• Home
• Stil de viață
• Viață sănătoasă
• Disfagia și tulburările de înghițire: 5 greșeli la masă care îți pot afecta grav sănătatea gâtului și îți pot pune în pericol viața

Disfagia și tulburările de înghițire: 5 greșeli la masă care îți pot afecta grav sănătatea gâtului și îți pot pune în pericol viața

Daciana Mitrache 1 live Publicat: 02.09.2025 02:03

Puțini dintre noi ne gândim la modul în care înghițim, mâncăm și bem, dar tulburările de înghițire (disfagia) pot afecta sănătatea gâtului și a căilor respiratorii. „Modul corect de a înghiți, deși pare natural, poate varia de la o persoană la alta. Cheia este să luați mușcături potrivite, să mestecați bine și să aveți puțin lichid la îndemână în timpul mesei”, explică dr. Laura Dominguez, otorinolaringolog și specialist în tulburări de înghițire.

Evaluare specializată pentru a evita greșelile care afectează înghițirea Foto Shutterstock

În continuare, veți afla cum să înghițiți corect alimentele și lichidele, care sunt cauzele și simptomele tulburărilor de înghițire (disfagia) la copii și adulți, precum și sfaturi practice și strategii recomandate de logopezi pentru a reduce riscurile și a proteja sănătatea gâtului. Vom explora experiențele reale ale pacienților și părinților, pentru a înțelege impactul acestor tulburări asupra vieții de zi cu zi și importanța intervenției timpurii.

5 greșeli frecvente la masă care pot agrava disfagia

Tulburările de înghițire (disfagia) pot fi accentuate de anumite obiceiuri la masă. Iată cele mai frecvente 5 greșeli de evitat:

1. Înghițirea rapidă a alimentelor. Mestecatul insuficient și „tragerea pe gât” a mâncării poate provoca blocaje sau disconfort.
2. Consumul cantităților mari de lichide dintr-o singură înghițitură. Băutul rapid crește riscul ca lichidul să ajungă în căile respiratorii.
3. „Pufăitul” lichidelor. Aspirarea lichidelor cu suflu forțat, în loc de înghițirea normală, poate fi periculoasă.
4. Înclinarea excesivă a capului pe spate. Poziția greșită în timpul înghițirii solicită gâtul și poate cauza aspirație.
5. Neglijarea texturii și consistenței alimentelor. Alimentele uscate sau greu de mestecat pot crește riscul de blocaje și complicații.

Cum să înghițiți corect alimente și lichide: sfaturi de la logopezi

Logopezii recomandă atât copiilor, cât și adulților să încetinească ritmul atunci când consumă alimente solide – mai ales cele uscate, precum sandvișurile, sushi sau carnea uscată. De asemenea, este esențial să evităm reflexul de a „trage pe gât” (a bea rapid și dintr-o singură înghițitură mare, fără pauze) sau de a „pufăi” (a aspira cu suflu forțat, nu printr-o înghițitură normală) când bem lichide.

În logopedie, astfel de comportamente sunt considerate riscante pentru o înghițire sigură, mai ales la copii sau persoane cu dificultăți de deglutiție. Înclinarea capului pe spate și înghițirea rapidă a cantităților mari de lichid solicită suplimentar structurile gâtului și crește riscul ca lichidul să ajungă în căile respiratorii.

Specialiștii recomandă, în schimb, să înclinați capul doar ușor sau să folosiți un pai. Astfel, gravitația devine un aliat al înghițirii corecte, reducând riscurile și protejând sănătatea gâtului.

Tulburările de înghițire: cauze și ce este disfagia

Dificultățile la înghițire pot apărea ori de câte ori gâtul este inflamat sau iritat. „Aceste probleme pot fi temporare, de exemplu după o infecție a căilor respiratorii superioare, sau pot persista luni sau ani, cum ar fi după radioterapie la nivelul gâtului sau coloanei vertebrale”, explică dr. Laura Dominguez, medic otorinolaringolog și laringolog din Dallas – Texas, pentru The Guardian.

La copii, tulburările de înghițire fac parte din categoria tulburărilor de alimentație pediatrice. „Cercetările arată că aproximativ unul din trei duzini de copii sub cinci ani este afectat de o tulburare de alimentație pediatrică (PFD)”, spune și Amy Zembriski, logoped din New Jersey.

