și rădăcini psihologice sau poate fi cauzată de probleme gastrointestinale, precum refluxul gastroesofagian – afecțiuni în creștere la adulți, mai ales în contextul utilizării medicamentelor GLP-1, precum Ozempic.

Viața de zi cu zi cu disfagie: provocări și adaptări

Unele cazuri de disfagie sunt temporare și se pot rezolva cu tratament, dar pentru altele, lupta poate dura luni sau chiar ani.

Vezi mai multe știri aici

„Viața cu disfagie poate fi extrem de dificilă. Unele persoane au nevoie de sondă de alimentare, în timp ce altele trebuie să evite anumite texturi sau consistențe pentru a mânca și a bea în siguranță”, explică Stephanie Jeret, medic logoped.

Modificările dietei, precum alimentele pasate sau lichidele îngroșate, sunt adesea necesare pentru a preveni pătrunderea alimentelor în căile respiratorii și complicațiile respiratorii asociate.

Disfagia la copii: impact și sfaturi pentru părinți

Experiența devine cu atât mai profundă când tulburările afectează copii. Ambii logopezi, Jeret Stephanie și Amy Zembriski, au copii cu dificultăți de hrănire.

„Chiar dacă știam despre această tulburare la adulți, a fost copleșitor și înfricoșător să o gestionez ca părinte”, mărturisește Zembriski. Tulburările de alimentație și deglutiție „pot afecta încrederea unui copil și abilitatea de a se conecta cu ceilalți la masă”. Copiii cu disfagie pot dezvolta anxietate, preferințe alimentare stricte și pot evita evenimentele sociale.

„Mesele pot deveni stresante și copleșitoare, ca mersul pe coji de ouă”, adaugă Zembriski. Îngrijitorii pot simți că eșuează, mai ales când copilul nu se alimentează corespunzător sau dacă familia și prietenii le oferă sfaturi precum „vor trece peste asta” sau „trebuie doar să-i obligi să mănânce”.

Disfagia la adulți: simptome și ce trebuie să știți

La adulți, disfagia poate fi acută, apărând din cauza unei inflamații sau a unui blocaj alimentar, sau cronică și recurentă.

John Paul Andersen, om de știință biomedical din Utah, povestește: „Disfagia mea a debutat la 30 de ani, când mâncam friptură și am simțit brusc că blocajul nu putea fi ocolit – nici măcar saliva”. Acum, Andersen mănâncă fiecare masă conștient, transformând procesul într-o rutină atentă și aproape meditativă.

„Disfagia este mai răspândită decât mulți cred și poate afecta serios calitatea vieții. Identificarea și intervenția timpurie sunt cruciale pentru a reduce riscurile și pentru a ajuta persoanele să mănânce și să bea cu mai multă siguranță, încredere și demnitate”¸ subliniază Jeret.

Înghițirea corectă: Recomandări esențiale pentru a preveni complicațiile disfagiei

Tulburările de înghițire (disfagia) pot afecta atât copiii, cât și adulții, punând în pericol sănătatea gâtului și a căilor respiratorii. Recunoașterea simptomelor, adoptarea unor tehnici corecte de înghițire și consultarea unui specialist logoped sau otorinolaringolog sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Înghițirea corectă a alimentelor și lichidelor nu doar că protejează sănătatea și chiar viața, dar îmbunătățește și calitatea acesteia. Dacă observați dificultăți la înghițire sau simptome de disfagie, nu amânați evaluarea medicală – intervenția timpurie poate face diferența.

Daciana Mitrache

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Societate
• Nota de plată a deficitului: cine încasează, cine pierde. „Sunt câștigători clari pe termen scurt și plătitori siguri pe termen mediu-lung”

Nota de plată a deficitului: cine încasează, cine pierde. „Sunt câștigători clari pe termen scurt și plătitori siguri pe termen mediu-lung”

Bianca Dobrescu 1 live h52.006897c3.3137016,0,6-2.6862984,6-6V14C64.0034485,10.6862001,61.3171501,8,58.0034485,8z M62.0034485,49.1108017 L43.084549,30.1919994l18.9188995-12.0555992V49.1108017z M5.9965506,10h52.006897c2.2056007,0,4,1.7943001,4,4v1.7664003 L34.4677505,33.3134003c-1.4902,0.9492989-3.3935013,0.9199982-4.8495998-0.0703011L1.9965508,14.4694996V14 C1.9965508,11.7943001,3.7910507,10,5.9965506,10z M1.9965508,16.8852005L21.182251,29.9251003L1.9965508,49.1108017V16.8852005z M58.0034485,54H5.9965506c-1.6473999,0-3.0638998-1.0021019-3.6760998-2.4278984l20.5199013-20.5200024l5.6547985,3.843401 c1.0859013,0.7383003,2.3418007,1.1083984,3.5995998,1.1083984c1.1953011,0,2.3925018-0.3339996,3.4463005-1.0048981 l5.8423996-3.7230015l20.2961006,20.2961025C61.0673485,52.9978981,59.6508713,54,58.0034485,54z”> Publicat: 02.09.2025 02:47 Sursă foto: Shutterstock

„Deficitul nu e o abstracțiune, are câștigători clari pe termen scurt și plătitori siguri pe termen mediu-lung”, explică pentru Adevărul Cristian Roșu, analist politic.

