Premierul Ilie Bolojan evită să răspundă dacă va demisiona în cazul în care modificările privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, vor fi declarate neconstituţionale.
”Haideţi să vedem ce va decide Curtea Constituţională!”, spune premierul, subliniind că, în opinia sa, proiectul respectă aspectele de constituţionalitate.
Ilie Bolojan a fost întrebat, luni seară, la TVR 1, dacă îşi înaintează demisia în situaţia în care judecătorii CCR declară neconstituţional proiectul de lege care schimbă condiţiile de pensionare în cazul judecătorilor şi procurorilor şi care a fost atacat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”Haideţi să vedem ce va decide Curtea Constituţională! Consider că acest proiect respectă aspectele care ţin de constituţionalitate pentru că am încercat să ţinem cont de toate deciziile pe care Curtea le-a luat în perioada anterioară şi să aşteptăm această decizie”, a răspuns prim-ministrul.
El a reluat ideile prezentate anterior, potrivit cărora pentru a lua decizii similare şi în cazul altor domenii de activitate, Guvernul trebuie să aibă legitimitatea de a face astfel de modificări.
”Ca să poţi adopta decizii care înseamnă corecţii şi în alte sectoare, un guvern, indiferent care este, trebuie să aibă o anumită legitimitate şi recâştigarea încrederii în toate instituţiile, începând de la instituţiile guvernamentale, de la cele juridice, ţine şi de corectarea unor nedreptăţi, a unor acumulări negative, şi ceea ce face acest proces aduce şi o doză de echitate şi de normalitate în raport cu alţi salariaţi din România, cu alţi oameni care ies la pensie în condiţii normale şi la un nivel de pensii care este mult mai redus decât ceea ce se întâmplă în zona de magistratură”, a adăugat Ilie Bolojan.
Un lider al coaliției de guvernare admite că Executivul ar trebui să plece dacă Pachetul 2 de reforme nu trece de CCR Stiri Politice 08-09-2025 | 22:51 Liderul UDMR, formațiune aflată la guvernare, a admis că Executivul condus de Ilie Bolojan ar trebui să plece dacă Pachetul 2 de reforme nu trece de Curtea Constituțională.Cristian AntonPreşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni seara, că, dacă proiectul privind reforma pensiilor ocupaţionale, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea “nu rezistă la testul constituţional”, atunci “legitimitatea acestui Guvern dispare”, amintind că liderii coaliţiei şi-au asumat o “guvernare justă”, ceea ce e important să se întâmple.”Dacă la Curtea Constituţională, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaţionale, că nu spun eu speciale ale magistraţilor şi mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimbi sistemul în sensul că şi pentru magistraţi 35 de ani de muncă înseamnă momentul când poţi să treci la pensie sau 65 de ani, asta da, înseamnă o schimbare de sistem. Deci dacă nu rezistă la testul constituţional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur şi simplu dispare”, a declarat Kelemen Hunor la Antena 3.Potrivit acestuia, în anii trecuţi au fost încercate toate variantele.”Am încercat toate variantele în anii care au trecut şi de fiecare dată am primit un refuz din partea Curţii Constituţionale, cu motivările, cu argumentele. Acum Guvernul, coaliţia a ţinut cont de toate aspectele din trecut legate de reforma sistemului, de pensionare în cazul magistraţilor, a ţinut cont şi de pensiile ocupaţionale, a ţinut cont de perioada de tranziţie de 10 ani, pentru gustul meu este foarte mult, dar am făcut un compromis şi am spus că, dacă asta este soluţia, atunci vom accepta doar ca să putem trece de acest hop, fiindcă în societate, dacă ne uităm un pic, atunci într-adevăr tot ce înseamnă magistratura, percepţia despre magistratură, despre pensiile, despre vârsta de pensionare, cauzează nişte nervozităţi relativ mari. Atunci am spus că ok, cu 10 ani de tranziţie, haideţi să mergem înainte. Dar testul constituţional trebuie să-l aşteptăm”, a explicat liderul UDMR.Citește și Radu Miruță: „O încercare eșuată de a dărâma un guvern care