Cauzele pot varia: anxietate, sensibilitate la anumite texturi, disconfort gastrointestinal, afecțiuni neurologice sau alergii alimentare. Uneori, cauza rămâne necunoscută.

Zembriski subliniază că înghițirea este un proces complex: „Peste 30 de mușchi și numeroși nervi cranieni lucrează împreună, coordonând rapid trecerea alimentelor și lichidelor din gură în stomac”.

Nici adulții nu sunt feriți. Aproximativ unul din 17 adulți cu vârsta peste 45 de ani este diagnosticat cu disfagie. „La vârstnici, tulburarea apare adesea din cauza unor afecțiuni neurologice precum accidentul vascular cerebral, boala Parkinson sau demența, dar poate fi și o consecință naturală a îmbătrânirii. Mușchii implicați în înghițire slăbesc, ca alții din corp”, explică Stephanie Jeret, medic logoped din Skokie, Illinois.

Disfagia poate avea și rădăcini psihologice sau poate fi cauzată de probleme gastrointestinale, precum refluxul gastroesofagian – afecțiuni în creștere la adulți, mai ales în contextul utilizării medicamentelor GLP-1, precum Ozempic.

Viața de zi cu zi cu disfagie: provocări și adaptări

Unele cazuri de disfagie sunt temporare și se pot rezolva cu tratament, dar pentru altele, lupta poate dura luni sau chiar ani.

Vezi mai multe știri aici

„Viața cu disfagie poate fi extrem de dificilă. Unele persoane au nevoie de sondă de alimentare, în timp ce altele trebuie să evite anumite texturi sau consistențe pentru a mânca și a bea în siguranță”, explică Stephanie Jeret, medic logoped.

Modificările dietei, precum alimentele pasate sau lichidele îngroșate, sunt adesea necesare pentru a preveni pătrunderea alimentelor în căile respiratorii și complicațiile respiratorii asociate.

Disfagia la copii: impact și sfaturi pentru părinți

Experiența devine cu atât mai profundă când tulburările afectează copii. Ambii logopezi, Jeret Stephanie și Amy Zembriski, au copii cu dificultăți de hrănire.

„Chiar dacă știam despre această tulburare la adulți, a fost copleșitor și înfricoșător să o gestionez ca părinte”, mărturisește Zembriski. Tulburările de alimentație și deglutiție „pot afecta încrederea unui copil și abilitatea de a se conecta cu ceilalți la masă”. Copiii cu disfagie pot dezvolta anxietate, preferințe alimentare stricte și pot evita evenimentele sociale.

„Mesele pot deveni stresante și copleșitoare, ca mersul pe coji de ouă”, adaugă Zembriski. Îngrijitorii pot simți că eșuează, mai ales când copilul nu se alimentează corespunzător sau dacă familia și prietenii le oferă sfaturi precum „vor trece peste asta” sau „trebuie doar să-i obligi să mănânce”.

Disfagia la adulți: simptome și ce trebuie să știți

La adulți, disfagia poate fi acută, apărând din cauza unei inflamații sau a unui blocaj alimentar, sau cronică și recurentă.

John Paul Andersen, om de știință biomedical din Utah, povestește: „Disfagia mea a debutat la 30 de ani, când mâncam friptură și am simțit brusc că blocajul nu putea fi ocolit – nici măcar saliva”. Acum, Andersen mănâncă fiecare masă conștient, transformând procesul într-o rutină atentă și aproape meditativă.

„Disfagia este mai răspândită decât mulți cred și poate afecta serios calitatea vieții. Identificarea și intervenția timpurie sunt cruciale pentru a reduce riscurile și pentru a ajuta persoanele să mănânce și să bea cu mai multă siguranță, încredere și demnitate”¸ subliniază Jeret.

Înghițirea corectă: Recomandări esențiale pentru a preveni complicațiile disfagiei

Tulburările de înghițire (disfagia) pot afecta atât copiii, cât și adulții, punând în pericol sănătatea gâtului și a căilor respiratorii. Recunoașterea simptomelor, adoptarea unor tehnici corecte de înghițire și consultarea unui specialist logoped sau otorinolaringolog sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Înghițirea corectă a alimentelor și lichidelor nu doar că protejează sănătatea și chiar viața, dar îmbunătățește și calitatea acesteia. Dacă observați dificultăți la înghițire sau simptome de disfagie, nu amânați evaluarea medicală – intervenția timpurie poate face diferența.

Daciana Mitrache

---

Vezi articol complet la: Adevarul