Cine a câștigat acum

„În primul rând, beneficiarii transferurilor sociale și angajații la stat au câștigat acum. Asistența socială a urcat la peste 147 miliarde de lei, în creștere cu 14,7% față de anul trecut. Cheltuielile de personal au ajuns la aproape 100 de miliarde, în creștere cu 7,9%”, mai spune acesta.

Furnizorii de servicii contractate de stat, de la medicamente la programe sociale, rămân conectați la robinetul bugetar, adaugă el. „Iar companiile implicate în proiecte finanțate prin PNRR sunt printre marii câștigători. Pe această linie, statul a cheltuit cu 123% mai mult decât în 2024”, opinează Roșu.

De asemenea, câștigători discreți, dar consistenți, sunt și creditorii, în contextul în care dobânzile încasate de bănci și investitori, interni și internaționali, au crescut cu aproape 45%, ajungând la peste 31,7 miliarde de lei, conform spuselor sale. „Statul român se împrumută masiv și scump: doar în primele 7 luni din 2025, a cheltuit aproape 10 miliarde de lei în plus pe dobânzi, față de aceeași perioadă din 2024”, completează specialistul.

Contribuabilii „plătesc nota”.  

„Creșterea TVA se vede deja la rafturi și facturi. Apoi vine mediul privat, în special IMM-urile, care se vor confrunta în următoarele 12 luni cu o combinație toxică: costuri fiscale mai mari, dobânzi ridicate, incertitudine și consum fragil. Multe dintre ele nu vor rezista. Din 2026, gospodăriile vor resimți și noul val de impozite locale: creșteri pe clădiri, terenuri și mașini, în timp ce comenzile online extra-UE vor fi taxate suplimentar, lovind direct un segment important de consum”, susține Cristian Roșu.

El atrage atenția asupra faptului că pare cumva că România nu învață. „Repetăm greșelile crizei din 2010-2012. Deficitul bugetar nu se reduce cu foarfeca, ci cu bisturiul. România are nevoie de o chirurgie a cheltuielilor publice: să elimine risipa, să prioritizeze investițiile și să schimbe modul în care colectează veniturile. Creativitatea fiscală nu înseamnă doar taxe mai mari, ci digitalizare, stimulente pentru muncă și capital, și un sistem care aduce bani la buget fără să sufoce economia. Fără această schimbare, fiecare pachet fiscal e doar o pauză între două note de plată, tot mai mari”, subliniază analistul politic.

Dezbaterile din mediul online

Alt utilizator a subliniat rolul consumului: „În teorie, dacă tot împrumutul se duce pe salariul bugetarilor și pensii, atunci 1,8 milioane bugetari și câte milioane de pensionari au avut putere de cumpărare mai mare. Aceștia au cumpărat produse și servicii din mediul privat. Mediul privat a avut profit și și-a permis să dea salarii mai mari. Mai pe scurt, creșterea economică bazată pe consum a RO din ultimii ani.”

Discuția a mers și spre impactul avut asupra pieței locale. „Neapărat local… pentru că altfel ar face import. Acum produsul poate nu e local, dar ca să vinzi în România trebuie să ai companie în România. Deci un distribuitor, importator, vânzător, au mâncat și ei o pâine”, a declarat cineva.

Un alt user a rezumat situația prin conceptul de wage-led growth: „Efectiv s-au dat bani salariaților să îi cheltuie. La stat evident, nu pentru sclavii pe plantațiile private. Pensiile au fost și ele mărite. Problema e că toate astea s-au dus direct în inflație și acum trebuie să suferim toți.”

„Deficitul e în mașina ta nouă luată aproape cu banii jos”

Din zona privată, mesajul a sunat diferit: „Eu, ca salariat la privat, la corpo-RATIE, îți jur că nu am beneficiat”, a comentat cineva. Replica i-a venit rapid: „Ai beneficiat, dar nu-ți dat seama.”  Apoi, un utilizator a cerut argumente: „Luminează-ne cum a beneficiat! Prin creșterea taxelor, prin excluderea deducerilor pentru IT, prin salariul minim care a adus inflație?”

Nemulțumirea față de taxare a fost exprimată dur: „Am beneficiat (…) Am plătit taxe căcălău, pe toate părțile, iar de 3 ani, în fiecare an puterea de cumpărare îmi scade.”