lucrează. Nu se poate repara cu bătăi din palme”Bolojan ”e omul care nu dacă nu poate să facă ceea ce e de făcut”La remarca potrivit căreia premierul Bolojan a afirmat recent că “nu mai avem credibilitate să facem alte reforme dacă această reformă din pachetul 2 este respinsă de Curtea Constituţională”, Kelemen Hunor a replicat: “Deci, atunci de ce stai? Are dreptate Bolojan. Dacă nu poţi să faci ceea ce trebuie să faci, ceea ce am inclus în programul de guvernare şi ştim că e bine pe termen mediu şi pe termen lung pentru ţara noastră, dacă nu poţi să faci, atunci de ce să stai? El chiar e omul care nu stă dacă nu poate să facă ceea ce e de făcut”.Liderul UDMR a subliniat că guvernarea trebuie să fie şi dreaptă şi justă.”Guvernarea trebuie să fie şi dreaptă, şi justă, nu numai să tai. Dacă nu poţi să produci o guvernare justă şi dreaptă, chiar nu are rost să stai. Atunci să vină altcineva, şi asta este viaţa. Nu se opreşte pământul din rotire. (…) Nu e o chestie de a pica guvernul, să pice Bolojan. Pur şi simplu, noi am propus să facem şi o guvernare justă, să corectăm ceea ce nu era corect. (…) Nimeni nu are nimic împotriva magistraţilor, dar trebuie să înţelegem că vârsta de pensionare pentru fiecare trebuie să fie exact la fel – 35 de ani în câmpul muncii”, a precizat Kelemen Hunor. PSD vrea să modifice Pachetul 1 de măsuri fiscale. Mamele, veteranii și deținuții politici vor fi scutiți de CASS PSD vrea să modifice Pachetul 1 de măsuri fiscale. Mamele, veteranii și … Tensiuni în coaliție. Proiectele prin care PSD ar putea anula unele măsuri. … VIDEO. Viorica Dăncilă îi dă lecții de economie lui Ilie Bolojan: ”Nu face o … PSD vrea să modifice Pachetul 1 de măsuri fiscale. Mamele, veteranii și … Nicușor Dan nu participă oficial la deschiderea anului școlar. Șeful statului … AUR va sesiza CCR după eșecul celor patru moțiuni de cenzură: „Guvernul a ales … Simulare făcută de Guvern pe concedierile din primării. La Bihor, unde a … România va pierde 7 miliarde de euro din PNRR. Șeful MIPE are de stins și … AUR va depune patru moțiuni de cenzură împotriva cabinetului Bolojan. Sunt … Nicuşor Dan: „Nuclearul este una din zonele în care, în competiţia globală, … Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat: Sursa: Agerpres Etichete: guvern, masuri, curtea constitutionala, Kelemen Hunor, Dată publicare: 08-09-2025 22:51 Articol recomandat de sport.ro Dwayne Johnson, în lacrimi: a explicat de ce i s-au „topit“ mușchii.
Actualitateluni, 8 septembrie 2025, 23:37Ministerul Justiţiei iniţiază o consultare privind posibile modificări la Codul penal pentru încadrarea unor fapte precum femicidulViorela MarinHotNews.roShareViolență domestică. Sursă foto: Lev Dolgachov / Alamy / Alamy / ProfimediaMinisterul Justiţiei anunţă că iniţiază un proces de consultare privind necesitatea şi modalităţile de completare a cadrului normativ în privinţa infracţiunilor contra vieţii, inclusiv a situaţiilor de femicid. Potrivit Ministerului Justiţiei, o soluţie ar fi instituirea în cuprinsul infracţiunii de omor calificat a unei circumstanţe agravante speciale.Ministerul Justiţiei a făcut acest anunţ luni, „având în vedere preocuparea generată în spaţiul public de săvârşirea unor infracţiuni contra vieţii, în special ca urmare a receptării, la nivelul societăţii, a unei poziţii vulnerabile a anumitor categorii de persoane”, precum şi „îngrijorarea exprimată inclusiv de către Parlamentul României în această privinţă, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român, dar şi „constatând existenţa în cadrul mai multor legislaţii naţionale a unor soluţii legislative care se îndepărtează, în cazul infracţiunilor contra vieţii, de soluţia tradiţională a unei reglementări generale/egalitare şi se orientează uneori – ca răspuns la diferitele situaţii particulare – către o reglementare mai specifică”.Astfel, pornind de la dispoziţiile în vigoare ale Codului penal care incriminează faptele de omor, Ministerul Justiţiei anunță că „va iniţia consultări cu toţi actorii relevanţi astfel