Comentatorul conservator Charlie Kirk, un aliat al lui Donald Trump şi director executiv al ONG-ului Turning Point USA (TPUSA), a fost împuşcat joi la un eveniment la Universitatea Utah Valley.
“Charlie Kirk a fost împuşcat la Utah Valley University. Starea sa nu este cunoscută deocamdată”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru Fox, precizând că Kirk a fost dus la spital.
O înregistrare video a incidentului circulând pe reţelele de socializare îl arată pe Kirk adresându-se unei mari mulţimi în aer liber, când se aude un zgomot puternic care a răsunat ca un foc de armă. Kirk poate fi văzut ducându-şi repede mâna la gât în timp ce cade de pe scaun, făcând participanţii să fugă.
This is the man that shot Charlie Kirk, the mainstream media has rotted the minds of our nations elderly to the point they are becoming terroristspic.twitter.com/QsGmLegy7H
“A fost tras un foc de armă dintr-o clădire din apropiere şi avem un suspect în arest”, a declarat un purtător de cuvânt al universităţii pentru Reuters într-un e-mail.
“Urmărim îndeaproape rapoartele despre tragicul atac armat care l-a implicat pe Charlie Kirk la Utah Valley University”, a declarat pe X directorul FBI, Kash Patel. “Gândurile noastre sunt alături de Charlie, de cei dragi lui şi de toţi cei afectaţi”, a adăugat el.
Patel a mai spus că agenţii FBI vor ajunge rapid la faţa locului.
Acest polemist american de extremă dreapta a fost un personaj important în campania miliardarului republican. El a condus o organizaţie însărcinată cu campania electorală în state cheie capabile să influenţeze alegerile prezidenţiale.
“Trebuie să ne rugăm cu toţii pentru Charlie Kirk, care a fost împuşcat”, a scris Trump pe reţeaua sa Truth Social. “Domnul să îl binecuvânteze!”, a adăugat el.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
O femeie de 70 de ani din Zorlenţu Mare, judeţul Caraş-Severin, a murit miercuri seara, după ce a fost atacată și mușcată de câinele familiei, un exemplar din rasa American Bully, în timp ce se afla în grădina locuinței.
“La faţa locului a fost solicitată de urgenţă intervenţia unui elicopter SMURD, echipajul medical efectuând manevre de resuscitare. Din nefericire, în ciuda eforturilor depuse, femeia a fost declarată decedată”, a informat Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Caraş-Severin.
Câinele implicat în incident a fost tranchilizat şi eutanasiat.
Cercetările continuă în acest caz sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşiţa, pentru ucidere din culpă şi neluarea măsurilor de către proprietarul câinelui pentru a preveni atacul asupra unei persoane.
Proteste violente pe fondul crizei politice din Franța. Primele declarații ale noului premier, Sébastien Lecornu
Nicușor Dan, președintele României, susține o conferință de presă la Palatul Cotroceni din București, 4 iunie 2025. Inquam Photos / George Călin
Președintele Nicușor Dan a afirmat, miercuri seară, că nu are încă o „imagine clară” a ceea ce s-a întâmplat în noiembrie anul trecut, când a fost anulat primul tur al alegerilor prezidențiale.
„În intervalul care s-a scurs de atunci mi se pare că nu doar în România, dar la nivel european, faptul că există un război hibrid al Rusiei, care înseamnă atacuri cibernetice pe de o parte, pe de altă parte campanii masive de dezinformare, devine tot mai cunoscut și tot mai evident. Adică avem rapoarte ale NATO, avem rapoarte ale Marii Britanii, avem rapoarte ale Uniunii Europene, ale Spaniei, ale Italiei, ale Franței, toate vorbind de influențe de campanie întregi de dezinformare și de slăbire a democrației, pe care Rusia le face în fiecare din aceste țări europene”, a arătat șeful statului, în cadrul unui interviu la TVR, potrivit Agerpres.
Președintele a precizat că atunci când va exista claritate privind acest subiect va informa publicul.