Au fost aduse și exemple concrete. „Am avut o discuție cu un prieten bun… a beneficiat și el de pe urma deficitului: din bursa de la doctorat (care se dublase într-un an) și salariile de rezidenți. Omul meu are mașină nouă de 20k euro. Eu i-aș zice: „Boss, deficitul e în mașina ta nouă luată aproape cu banii jos.””

În aceeași notă, un alt comentariu punctează că au beneficiat: „Politicienii și firmele lor care au construit străzi în sate cu populație de mii de locuitori doar pe hârtie. Clientela de partide care sunt în funcții bune gen ASF, diferite regii de stat care merg în pierdere an de an și ei au salarii de mii de euro. De plătit plătesc amărâții, fraierii și generația viitoare.”

Cercul beneficiarilor s-a extins

 „Foarte mulți printre care putem enumera: politicieni, bugetari, pensionari, afaceriști de carton, bănci care au acordat credite la dobânzi senzaționale, dezvoltatorii din imobiliare. Singurul care nu a beneficiat e privatul, că ăla a fost biciuit cu taxe peste taxe”, a scris un alt user.

Altcineva a considerat că aproape toată lumea a prins ceva: „Toată lumea a beneficiat de pe urma deficitului, mai mult sau mai puțin. De la plafonarea pe energie până la contracte din Anghel Saligny.”

Privatul însă a văzut altceva: „Tot ce am primit ca angajat la privat a fost inflație, greedflation și stagflație. Ori mai scump, ori mai puțin și ciuciu creșteri salariu.”

Urmărește cele mai importante știri

Au apărut și nuanțe pozitive: „Având în vedere că în ultimii 4 ani s-au construit undeva la 300 km de autostradă și drum expres, bănuiesc că am beneficiat și noi, cei care lucrăm în privat. Plafonarea la energie a fost f ok mai ales pentru marii consumatori.”

La fel și în zona energetică: „Am beneficiat din faptul că au fost plafonate prețurile la energie, că a dat statu’ cu bani în distribuitori”, spune cineva.

Dar și constatarea amară despre pensii: „Cei cu pensii mici – le-au rămas la fel sau le-au fost micșorate. Pomana electorală a fost pentru prietenii partidului unic.”

România, sub presiunea deficitului

România a reînviat măsuri de austeritate care au zguduit Europa în urmă cu peste un deceniu, în încercarea de a ține sub control un deficit bugetar considerat de Financial Times „record la nivelul Uniunii Europene”.

„La 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai ridicat din UE în 2024, mult peste pragul de 3% impus de regulile fiscale europene”, nota, de curând, publicația britanică. Guvernul anterior a evitat să ia măsuri nepopulare înaintea alegerilor, iar nota de plată a rămas.

Contextul economic rămâne complicat: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat România la doar o treaptă deasupra nivelului „junk”, din cauza datoriei și a inflației. PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pentru a tempera prețurile.

Riscul politic este la fel de mare ca cel financiar. FT amintește că în 2012 guvernul român a căzut în urma protestelor anti-austeritate. În prezent, sute de oameni au ieșit din nou în stradă, iar liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate, promițând să „refuze plata taxelor” impuse de un guvern pe care îl numește „ilegitim”.

Pe acest fond, România riscă să piardă aproape un sfert din fondurile europene post-pandemie, din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate inițial, după ce a reușit să acceseze mai puțin de 10 miliarde până acum. „Păstrarea și maximizarea fondurilor europene nu este o chestiune de stânga sau de dreapta, este o opțiune strategică ce stimulează dezvoltarea României”, a insistat ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.

Financial Times arată că, dincolo de reformele fiscale, presiunea este amplificată de fragilitatea politică: coaliția de guvernare formată în iunie, după realegerea președintelui Nicușor Dan, este zguduită deja de demisii și conflicte interne, în timp ce AUR domină sondajele, cu circa 40% din intențiile de vot.

În fața acestor date, concluzia este că: deficitul a devenit centrul de greutate al economiei și al politicii românești. Măsurile de austeritate sunt prezentate ca „esențiale”, dar riscul unei noi crize sociale și politice este real, după cum avertizează Financial Times.

Bianca Dobrescu Citește mai multe despre: beneficiideficitfinancial times

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• Roma dă alarma, Bucureștiul tace. Expert în politici europene: „Fără o integrare mai profundă, UE va fi amorfă și tot mai puțin relevantă”

Exclusiv Roma dă alarma, Bucureștiul tace. Expert în politici europene: „Fără o integrare mai profundă, UE va fi amorfă și tot mai puțin relevantă”

Ştefan Lică 1 live Publicat: 02.09.2025 03:24

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat luni, în România, într-un moment în care din ce în ce mai multe voci avertizează că Uniunea Europeană devine din ce în ce mai puțin relevantă în relațiile internaționale. Politologul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai explică, pentru „Adevărul”, dacă și în ce măsură UE contează mai puțin în raport cu SUA și China și ce soluții există.