încât să decidă dacă sunt necesare intervenţii legislative asupra respectivelor dispoziţii ale Codului penal şi, dacă o astfel de necesitate va fi stabilită, să identifice soluţiile optime de reglementare, apte să contribuie suplimentar la realizarea acestui deziderat”.Potrivit Ministerului Justiţiei, o astfel de soluţie poate consta în instituirea în cuprinsul infracţiunii de omor calificat a unei circumstanţe agravante speciale constând în suprimarea vieţii unei persoane pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel. În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracţiunea de omor calificat, pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani.Zeci de cazuri de femicid în România în acest anDe la începutul anului, în România cel puțin 38 de femei au fost ucise, fie de partenerii lor de la acea vreme, fie de foști parteneri.În luna iunie, mii de persoane au protestat în fața Guvernului pentru a cere autorităților măsuri ferme pentru a preveni violența de gen. „Ne-am săturat de vorbe goale”, „Peste tot poliție, nicăieri justiție”, „Indiferența hrănește violența” și „Sute de femei sunt moarte, asta nu este dreptate” – au fost unele dintre mesajele lor.Despre acest fenomen s-a pronunţat şi preşedintele Nicusor Dan, care consideră că femicidul este „o problemă gravă” în România şi că statul român „nu dă o impresie de forţă, de fermitate”.Citește și Parlamentul înființează o comisie specială împotriva violenței asupra femeilor. Alina Gorghiu: „Vreau să explicăm clar ce înseamnă femicidul”„Lupta împotriva violenţei domestice şi de gen este o urgenţă naţională”. Apel după ultimul caz de femicid din România.
Rachetă balistică Iskander-M lansată de armata rusă, FOTO: east2west news / WillWest News / Profimedia Images
Rusia a utilizat o rachetă balistică Iskander în atacul din weekend care a lovit o clădire din Kiev a guvernului ucrainean, a afirmat luni un înalt oficial din administrația președintelui Volodimir Zelenski, potrivit France Presse.
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Yermak, a anunțat că a discutat despre atacul de duminică – primul de acest gen în cei peste trei ani de război – cu șeful diplomației americane, Marco Rubio.
„Pentru prima dată, inamicul a atacat clădirea guvernului ucrainean – un atac cu o rachetă balistică Iskander”, a scris Yermak, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.
Puternica rachetă Iskander a fost utilizată pe scară largă de Rusia, până acum, împotriva altor ținte din Ucraina.
Duminică, Rusia a lansat cea mai mare serie de drone și rachete asupra Ucrainei din 2022, când a început războiul, și până în prezent.
În timpul unei vizite în clădirea avariată, ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a remarcat „gaura uriașă” lăsată de impact și resturile rachetei.
„Doar pentru că racheta nu a putut să explodeze complet, întreaga clădire nu a fost transformată în ruine”, a spus ea.
O suprafață de 800 până la 900 de metri pătrați a fost avariată în urma bombardamentului cu această rachetă Iskander, a anunțat luni Andrii Danyk, șeful Serviciului de Urgență al Ucrainei.
Atacul a provocat un incendiu care s-a răspândit „foarte repede”, a declarat el în fața unui grup de jurnaliști, inclusiv de la AFP, care au vizitat locul impactului.
Yermak a mai precizat, în postarea lui de luni, că a discutat cu Rubio despre „întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei”, precum și despre garanțiile de securitate solicitate de Kiev în cazul unui armistițiu.
I had a phone call with the U.S. Secretary of State, Acting National Security Advisor to the President of the United States, @SecRubio.
I informed him about the constant russian attacks targeting our cities and residential buildings with drones and missiles. These strikes kill…
Via Transilvanica ar putea să beneficieze de o finanţare de 6 – 7 milioane de euro din Granturile Spaţiului Economic European şi Norvegiene 2021- 2028 pentru a fi amenajată corespunzător, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru.