„În momentul acesta nu pot să spun că am imaginea clară față de ce s-a întâmplat în noiembrie. Există bineînțeles niște investigații ale Parchetului. Mai este nevoie de timp. Într-un termen rezonabil din momentul acesta, o să o să ies public, așa cum am promis, ca să facem un o imagine de evenimentului noiembrie inclusă în perspectiva generală a războiului hibrid al Rusiei în Europa”, a mai afirmat președintele Nicușor Dan.
Larry Ellison, în timpul Marelui Premiu de Formula 1 al Marii Britanii, pe circuitul Silverstone, Towcester, din Regatul Unit, pe 6 iulie 2025. FOTO: Jay Hirano / AFLO / Profimedia
Elon Musk a pierdut titlul de „cel mai bogat om din lume”, după ce averea cofondatorului companiei Oracle, Larry Ellison, a consemnat o creştere explozivă în urma unor rezultate financiare spectaculoase ale companiei, scrie CNN.
Potrivit Bloomberg, averea lui Ellison a crescut cu 101 miliarde de dolari, ajungând la 393 de miliarde, depăşindu-l astfel pe Musk, care are o avere de 385 de miliarde.
Creşterea fulminantă vine după ce Oracle a raportat marţi seară o cerere uriaşă pentru centrele sale de date, alimentată de boom-ul inteligenţei artificiale (AI).
Acţiunile Oracle au urcat miercuri cu 41%, cel mai mare salt zilnic din 1992 încoace, acest rezultat ducând compania aproape de pragul de 1.000 de miliarde de dolari la capitalizarea bursieră, notează News.ro.
CEO-ul Safra Catz a anunţat semnarea a patru contracte de miliarde de dolari şi a anticipat alte noi contracte în perioada următoare.
Oracle a devenit un furnizor-cheie de infrastructură pentru companiile AI, semnând inclusiv un acord cu OpenAI, pentru a furniza 4,5 gigawaţi de energie necesară software-ului său.
Analistul Ben Reitzes a catalogat cererea record de 455 miliarde de dolari pentru serviciile Oracle drept una „uluitoare”.
Larry Ellison, în vârstă de 81 de ani, este cel mai mare acţionar individual al Oracle şi a atins acum cea mai mare creştere de avere într-o singură zi consemnată vreodată de Bloomberg Billionaires Index.
Musk, care a deţinut titlul de „cel mai bogat om din lume” din 2021 încoace, l-a pierdut temporar şi în trecut, în favoarea lui Bernard Arnault şi Jeff Bezos, dar a revenit de fiecare dată în fruntea topului datorită investiţiilor în companiile Tesla şi SpaceX.
„Oprește războiul din Ucraina, oprește escaladarea conflictului” este apelul făcut de secretarul general al NATO, Mark Rutte către Vladimir Putin, după ce armata poloneză a anunţat, miercuri dimineaţă, că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, într-o acţiune care ar putea constitui o provocare majoră pentru Europa, transmit CNN și BBC. O dronă rusească a lovit o clădire rezidențială din regiunea Lublin, anunță Reuters. În fața amenințării, Varșovia a invocat Articolul 4 din Tratatul NATO, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2022, de la momentul invaziei ruse în Ucraina. Reacții au venit și din țara vecină. Încălcarea spațiului aerian al Poloniei cu drone rusești reprezintă „un nou nivel de escaladare”, afirmă președintele Volodimir Zelenski. Președinții Poloniei și SUA au discutat telefonic despre situația creată. Rusia a demonstrat din nou că se comportă agresiv”, afirmă președintele României, Nicușor Dan.
Născută pe rețelele sociale, miercuri s-a transformat în zi de mobilizare, la numai două zile după un vot de încredere privind guvernul lui François Bayrou, și are ca obiectiv principal revolta împotriva planului bugetar propus de fostul prim-ministru. Deși președintele francez Emmanuel Macron nu a întârziat să numească un nou prim-ministru, demonstrațiile de miercuri marchează începutul unui sezon prelungit de tulburări și nemulțumiri profunde în Franța.