Giorgia Meloni a avertizat că UE riscă să devină tot mai irelevantă. FOTO EPA-EFE

Cu un război la granițele sale estice care riscă să escaladeze, Uniunea Europeană are nevoie să se reinventeze și să schimbe ceva, afirmă tot mai mulți experți. Alternativa nu există, pentru că ar duce la pierderea totală a relevanței sale. Ca și cum n-ar fi de ajuns, economia zonei euro traversează o perioadă deloc fastă, cea mai bună dovadă fiind recesiunea Germaniei și prelungita criză energetică la nivel continental, dar și lipsa competitivității în raport cu economii dinamice precum cea a SUA și a Chinei.

De altfel, în ultimul timp s-au întețit criticile ce vin chiar din interiorul Uniunii Europene. Premierul italian Giorgia Meloni avertiza zilele trecute că „Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA”, iar cu doar câteva zile mai devreme, un alt italian, de data aceasta provenind din tabăra progresistă, Mario Draghi, avertiza și el că „Iluzia că UE poate juca rolul de putere globală s-a evaporat în acest an”.

Italienii nu au fost singurii care au cerut reformă Bruxelles-ului. În urmă cu un deceniu, fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat mai multe scenarii pentru viitorul Europei. Cinci la număr, acestea propuneau așa-numita Europa cu mai multe viteze.

Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut reformă. Și nu o dată. El a vorbit despre necesitatea autonomiei strategice europene, despre nevoia unei armate europene și despre o Europă cu mai multe viteze. De altfel, în urmă cu trei ani, Franța și Germania propuneau o serie de reforme structurale radicale pentru Uniunea Europeană, în contextul lansării discuțiilor privind extinderea sa și vorbeau despre o Europă cu patru viteze.

Roma vs. București: cine are dreptate?

Câțiva ani mai târziu, Roma e cea care își asumă rolul de a da semnale Bruxelles-ului și avertizează asupra unor probleme reale, venind desigur și cu unele soluții. Evident, ca de fiecare dată, la București nimeni nu are nicio sugestie pentru îmbunătățirea performanței și a integrării europene. 

Politologul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, a predat şi predă materii strâns legate de designul instituţional al Uniunii Europene – construcţie europeană, negocieri europene, teorii ale integrării, guvernanţă, politici executive,  leadership şi structura mediului de afaceri. Din această postură, Radu Albu Comănescu încearcă să răspundă, într-o analiză pentru „Adevărul”, dacă și în ce măsură Bruxelles-ul traversează o criză și ce soluții ar exista în acest sens.

Pornind de la declarațiile Giorgiei Meloni și ale fostului șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, Radu Albu Comănescu arată că viziunea Romei nu este neapărat diametral opusă față de cea existentă la București, chiar dacă în acest caz ar fi de neconceput ca premierul sau alte voci importante din coaliție să își permită vreodată să vină cu idei și cu sugestii pentru o mai bună funcționare a Uniunii Europene. Desigur, nu este mai puțin adevărat că România, indiferent cine s-a aflat la conducere, nu a contribuit niciodată cu idei și cu soluții la bunul mers la progresul european, așa cum fac Țările Baltice sau Polonia.

„Declarațiile Giorgiei Meloni și ale lui Mario Draghi reflectă o perspectivă critică asupra poziției Uniunii Europene pe scena globală, dar aceasta nu este neapărat în contradicție cu viziunea din București, ci mai degrabă evidențiază diferențe de context, priorități și roluri asumate în interiorul UE. Meloni, ca prim-ministru al Italiei, ţară fondatoare a Uniunii, exprimă o frustrare legată de competitivitatea economică și influența geopolitică a UE. Italia, o economie mare, dar cu provocări interne (datorie publică ridicată, creștere economică lentă), resimte presiunea competiției globale din partea SUA și Chinei, iar Meloni subliniază necesitatea unei UE mai asertive, capabile să-și apere interesele economice și strategice, în contextul în care Italia are nevoie de o Europă puternică pentru a contrabalansa limitările sale interne”, spune profesorul clujean.

Dintr-o altfel de perspectivă, Mario Draghi critică și el vehement abordările Bruxelles-ului, dar în special din perspectiva economistului de calitate.

„În alt registru, Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, are o perspectivă informată de experiența sa în gestionarea crizelor economice, cu atât mai mult accentuată de raportul său din 2024 privind competitivitatea UE care avertizează asupra declinului economic al UE față de SUA și China din cauza productivităţii scăzute, a fragmentării pieței interne și a lipsei investițiilor în tehnologie. Declarația sa despre „iluzia puterii globale” reflectă o evaluare sobră, chiar severă, a limitărilor UE în contextul actual, marcat de războiul din Ucraina, dependența energetică și competiția tehnologică. Ambele perspective sunt aşadar influențate de poziția Italiei ca stat fondator al UE, care a investit mult în proiectul european”, mai spune Radu Albu Comănescu.

