Actualitate joi, 11 septembrie 2025, 12:29
„Momentul ales de Rusia nu e o coincidență. Provoacă teamă în rândul europenilor și alimentează sentimentele anti-război încurajate de partidele populiste”
HotNews.ro Share
Poliția și armata inspectează pagubele provocate unei case distruse de resturile unei drone rusești doborâte în satul Wyryki-Wola, din estul Poloniei, pe 10 septembrie 2025. Credit line: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia
Prin trimiterea unui val de drone în spațiul aerian polonez, Rusia testează reacția militară a NATO și hotărârea politică a Europei de a susține Ucraina cu arme și garanții de securitate în cazul unei escaladări, scrie cercetătorul asociat Centrului European de Politici și editorialistul Paul Taylor, într-o opinie publicată de The Guardian.
Temerile unor țări precum Germania și Italia privind escaladarea conflictului în Europa sunt legitime având în vedere că situația din Polonia nu a fost una accidentală, scrie Paul Taylor în opinia publicată joi de The Guardian. Polonia a mobilizat, miercuri, propriile forțe aeriene și cele ale NATO pentru a doborî dronele rusește care au intrat în spațiul său aerian.
„Momentul ales nu poate fi o coincidență”, scrie editorialistul publicației britanice despre intervenția Rusiei în spațiul aerian al Poloniei.
Acum nici o săptămână în urmă, o „coaliție a voinței” formată din 26 de țări, condusă de Franța și Marea Britanie, a anunțat un acord privind o „forță de asigurare”, menită să contribuie la garantarea securității Ucrainei după orice încetare a focului în războiul de agresiune al Rusiei. Vladimir Putin a intensificat bombardamentele nocturne asupra Ucrainei, sfidând eforturile lui Donald Trump de a negocia un acord de pace, și a respins orice prezență a forțelor europene pe teren.
Ministerul rus al Apărării a declarat că nu a intenționat să lovească niciun obiectiv în Polonia. Însă incursiunea a 19 drone pare a fi un test deliberat al voinței politice a Occidentului de a intensifica sprijinul acordat Kievului, într-un moment în care aliații europeni nu sunt siguri în ce măsură se pot baza pe sprijinul SUA, având în vedere conducerea imprevizibilă a lui Trump.
„Este posibil ca acest gest să aibă și scopul de a semăna teamă în rândul populației europene, alimentând sentimentele anti-război încurajate de partidele populiste”, potrivit editorialistului.
Jocul de-a șoarecele și pisica
Mai mulți aliați europeni ai NATO au participat la interceptarea dronei de către forțele aeriene poloneze, printre care un avion radar italian, avioane de vânătoare olandeze și rachete Patriot germane, potrivit NATO.
Aceasta nu a fost prima încălcare a spațiului aerian al NATO de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, dar a fost de departe cea mai mare. De asemenea, a vizat o țară care a fost principalul centru de livrare a armelor occidentale către Kiev, precum și un lider în reînarmarea europeană. Dronele rusești înarmate au aterizat (fără a provoca pagube) în Letonia și Lituania, iar o rachetă ucraineană de apărare aeriană rătăcită a ucis doi polonezi în 2022.
Aeronavele și navele militare rusești testează în mod regulat reacțiile occidentale, zburând foarte aproape de spațiul aerian și apele teritoriale ale țărilor din Marea Baltică, Marea Nordului și Marea Neagră și, ocazional, intrând și ieșind din acestea.
Într-un joc de-a șoarecele și pisica, țările NATO trimit frecvent avioane pentru a escorta aeronavele rusești sau trimit nave militare pentru a urmări navele care navighează în apropierea conductelor energetice și cablurilor subacvatice importante. În mod similar, Finlanda a reținut și Suedia a abordat nave chineze suspectate că au deteriorat în mod deliberat infrastructura subacvatică, târând ancorele pe fundul mării.
Cu toate acestea, aceasta a fost prima dată când un membru NATO a fost nevoit să doboare drone rusești deasupra teritoriului său de la începutul războiului din Ucraina. „Această situație ne apropie cel mai mult de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial”, a declarat premierul polonez, Donald Tusk, într-un discurs sobru adresat parlamentului său.
Liderii europeni îl vor presa pe Trump
Polonia a invocat articolul 4 al NATO, în temeiul căruia un aliat poate solicita consultări „ori de câte ori, în opinia oricăruia dintre ei, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți este amenințată”. Într-o declarație făcută după discuțiile de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că aliații și-au exprimat solidaritatea cu Polonia și au condamnat „comportamentul imprudent” al Rusiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a grăbit să-l acuze personal pe Putin, scrie Taylor. Într-o adăugire de ultim moment la discursul său privind „starea Uniunii” adresat Parlamentului European, ea a declarat: „Chiar astăzi am asistat la o încălcare imprudentă și fără precedent a spațiului aerian al Poloniei și al Europei de către mai mult de 10 drone rusești Shahed. Europa este pe deplin solidară cu Polonia. Mesajul lui Putin este clar și răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar”.
În opinia cercetătorului de la Centrul European de Politici, liderii europeni vor profita fără îndoială de această incursiune rusă pentru a-l presa pe Trump să se angajeze să ofere sprijin pentru o forță de asigurare condusă de Europa pentru Ucraina.
De asemenea, ei vor invoca incidentul ca justificare pentru campania de reînarmare pe care au lansat-o pentru a contracara amenințarea rusă crescândă la adresa securității europene. Aliații NATO ar putea trimite avioane și baterii de rachete pentru a întări apărarea aeriană a Poloniei.
„Este timpul ca Occidentul să transmită Moscovei mesajul”
În spatele ușilor închise, este probabil să aibă loc o dezbatere mai aprinsă cu privire la cât de agresiv ar trebui să răspundă NATO la încălcările Rusiei și la alte acte de război hibrid, precum sabotajul și atacurile cibernetice, mai scrie editorialistul, scrie Paul Taylor.
El dă exemplul membrilor nordici și baltici care fac presiuni pentru o reacție mai fermă – de exemplu, împuternicirea patrulelor aeriene NATO să doboare orice aeronavă rusă cu echipaj care intră în spațiul lor aerian – pentru a demonstra solidaritatea Alianței Nord-Atlantică și hotărârea de a intra în război, dacă vreuna dintre națiunile sale este atacată.
Totodată, aceștia doresc ca aliații europeni și americani să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acțiune și să îi dea mână liberă să lovească adânc în teritoriul rus. Între timp, Ucraina însăși îndeamnă țările NATO să doboare rachetele rusești din spațiul său aerian de pe propriul teritoriu.
„Unii dintre aliații Ucrainei, precum Germania și Italia, s-au arătat mai precauți în ceea ce privește riscul unei escaladări. Însă, având în vedere provocările din ce în ce mai îndrăznețe ale lui Putin, atât în Ucraina, cât și față de aliații săi europeni, este timpul ca Occidentul să transmită Moscovei mesajul că este gata să ajute Kievul să răspundă și că agresiunea sa va avea consecințe mai grave”, conchide editorialistul.
Vezi articol complet la: HotNews
