Cota unică, un mit? Șeful Consiliului Fiscal aruncă bomba!

Un dintre cei mai influenți economiști români spune răspicat: impozitul progresiv e singura soluție corectă. De ce cota unică e un anacronism?

Bomba fiscală a momentului: cota unică, atacată frontal de un titan al economiei românești

Există momente în care un singur om spune cu voce tare ceea ce mulți gândesc în șoaptă. Daniel Dăianu, unul dintre cei mai respectați economiști din România și președintele Consiliului Fiscal, tocmai a făcut exact asta.

Concluzia lui? Simplă și tăioasă: argumentele care apără cota unică de impozitare nu mai au nicio valoare reală în contextul economic actual.

Mai mult decât atât — le consideră de-a dreptul ridicole.

Nu e o declarație oarecare. E o lovitură dată unui sistem fiscal pe care România l-a îmbrățișat cu entuziasm în urmă cu două decenii, convinsă că e rețeta magică pentru prosperitate.

De ce cota unică nu mai ține pasul cu realitatea?

Ei bine, lumea s-a schimbat. Radical.

Decalajele sociale s-au adâncit, bugetul de stat gâfâie sub presiunea cheltuielilor, iar modelul „toți plătesc același procent” pare din ce în ce mai mult un privilegiu al celor bogați, deghizat în echitate.

Cine câștigă zece mii de lei pe lună și cine câștigă o sută de mii — amândoi să dea același procent din venit? Chiar aceasta e definiția corectitudinii fiscale?

Dăianu răspunde clar: nu.

Impozitarea progresivă — adică un sistem prin care cei cu venituri mai mari plătesc un procent mai ridicat — este, în viziunea sa, singura formulă cu adevărat echitabilă. Un principiu aplicat de zeci de ani în majoritatea statelor din Uniunea Europeană, tocmai pentru că funcționează.

Și totuși, România rezistă schimbării. De ce?

Interese politice, lobby puternic din partea mediului de afaceri și o teamă cronică de reformele care deranjează. Aceasta e explicația simplă, pe care puțini o rostesc atât de deschis.

Ceea ce puțini știu este că discuția despre fiscalitate nu e doar o temă abstractă pentru economiști. Ea afectează direct banii din buzunarul fiecărui român — de la bugetul pentru sănătate și educație, până la calitatea drumurilor pe care le parcurgem zilnic.

Contextul economic actual, marcat de deficit bugetar ridicat și presiuni de pe piețele financiare internaționale, face ca această dezbatere să devină urgentă. Detalii complete despre impactul reformelor fiscale asupra piețelor și economiei românești găsești pe Bursa24, platforma de referință pentru știri economice și financiare din România.

Ce urmează: reformă reală sau amânare la nesfârșit?

Vocea lui Dăianu nu e singulară. Tot mai mulți specialiști, analiști și instituții internaționale bat în aceeași tobă: România are nevoie de o restructurare fiscală serioasă.

Problema nu e dacă se va întâmpla. Problema e când și în ce condiții.

Într-un an politic intens, cu guverne fragile și coaliții tensionate — subiect pe care îl poți urmări și în articolul despre mișcările politice ale lui Bolojan — o reformă fiscală de anvergură pare mai degrabă un pariu curajos decât o certitudine.

Cota unică a fost vândută românilor ca simbol al modernizării și al liberalismului economic. Dar simbolurile îmbătrânesc. Uneori, îmbătrânesc prost.

Dacă cei mai influenți economiști ai țării încep să o numească inechitabilă și anacronică, poate că e momentul să ascultăm. Nu mâine. Acum.

Dezbaterea tocmai s-a aprins din nou. Și de această dată, nu mai poate fi ușor stinsă.