În apropiere de Minsk, în sudul Belarusului, autoritățile desfășoară, în tăcere, lucrări de amploare pentru ridicarea unei baze militare strategice. Suprafața ocupată — echivalentul a aproximativ 280 de terenuri de fotbal — sugerează o investiție semnificativă în infrastructura defensivă, iar imaginile din satelit par să indice o destinație precisă: instalarea unui complex balistic rusesc de generație nouă, cunoscut sub numele de „Oreșnik”.
Investigația aparține jurnaliștilor proiectului „Skhemy”, parte a Radio Svoboda, care au analizat imaginile satelitare furnizate de compania Planet Labs. Construcțiile se desfășoară în apropiere de satul Pavlivka, la sud de capitala Minsk, pe locul unei foste baze sovietice dezafectate – Tabăra militară nr. 25 „Pavlivka”, ce a aparținut fostului 306-lea Regiment de Rachete Strategice Slutsk.
Un nou centru pentru infrastructură strategică rusă?
Lucrările de defrișare au început discret în iunie 2024, iar din 2025 construcția a intrat într-o fază activă. Conform analizelor vizuale, au fost deja ridicate 13 depozite de muniție, fiecare cu dimensiuni de aproximativ 30×20 metri, amplasate în spatele unor structuri defensive. De asemenea, au fost construite trei hangare de 100 de metri lungime și au fost turnate fundații pentru diverse clădiri auxiliare, conectate printr-o rețea rutieră internă.
Jurnaliștii ucraineni notează că baza nu figurează în documentele cadastrale publice și nu există vreo mențiune oficială despre ea din partea autorităților din Belarus. Ministerul Apărării de la Minsk nu a răspuns solicitărilor de clarificare.
„Oreșnik” — un nume discret pentru un sistem cu valențe strategice
Conform experților consultați, noua bază ar putea găzdui complexul rusesc de lansare a rachetelor balistice de rază medie „Oreșnik” — un sistem aflat încă în mare parte în zona opacității informaționale, dar despre care analiștii cred că este destinat transportului și lansării armelor cu potențial nuclear.
Konrad Muzyka, analist militar polonez, susține că lucrările vizează cu mare probabilitate o capacitate nucleară: „Este plauzibil ca aici să fie amenajate facilități de stocare și operare a armelor nucleare, pe structurile rămase de pe vremea Războiului Rece.”
Această ipoteză este susținută și de Mark Eklund, fost ofițer de informații în armata finlandeză, specializat în analiza capacităților militare rusești. „Structura generală a complexului corespunde cu tiparul unei baze de rachete strategice. Dacă aici va fi desfășurat sistemul ‘Oreșnik’, acest loc ar fi o alegere coerentă.”
De la arsenal sovietic la ambiții nucleare regionale
În perioada sovietică, baza de la Pavlivka găzduia rachete balistice R-12 și sisteme mobile precum „Pioneer” și „Topol”. În 1993, odată cu aderarea Belarusului la Tratatul de Neproliferare Nucleară, regimentul 306 a fost retras, baza dezafectată, iar infrastructura — deși parțial distrusă — a rămas intactă în subsoluri, buncăre și silozuri abandonate.
Reactivarea acestui spațiu pare să se înscrie într-o nouă doctrină de securitate pe care Minsk o adoptă tot mai deschis în ultimii ani — una care include prezența forțelor și armamentului strategic rusesc pe teritoriul belarus.
Declarațiile recente ale oficialilor întăresc această direcție. Aleksandr Volfovici, secretarul Consiliului de Securitate al Belarusului, a afirmat în mai 2025 că „relocarea unui complex nuclear în Belarus va avea un efect de răcire asupra capetelor înfierbântate”. La rândul său, președintele Aleksandr Lukașenko ar fi cerut direct omologului său rus, Vladimir Putin, să autorizeze desfășurarea sistemului „Oreșnik” în Belarus încă din decembrie 2024.
Manevre militare și reacții regionale
Noua bază ar urma să joace un rol central în cadrul exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad-2025”, programate între 12 și 16 septembrie. În anticiparea acestora, autoritățile poloneze au anunțat că vor închide complet frontiera cu Belarusul în noaptea de 12 spre 13 septembrie, o măsură care reflectă creșterea îngrijorărilor privind securitatea în flancul estic al NATO.