Ilie Bolojan: Calculele că atacarea partenerilor de guvernare ţi-ar putea aduce nişte voturi sunt greşite Data publicării: 08.09.2025 23:29 Premierul Ilie Bolojan. Foto: Profimedia Premierul Ilie Bolojan a făcut un apel la solidaritate în coaliție. Calculele că atacarea partenerilor de guvernare ţi-ar putea aduce nişte voturi sunt greşite, a adăugat el.„În condiţiile în care ai parteneri care într-o alianţă au dispute între ei, calculele care sunt făcute, că atacarea partenerilor de guvernare ţi-ar putea aduce nişte voturi, estimarea mea este că aceste calcule sunt greşite şi doar recâştigarea încrederii între cetăţeni şi lumea politică este o condiţie pentru a ne recâştiga electoratele, iar această recâştigare de încredere înseamnă şi ca noi să ne respectăm unii pe alţii, înseamnă că dacă există un plan pe baza căruia am format o coaliţie şi un program de guvernare, să căutăm să îl respectăm, să îl ducem până la capăt, să îl explicăm românilor. Dacă ştim că trebuie să luăm măsuri nepopulare, atunci să ni le asumăm”, a spus Bolojan la TVR, potrivit Agerpres.Premierul a evocat o „înţelegere” în coaliţia guvernamentală privind pachetele de măsuri bugetare.„Votul de ieri din Parlament, unde moţiunile care au fost depuse vizavi de pachetele care au fost supuse atenţiei Parlamentului au fost respinse, confirmă că a fost o înţelegere şi un dialog. Într-o coaliţie de patru partide nu este uşor, pentru că întotdeauna există un istoric, există poziţionări diferite, există abordări diferite faţă de o temă sau alta, dar atunci când cheltui mult mai mult decât îţi poţi permite, când ai ajuns cu nişte datorii destul de mari şi dobânzile îţi cresc an de an, nu există soluţii în care le faci pe toate fără să deranjezi pe nimeni”, a subliniat Bolojan.El a adăugat că întreaga coaliţie de guvernare şi-a asumat respectivele măsuri.„Eu cred că, în afară de declaraţiile politice care se fac, care sunt declaraţii de context, declaraţii de poziţionare, toţi cei care facem parte din această coaliţie şi care susţinem aceste lucruri pe care le propune guvernul sau proiectele pe care convenim în coaliţie să le susţinem ştim în ce situaţie este România şi faptul că avem o responsabilitate pentru a scoate ţara din această situaţie dificilă”, a adăugat premierul.Acesta a reiterat că solidaritatea „este o condiţie necesară pentru a recâştiga încrederea şi pentru a putea performa”. Editor : M.B. Etichete: psd coalitie motiune de cenzura ilie bolojan Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google NewsTop Citite1 Tânără agresată de partener într-un parc din Capitală. „Țipa și cerea ajutor, dar nimeni… 2 „O rușine uriașă pentru Putin. Totul s-a făcut praf”: Coșmarul unei familii din Kursk… 3 Profesorii cer demisia ministrului Daniel David și amenință cu greva generală. „Să… 4 Scandal major în Sănătate, după conferința de la Brașov a medicilor conspiraționiști… 5 „Operațiunea Tensiune Joasă”. Mărturia unui muncitor de la fabrica Hyundai despre raidul…
Facturi mai mari, servicii de calitate slabă și întârzieri în investiții care ar trebui să modernizeze infrastructura, toate acestea sunt consecințe directe ale modului în care sunt conduse companiile de stat. În loc să fie spații de strategie și control, multe consilii de administrație rămân simple structuri formale, unde deciziile sunt dictate politic, atrag atenția specialiștii.
Sursă foto: Shutterstock
În spatele acestor probleme se află modul în care sunt alcătuite și funcționează consiliile de administrație, unde criteriile de selecție, evaluarea performanței și stabilitatea regulilor rămân puncte nevralgice.
Companiile de stat între politică și formalism
Dincolo de numirile politice, principalele blocaje de guvernanță în companiile de stat din România țin de lipsa unor criterii clare și predictibile de selecție, absența unei matrici de competențe obligatorii pentru membrii consiliilor, dar și lipsa evaluărilor periodice. „Consiliile sunt adesea tratate ca organisme formale, fără impact real asupra strategiei. În mediul privat, presiunea investitorilor și a pieței a accelerat adoptarea unor practici moderne de guvernanță, dar chiar și acolo lipsa pregătirii formale și a unei culturi de board consolidate rămâne un obstacol”, explică pentru „Adevărul” Carmen Micu, CEO & Fondator Envisia – Boards of Elite.