De ce nu contribuim niciodată cu idei și soluții

Evident, Bucureștiul nu își permite un discurs mai critic și este „copilul cuminte” al Uniunii Europene, deloc critic și mai degrabă laudativ la adresa politicilor bruxelleze.

„Invers, la București, percepția asupra UE este diferită, iar aceasta din câteva motive: România, stat membru abia din 2007, privește Uniunea ca pilon al stabilității, securității și prosperității, aderarea fiind văzută ca o ieșire din zona gri a Europei, ameninţată de influența rusă, și ca o ancorare instituţională certă în lumea occidentală. Discursul public românesc tinde aşadar să fie mai optimist și mai puțin critic față de UE, accentuând beneficiile integrării legate de fonduri europene, libertatea de mișcare, securitate, fără a mai menţiona gradul de dependență în raporturile cu UE, ţara noastră beneficiind masiv de fondurile europene, cu impact vizibil asupra infrastructurii și economiei. Astfel, critica românească la adresa UE este mai degrabă punctuală (pe chestiuni de birocrație, condiționalități ş.a.) și mai puțin axată pe relevanța geopolitică”, adaugă el.

Bineînțeles că discursul Bucureștiului nu poate fi disociat de poziția României în Uniunea Europeană, evident una marginală, cel puțin comparativ cu o țară ca Italia. Nu întâmplător, la București se vorbește strict despre beneficiile ce decurg din statutul de membru al Uniunii, e adevărat, absolut reale, dar deloc despre erorile Bruxelles-ului.

„Nu se poate disocia această „silenzio stampa” carpatică de poziția cert periferică pe care România o are în luarea deciziilor la nivel european, liderii români fiind în consecinţă mai puțin vocali în a critica „irelevanța” UE şi concentrându-se — aşa cum o atestă întreaga campanie prezidenţială din 2024-25 — pe maximizarea beneficiilor interne”, confirmă profesorul.

Și Bucureștiul are dreptate

Pe de altă parte, și Bucureștiul, dar și Roma au fiecare dreptate în evaluarea pe care o fac, fiecare din perspectiva sa. Dacă Italia este mult mai critică, acest lucru rezultă din ambițiile infinit mai mari ale acestei țări comparativ cu autosuficiența României.

„În termeni reali, excluzând optica naţională a celor două state susmenţionate, realitatea poziției UE pe scena globală e complexă și depinde de perspectiva din care este evaluată, pentru că într-adevăr Uniunea marchează puţine puncte în competitivitate economică, fiind notoriu rămasă în urmă față de SUA și China în domenii precum tehnologia (AI, semiconductori), investițiile în cercetare și dezvoltare și productivitate generală; raportul Draghi arăta cu degetul către cei doar 2,2% din PIB cheltuiţi în UE pe cercetare şi dezvoltare, față de 3,5% în SUA și peste 2,5% în China. E un exemplu util”, explică profesorul.

Însă Uniunea Europeană nu suferă doar din cauza lipsei competitivității. Există și alte cauze care conduc tot mai mult spre pierderea relevanței la care se referă Meloni și Draghi.

Cauzele declinului european

„Apoi, mai e fragmentarea politică, marcată de lipsa unei politici externe comune și de un preaplin al divergențelor interne, care slăbesc capacitatea UE de a acționa unitar. Se adaugă dependența energetică și strategică, evidenţiată de criza energetică post-2022, care a expus vulnerabilitățile UE, iar dependența de tehnologie și materii prime din afara Europei (semiconductori din Taiwan, pământurile rare din China) limitează autonomia de acţiune strategică a Uniunii”, mai spune el.

Evident, există și un „dar”, iar situația este mai complexă decât poate fi descrisă în cuvintele liderilor de la Roma. Chiar și slăbită și mai puțin relevantă, Uniunea Europeană rămâne o forță, chiar la nivel global, cel puțin una de care încă se ține cont.

„Dar!, UE rămâne cea mai mare piață unică din lume, cu peste 450 de milioane de consumatori şi o putere de cumpărare substanţială, ceea ce îi conferă o influență economică semnificativă. Cel puţin teoretic, UE păstrează leadershipul global în standarde de mediu, calitate a produselor, păstrarea activă a beneficiilor derivate din drepturile omului, și e activă în reglementări care pot încă influența politici la nivel mondial”, susține Radu Albu Comînescu.

Chiar și în plan geopolitic se impune o nuanțare.