În paralel, armata belarusă a testat recent un elicopter de tip dronă, Sky-Truck, echipat cu motoare produse de Rolls-Royce — un detaliu care subliniază diversificarea tehnologică a programelor militare naționale.
HomePolitică„Vreau să fiu președintele tuturor românilor”. Mesajul lui Nicușor Dan după criticile privind ultimele decizii „Vreau să fiu președintele tuturor românilor”. Mesajul lui Nicușor Dan după criticile privind ultimele decizii0Oana Ababei01 live Publicat: 10.09.2025 23:59 Ultima actualizare: 10.09.2025 23:59Președintele Nicușor Dan a declarat că acțiunile sale recente, inclusiv atacarea la Curtea Constituțională a legii privind propaganda legionară, reprezintă exercitarea atribuțiilor constituționale și nu o strategie de atragere a electoratului „suveranist”.Președintele Nicușor Dan. FOTO: AFP„Eu am spus din campanie că vreau să fiu președintele tuturor românilor și că vreau să am un dialog pe care l-am și propus când au fost diversele consultări la Cotroceni cu toate partidele. Dar tot ce-mi spuneți dumneavoastră – nu cred, am citit și eu toate aceste interpretări. Adică… în trimiterea la CCR și în intenția de trimite la Parlament acea lege – este pur și simplu exercitarea unei atribuții a președintelui care dorește să fie un mediator în societate și să nu permită ca tensiuni și mai grave să se producă”, a explicat șeful statului, miercuri seară, într-un interviu la TVR 1.Referindu-se la proiectul de lege contestat, Nicușor Dan a avertizat asupra riscului de interpretări excesive:„Așa cum este proiectul de lege acum, dacă eu vă dau dumneavoastră operele complete ale lui Shakespeare, citând cuvânt cu cuvânt, sunt pasibil de pușcărie pentru că în interiorul acelor opere complete ale lui Shakespeare există o piesă care se numește «Neguțătorul din Veneția» și în interiorul acestei piese sunt niște remarci antisemite. Trebuie să punem o barieră, bineînțeles că suntem împotriva extremismului, împotriva urii, a antisemitismului, a xenofobiei. Dar astea sunt valori de care nu ne suspectează nimeni (că le încălcăm, n.r.), dar mai departe trebuie să existe un echilibru”.Întrebat dacă mișcările extremiste reprezintă un pericol actual în România, președintele a răspuns că fenomenul nu poate fi ignorat, dar are rădăcini mai degrabă sociale decât ideologice.„E o lege care există deja. Pe o lege care există deja evident că există un risc ca o nemulțumire care, în opinia mea, este în esență socială, care vine din inechități din societate, care vine din corupție, să se ducă într-o zonă de xenofobie, ură, tocmai pentru că vine dintr-o neîncredere la adresa lidership-ului politic al țării. Și ăsta este un risc asupra căruia noi trebuie să reflectăm. Dar mijloacele cu care o facem trebuie să fie proporționale pentru ca să nu alimenteze mai mult o astfel de posibilă direcționare a unei părți din societate”, a precizat Nicușor Dan.Președintele României, Nicușor Dan, a mai declarat miercuri seară că deși atacurile între partidele de la guvernare sunt vizibile, „ar fi mai bine ca ele să nu existe”, însă ceea ce contează sunt rezultatele obținute de actualul Executiv.Citește și:Nicușor Dan spune că „Rusia trebuie oprită”: A demonstrat din nou că se comportă agresiv, testând constant limitele noastreCitește și:Nicuşor Dan, despre spionul moldovean: „Nu pot să spun mai mult decât ce e public. Sunt foarte mulţi oameni pentru care există măsuri de contra-spionaj”Citește și:Nicușor Dan a explicat ce va face România în cazul intrării unor drone rusești în spaţiul nostru aerian: „Procedurile sunt pregătite pentru a reacţiona la fel”Oana AbabeiCitește mai multe despre: curtea constituționalăextremism.