România și standardele OECD: între validare și realitate
România a primit recent o opinie favorabilă din partea OECD în procesul de aderare, însă acest aviz nu plasează țara la nivelul statelor avansate. Dacă în Finlanda evaluările externe și matricea de competențe sunt obligatorii, iar Polonia a reușit, prin reformele din ultimul deceniu, să crească randamentul companiilor de stat cu 25% în doar trei ani, România rămâne blocată în aplicarea fragmentară a legislației.
Exemple precum Norvegia, unde independența și diversitatea sunt criterii stricte, sau Noua Zeelandă, care menține baze publice de candidați pentru pozițiile de board, arată diferența de mentalitate dintre țările care tratează guvernanța ca pe un instrument strategic și cele care o văd doar ca pe un exercițiu formal.
„În România, cadrul legislativ există (OUG 109/2011, ulterior consolidată prin Legea nr. 111/2016 și modificată recent prin OUG nr. 22/2025), dar aplicarea lui este fragmentată”, subliniază Carmen Micu.
În opinia sa, lipsa unei guvernanțe funcționale are efecte vizibile în viața de zi cu zi: facturi mai mari, servicii de calitate slabă și întârzieri în proiecte de investiții. Consecințele se amplifică pe termen mediu și lung, pentru că România pierde ritmul modernizării infrastructurii, devine mai puțin atractivă pentru investitori și accesează mai greu fondurile europene. În același timp, se erodează încrederea cetățenilor atât în instituții, cât și în economia de piață.
„Când boardurile funcționează profesionist, resursele sunt alocate eficient, proiectele sunt livrate la timp, iar cetățenii beneficiază de servicii de calitate. Când nu funcționează, costurile reale se traduc nu doar în bani pierduți, ci și în oportunități ratate pentru o întreagă generație”, avertizează Carmen Micu.
Cum arată soluțiile
Ea aduagă că soluția nu este birocrația, ci constă în reguli simple, clare și aplicabile. Mai precis, Envisia a propus administrației actuale un set de măsuri: selecții transparente bazate pe competențe, matrice obligatorie de calificări, evaluări anuale și instruire continuă a membrilor.
„OECD și IFC consideră educația formală a membrilor consiliilor ca element central al profesionalizării, iar România are deja infrastructura necesară: programe acreditate, o comunitate de peste 300 de directori neexecutivi și resurse pentru formare continuă. Modele din Polonia și Finlanda arată că profesionalizarea aduce creșteri de performanță semnificative în doar câțiva ani”, completează Carmen Micu.
Echilibrul de putere în boarduri
Un alt punct critic rămâne echilibrul între stat, investitori și societatea civilă. „Statul are un rol legitim ca acționar, dar boardurile nu trebuie să fie simple extensii ale aparatului politic. Investitorii aduc presiunea performanței economice, iar societatea civilă reprezintă vocea interesului public și a sustenabilității”, adaugă specialista.
Miza reală a guvernanței depășește simpla discuție despre cine ocupă funcțiile de conducere. Esențial este modul în care consiliile de administrație își asumă responsabilitatea pentru resursele gestionate și pentru interesul public, cu efecte directe asupra performanței pe termen lung și asupra nivelului de încredere al societății, conform spuselor sale.
Problema performanței companiilor publice este confirmată și de cele mai recente date oficiale. Potrivit unei analize prezentate în iulie 2025 de fostul vicepremier Dragoș Anastasiu, în vizorul Agenției pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) se află 1.326 de întreprinderi publice: 1.182 la nivel local și 144 la nivel central. Din acestea, 266 de companii generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, iar șapte dintre ele concentrează pierderi de două miliarde: în ciuda subvențiilor masive primite de la stat. Printre numele grele aflate pe listă se numără CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Electrocentrale Craiova, Complex Energetic Valea Jiului și Unifarm.
„Avem o problemă legată de performanță”, admitea, la acea vreme, Anastasiu, dând exemplul aeroporturilor unde numărul de angajați din România este aproape dublu față de instituții similare din Europa, pentru același volum de pasageri.
Tot atunci, oficialul anunța un pachet de măsuri care vizează reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, scăderea remunerațiilor și plafonarea beneficiilor, precum și interdicția ca funcționarii publici să facă parte din mai multe boarduri simultan. El sublinia că reforma companiilor publice presupune și publicarea tuturor remunerațiilor și subvențiilor, precum și listarea la bursă a cel puțin trei companii de stat, conform jaloanelor asumate prin PNRR.