„Inclusiv ca rol geopolitic, deși majoritar ineficientă, UE a demonstrat solidaritate în crize, cum ar fi în sprijinul pentru Ucraina (ca sancțiuni comune împotriva Rusiei, ajutor financiar și militar pentru Kiev). Ca revers, războiul din Ucraina, ascensiunea populism-naţionalismului, tranziția verde (cu costuri şi o planificare extrem de dificil de suportat de mediile de afaceri şi populaţie), plus competiția tehnologică cu SUA și China pun presiune pe UE să se reformeze”, adaugă el.

Soluțiile pentru stoparea declinului

Soluțiile există. Uniunea Europeană ar avea nevoie de o integrare mai profundă, consideră profesorul clujean. Alternative nu există.

„Fără o integrare mai profundă, Uniunea va rămâne amorfă, pasivă şi cert mai puțin relevantă. Putem conchide la această întrebare că declarațiile lui Meloni și Draghi nu contrazic neapărat perspectiva din București, ci reflectă poziții diferite în funcție de contextul național. UE se confruntă efectiv cu provocări în menținerea relevanței geopolitice și economice, dar rămâne un actor global semnificativ datorită pieței unice și influenței sale normative.”

Vezi mai multe știri aici

Nu întâmplător, Bucureștiul și Roma au așteptări cumva diferite în ce privește rolul Bruxelles-ului.

„Văzută de la Bucureşti, UE e în continuare un garant al stabilității și dezvoltării, în timp ce Roma, confruntată cu propriile limitări, cere o UE mai dinamică și mai integrată. Relevanța UE depinde de capacitatea sa de a se reforma pentru a răspunde competiției globale, iar această dezbatere este mai accentuată în statele fondatoare, precum Italia, decât în cele mai noi, precum România”, adaugă Radu Albu Comănescu.

Unde se greșește în UE

Cu toate acestea, există și aspecte despre care în România se vorbește puțin. În lipsa unei tradiții a dezbaterii cu argumente pro și contra, de cele mai multe ori orice critică la adresa Bruxelles-ului este percepută în România ca o dovadă de euroscepticism sau chiar de afiliere la pozițiile ostile păstorite dinspre Răsărit. În schimb, în țările cu o democrație matură, critica constructivă, fie ea și la adresa autorității supreme, e privită dintr-o altă perspectivă și considerată a fi una dintre căile care contribuie direct la reformare și la progres.

Pro-european convins, Radu Albu Comănescu nu se teme să vorbească deschis și despre problemele reale ale Uniunii Europene. Și chiar dacă nu este facil de găsit un răspuns la eterna întrebare „unde se greșește?”, profesorul clujean acceptă și această provocare.

„Există o serie de factori care contribuie la percepția declinului economic al Uniunii, cel mai frecvent invocat fiind supra-reglementarea și birocrația. UE a dezvoltat un cadru reglementar complex, menit să asigure standarde ridicate în domenii precum mediul, protecția consumatorilor și drepturile muncii; pe de-o parte ele au consolidat „soft power”-ul UE, dar totodată au fost criticate pentru că împovărează companiile, în special IMM-urile, cu costuri și cerințe administrative excesive. Astfel au fost (şi sunt) cele privind emisiile (parte a Green Deal), care au forțat industria auto europeană să investească masiv în tranziția către vehicule electrice. Or, intrată tardiv în zona automobilelor electrice, Europa s-a trezit cu o Chină în avans, mai vizionară, care oferă deja alternative mai ieftine, şi cu o SUA care beneficiază de o piață internă mai flexibilă; de unde greutatea adaptării europene şi pierderile suferite”, punctează Radu Albu Comănescu.

Tranziția verde făcută după ureche și dusă mult prea departe, alături de supra-reglementările care sufocă industrii întregi sunt marile erori ale Bruxelles-ului. Nu însă și singurele.

Radu Albu Comănescu

„Vorbeam anterior şi de investițiile insuficiente în inovare, care au dus la rămânerea în urmă a UE în sfera tehnologică. Fragmentarea pieței unice, sau nefinalizarea ei de facto, împiedică economiile de scară necesare pentru a concura cu giganți tehnologici americani sau chinezi. În alt sector, Green Deal, foarte ambițios și totodată necesar pentru gestionarea mai prudentă a schimbărilor climatice, a impus costuri mari industriilor tradiționale, în special în sectorul auto, energetic și manufacturier, iar tranziția verde a fost pur şi simplu hei-rupistă, prost sincronizată cu măsuri de susținere economică, ceea ce a dus la pierderea competitivității în fața țărilor cu reglementări mai laxe (ex. China, care domină producția de baterii și panouri solare)”, adaugă expertul.

Prea multe interese egoiste și prea puțină unitate

În plan politic, Uniunea Europeană are de pierdut și din cauza lipsei de coordonare dintre statele membre și a intereselor de multe ori divergente ale acestora.

„Fragmentarea politică și lipsa unei viziuni comune se adaugă listei de greşeli, lipsa de coordonare între statele membre văduvind de competitivitate şi structură domenii cheie precum politica fiscală, apărarea sau strategia industrială, nu doar influența geopolitică a UE. Absența unei piețe de capital integrate limitează accesul companiilor europene la finanțare, spre deosebire de SUA, unde piețele de capital sunt mai dinamice şi dereglementate până la punctul în care survine iresponsabilitatea faţă de populaţie. Adăugăm dependența strategică, menţionată şi ea mai sus, în materii prime critice, tehnologii şi energie, uşor de transformat în armă de război şi care deci forțează acum o tranziție costisitoare către alte surse”, adaugă Radu Albu Comănescu.

Pentru că orice critică constructivă include și posibile soluții, Radu Albu Comănescu intră și în acest subiect.

„Pentru a contracara declinul competitivității și a recâștiga influența economică și politică, UE ar putea adopta următoarele măsuri, inspirate inclusiv de recomandările raportului Draghi: creșterea investițiilor în cercetare şi dezvoltare, de pildă, măcar la 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare, cu focus pe AI, semiconductori, biotehnologie și energii curate. S-ar putea crea unui fond european de inovare, similar DARPA din SUA, cu miză pe accelerarea dezvoltării tehnologice. Apoi finalizarea Uniunii Piețelor de Capital, care ar facilita accesul companiilor la finanțare, reducând dependența de bănci și atrăgând investiții private. Sprijin pentru corporaţiile europene performante şi de vârf devine absolut necesar, Uniunea trebuind să relaxeze regulile stricte de concurență pentru a permite fuziuni strategice între companii europene, creând giganți capabili să concureze cu firmele americane și chineze”, susține profesorul.

Nu în ultimul rând, el admite că ar trebui reviziuite o serie de politici greșite, începând cu felul în care anumite reglementări excesive nu fac decât să sufoce și să împingă pe buza prăpastiei industrii întregi.

Ce e de făcut

„Pe această linie trebuie mai departe revizuite reglementările excesive, reducând povara administrativă pentru IMM-uri și industrii, inclusiv în tranziția verde a Green Deal, care trebuie susținută prin subvenții și investiții masive în tehnologii verzi îndrăzneţe şi dovedit eficiente — cum ar fi cele de captare a carbonului, cele pentru hidrogen verde și de reciclare — pentru a face tranziția sustenabilă fără a sacrifica competitivitatea. Tot aici s-ar înscrie şi o mult-dorită derogare temporară pentru industrii afectate de tranziția verde (ca sectorul auto), prevenind colapsul economic al acestora. Iar pe o linie de consolidarea a libertăţii de mişcare, sau „autonomiei strategice”, sunt necesare diversificarea lanțurilor de aprovizionare (inclusiv prin exploatarea și reciclarea materiilor prime critice în interiorul Uniunii, și dezvoltarea capacități proprii de producție a semiconductorilor) accelerarea investițiilor în energii regenerabile și diversificarea surselor de energie (ex. gaz importat din regiunea Mării Caspice, producţia crescută de energie nucleară), care ar reduce vulnerabilitățile energetice”, mai spune Radu Albu Comănescu.

În spectrul politic, Uniunea Europeană are de asemenea nevoie de mai multă coeziune, de politici comune și de noi reguli. Totul pentru a opri căderea spre irelevanță a Bruxelles-ului și pentru recăpătarea anvergurii sale de odinoară.

„Crearea unei politici de apărare integrate, cu o armată europeană sau un fond comun de apărare, ar spori influența geopolitică a UE, reducând dependența de NATO și SUA. Ar trebui să meargă mână în mână cu noi reguli de joc în luarea deciziilor în anumite sectoare, cum ar fi eliminarea unanimității în deciziile de politică externă, ceea ce ar permite UE să acționeze mai rapid și mai coerent pe scena globală; sau conceperea unor parteneriate strategice la nivel de UE pentru a consolida alianțe cu actori precum India, Japonia sau Africa, contrabalansând influența Chinei și a SUA, în special în comerț și tehnologia. Iar acestea nu se pot face fără un alt timp de narațiune europeană despre Europa în sine, despre proiectul de unitate şi integrare, şi despre naţiunile angajate în el”, dezvoltă expertul.

Cât de relevantă e UE

Radu Albu Comănescu nu are niciun dubiu: departe de a fi irelevantă, Uniunea Europeană se confruntă totuși cu foarte multe provocări și amenințări care o pot împinge într-o direcție greșită.