Reforma companiilor publice, miză politică și economică
La începutul lunii septembrie, premierul Ilie Bolojan a legat reforma companiilor publice de responsabilitatea statului față de cetățeni. El a insistat că legea promovată de Guvern are ca obiectiv „profesionalizarea și depolitizarea companiilor de stat”, dar a avertizat că succesul depinde de „aplicarea cu bună-credință a noilor prevederi”.
Bolojan a subliniat că România are nevoie de întreprinderi publice „puternice, conduse profesionist, cu misiuni clare și cu rezultate concrete”, mai ales în domenii precum energia, transporturile și apărarea. În administrația locală, a spus el, cetățenii trebuie să beneficieze de „servicii publice funcționale, la utilități de calitate, la transport urban sigur și curat”.
În sprijinul acestui obiectiv, premierul a anunțat măsuri precum reducerea numărului de posturi, plafonarea indemnizațiilor considerate excesive și introducerea unor criterii de performanță monitorizate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. „Vrem un stat modern, care nu își abandonează companiile publice, ci le face performante și responsabile”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a criticat opoziția pentru moțiunea de cenzură împotriva legii privind guvernanța corporativă, afirmând că „semnatarii acestei moțiuni nu doresc să reformăm companiile de stat”.
Referindu-se direct la veniturile directorilor din întreprinderile publice, el a întrebat: „Îi invit să meargă printre români și să le spună că un salariu de 8.000 de euro pe lună al unui director la stat nu trebuie plafonat.”
Cumnatul şi nepoata preşedintelui Nicuşor Dan, la târgul tradiţional de la Vaslui. „Mi-am adus aminte de copilărie și mi-am adus și fiica să vadă cum e la bâlci, la bunici”
Cumnatul şi nepoata președintelui Nicușor Dan, în vârstă de 9 ani au plecat special din Bucureşti pentru a participa la bâlciul tradiţional din Vaslui.
Bâlciul tradiţional din Vaslui are loc în fiecare an la început de septembrie. FOTO: Facebook
Evelin, nepoata de 9 ani a președintelui Nicușor Dan, a ținut morțiș să participe la bâlciul din Vaslui. Pentru a-i îndeplini dorința, tatăl său, Bogdan Grădinaru, fratele Mirabelei Grădinaru, partenera de viață a președintelui, a dus-o special de la București, vineri seara, în orașul bunicilor săi.
„Mi-am adus aminte de copilărie și mi-am adus și fiica să vadă cum e la bâlci, la bunici. Nu am mai fost, cred de 25 de ani, de când era în partea cealaltă de oraș, înspre Gura Bustei. Am venit special din București pentru acest eveniment”, a declarat Bogdan Grădinaru pentru Vremea Nouă.
Micile atracții au cucerit-o pe Evelin, care a fost încântată să se dea într-o vârtelniță cu lanțuri, un utilaj de colecție aparținând familiei Lichiardopol, cunoscuți veterani ai bâlciurilor din Moldova.
Bogdan Grădinaru, cumnatul șefului statului, este cunoscut în spațiul public nu doar datorită faptului că este fratele partenerei de viaţă a preşedintelui Nicuşor Dan. Numele său a apărut încă din 2008, odată cu implicarea în Asociația „Salvați Bucureștiul”, fondată de Nicușor Dan, unde a contribuit la campaniile pentru protejarea patrimoniului arhitectural și a spațiilor verzi.
Absolvent al Facultății de Informatică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, el și-a construit cariera în domeniul IT, revenind din nou în atenţie în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a cumnatului său, când a fost prezent și în dezbateri publice, inclusiv într-una electorală la Antena 3, unde a vorbit despre familia prezidențială.
Relația apropiată dintre familia Grădinaru și președinte a fost adesea evocată, inclusiv prin aprecierile lui Nicușor Dan la adresa soacrei sale, Liliana Grădinaru, învățătoare apreciată în Vaslui. Liderul de la Cotroceni a amintit în timpul Festivalului Zemei din Republica Moldova că „borșul soacrei sale e mai bun ca zama moldovenească”.
În această vară, familia prezidențială nu a ajuns la Vaslui, astfel că cei doi copii ai președintelui, Ahee și Antim, au ratat bâlciul din orașul bunicilor din partea mamei. Cu toate acestea, Bogdan Grădinaru afirmă că, după ce Evelin le va povesti experiența, este convins că anul viitor întreaga familie va fi prezentă la tradiționalul eveniment.