„Pe fond, UE nu este irelevantă, dar competitivitatea sa este amenințată de suprareglementare, de investiții insuficiente și o fragmentare politică viscerală. Pentru a recâștiga terenul pierdut, Europa trebuie să simplifice reglementările, să investească masiv în tehnologie, să reformeze procesul decizional și să echilibreze ambițiile verzi cu realitățile economice. Succesul depinde de capacitatea statelor membre de a acționa unitar, ceea ce necesită compromisuri între viziuni diferite”, încheie Radu Albu Comănescu.

Ştefan Lică Citește mai multe despre: uniunea europeanaexclusiv

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Europa
• Turcia intră în clubul puterilor hipersonice. Racheta Tayfun Block-4, gata de producție în masă din 2026

Turcia intră în clubul puterilor hipersonice. Racheta Tayfun Block-4, gata de producție în masă din 2026

Viorica Marin 1 live Publicat: 02.09.2025 03:51

Turcia va demara producția în masă a noii sale rachete balistice hipersonice începând cu anul 2026, a anunțat compania Roketsan, principalul producător de armament al țării, în cadrul unui eveniment dedicat industriei de apărare organizat la finalul săptămânii trecute.

Racheta Tayfun Block-4/ FOTO:X

Potrivit informațiilor prezentate de conducerea companiei, racheta Tayfun Block-4, aflată deja în etapele avansate ale dezvoltării, marchează un pas semnificativ în ambițiile Ankarei de a-și consolida poziția pe harta marilor puteri militare ale lumii.

Turcia, în rând cu marile puteri militare

Prin Tayfun Block-4, Turcia intră într-un club extrem de restrâns, format din state precum Rusia, China, Statele Unite și Iran – toate implicate activ în dezvoltarea tehnologiei rachetelor hipersonice. Aceste arme, capabile să atingă și să mențină viteze de peste Mach 5 (de cinci ori viteza sunetului), sunt considerate esențiale pentru dominația în viitoarele conflicte armate.

Pentru Ankara, această reușită vine în contextul unei strategii extinse de dezvoltare a capabilităților militare autohtone – de la portavioane și avioane de luptă proprii, până la sisteme navale și aeriene de ultimă generație. În mod semnificativ, Turcia se repoziționează și ca furnizor de armament alternativ pentru aliații săi din NATO, dar și pentru state din afara blocului euro-atlantic.

Ce știm despre racheta Tayfun Block-4

Potrivit directorului general Roketsan, Murat İkinci, Tayfun Block-4 este „cea mai performantă rachetă balistică produsă intern de Turcia”, capabilă să confere o viteză hipersonică constantă pe tot parcursul traiectoriei. Spre deosebire de alte rachete care ating temporar aceste viteze, Tayfun reușește să le mențină datorită arhitecturii sale avansate.

Racheta, cu o greutate de peste șapte tone, este echipată cu un focos exploziv de tip fragmentare-blast, destinat neutralizării țintelor strategice – de la infrastructuri critice până la sisteme de apărare antiaeriană. Concepută pentru a „deruta” sistemele defensive inamice, arma integrează tehnologii care sporesc precizia și puterea distructivă.

Deși raza exactă de acțiune nu a fost confirmată oficial, estimările presei de specialitate din SUA (The War Zone) situează Tayfun Block-4 în categoria rachetelor balistice cu rază medie – între 1.000 și 3.000 km. Versiunile anterioare ale rachetei Tayfun ar fi atins ținte aflate la 560 km, potrivit declarațiilor președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Urmărește cele mai importante știri

Ambiții mai mari: sistemul MIDLAS și exporturile de armament

În paralel, Roketsan lucrează intens la consolidarea prezenței sale internaționale. Recent, compania a testat cu succes sistemul MIDLAS – un lansator vertical de rachete destinat navelor militare turce. Prima fregată dotată cu acest sistem este TCG Istanbul, navă amiral a noii generații.

Planurile includ nu doar integrarea MIDLAS pe alte platforme din flota turcă, ci și exportul acestuia, în condițiile în care Turcia a înregistrat în 2024 o creștere de aproape 30% a exporturilor din domeniul apărării și aerospațial, ajungând la un nivel record de 7,2 miliarde de dolari.

Potrivit lui İkinci, livrările rachetei Tayfun în versiunile sale actuale continuă către forțele armate turce, în timp ce noi variante – adaptate în funcție de tipul de misiune și configurarea focoaselor – sunt deja în dezvoltare. Testările versiunii avansate, Tayfun Block-4, vor începe în perioada imediat următoare.

„Tayfun este deja în producție de serie. Dar este mai mult decât o rachetă – este o familie de sisteme, care va continua să evolueze”, a spus İkinci.

Pentru Ankara, lansarea acestei noi rachete nu este doar o demonstrație tehnologică, ci și un mesaj strategic într-un context regional tot mai tensionat.

Viorica Marin Citește mai multe despre: turciaproductie

---

Vezi articol complet la: Adevarul