Motivul pentru care Belarusul nu a luat parte la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, deși a primit o invitație rară

Stiri externe Getty Claudia Alionescu

Însă nu a reuşit să obţină vizele necesare, relatează Reuters.

Belarusul a fost mult timp supus sancţiunilor occidentale din cauza situaţiei drepturilor omului, iar măsurile punitive au fost intensificate după ce preşedintele Aleksandr Lukaşenko a permis ca teritoriul ţării sale să fie utilizat pentru invazia rusă din 2022 în Ucraina.

Donald Trump a făcut demersuri diplomatice în direcţia Belarusului, renunţând la unele sancţiuni în schimbul eliberării unor deţinuţi politici.

Ministrul de externe al Belarusului, Maksim Rijenkov, urma să participe, a declarat ministerul său, iar partea americană a fost informată în mod corespunzător.

Citește și

„Nu au fost eliberate vize delegației noastre”

„Cu toate acestea, în ciuda îndeplinirii tuturor procedurilor necesare din partea noastră, nu au fost eliberate vize delegaţiei noastre”, a declarat ministerul într-un comunicat.

„În această situaţie, se pune o întrebare legitimă: despre ce fel de pace şi ce fel de paşi vorbim dacă organizatorii nu pot nici măcar să îndeplinească formalităţile de bază pentru ca noi să participăm?”

Ministerul a declarat că invitaţia lui Trump de a participa la reuniunea Consiliului pentru Pace fusese iniţial trimisă preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a acceptat luna trecută să se alăture Consiliului pentru Pace – o invitaţie adresată de SUA ca parte a procesului de normalizare ce implică eliberarea deţinuţilor.

Trump l-a numit pe Lukaşenko un lider „foarte respectat” – o descriere ce contrazice opiniile liderilor opoziţiei belaruse din exil, care îl denunţă ca fiind un dictator.

Vezi mai multe știri aici

Şi Rusia, care are cea mai apropiată relaţia cu Belarus, a primit invitaţia de a se alătura Consiliului pentru Pace, dar a şovăit să o accepte şi a spus că examinează această chestiune.

Reprezentanţi ai 47 de ţari au participat la reuniunea Consiliului propus de Trump în septembrie, când a anunţat planul său de a pune capăt războiului Israelului în Gaza.

Vezi resurse educaționale aici

Ulterior, el a precizat că mandatul Consiliului se va extinde pentru a aborda şi alte conflicte din întreaga lume.

belarus, consiliul de pace, donald trump, vize,

Dată publicare:

---

Vezi articol complet la: Protv

Operatorii de salubrizare din Capitală au primit amenzi de 425.000 de lei pentru modul în care au deszăpezit

Știri Actuale Stirileprotv

Citește și

Poliţiştii locali au dat amenzi de câte 5.000 de lei pentru fiecare arteră unde au constatat nerespectarea regulamentului privind obligaţiile efectuării serviciului de iarnă.

Valoarea amenzilor pe sectoare

Valoarea amenzilor a fost de:

• Sectorul 1 – 60.000 de lei pentru 12 artere,
• Sectorul 2 – 55.000 de lei pentru 11 artere,
• Sectorul 3 – 95.000 de lei pentru 19 artere,
• Sectorul 4 – 95.000 de lei pentru 19 artere,
• Sectorul 5 – 65.000 de lei pentru 13 artere,
• Sectorul 6 – 55.000 lei pentru 11 artere.

„Direcţia Generală de Poliţie Locală a Municipiului Bucureşti va continua verificarea modului în care operatorii de salubrizare şi Sectoarele îşi fac treaba”, a subliniat Ciprian Ciucu.

El le-a atras atenţia primarilor de sector că, pe lângă deszăpezire, trebuie să se asigure, prin serviciile de salubrizare, că apa provenită de la topirea zăpezii are acces către gurile de scurgere ale canalelor, iar Apa Nova trebuie să verifice că nu sunt înfundate.

Află mai multe știri importante aici

primaria capitalei, deszapazire, amendă,

Vezi resurse educaționale aici

Dată publicare:

---

Vezi articol complet la: Protv

Actualitate

UE vrea să înceapă cât de curând posibil negocierile de aderare cu Ucraina, spune președintele Consiliului European

• Viorela Marin

HotNews.ro

Președintele Consiliului European, Antonio Costa. Foto: FREDERICK FLORIN / AFP / Profimedia

Uniunea Europeană vrea să înceapă „cât de curând posibil” negocierile privind aderarea Ucrainei, a afirmat joi președintele Consiliului European, Antonio Costa, fără a se angaja totuși asupra unei date, relatează AFP și Agerpres.

Planul american pentru a pune capăt războiul din Ucraina prevede o intrare a Kievului în UE din ianuarie 2027, un calendar considerat în general nerealist de către experți.

„Noi dorim să putem deschide oficial negocierile imediat ce va fi posibil și să progresăm în procesul de extindere”, a declarat Costa în cadrul unei conferințe de presă de la Oslo, unde se afla în vizită.

„Nu pot spune dacă va fi în 2027, nici chiar în 2026 sau mai târziu, dar important este să nu se piardă elanul”, a adăugat el.

Răspunsul UE pentru Zelenski: Țările membre nu sunt pregătite să ofere Ucrainei o dată concretă de aderare

Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia va intra marțea viitoare în al cincilea an, complicând speranțele unei integrări rapide a țării.

„Ce este în mod special impresionant este că Ucraina, în pofida războiului teribil cu care se confruntă, aplică reformele necesare pentru a deveni membră cu normă întreagă a Uniunii Europene”, a subliniat Costa.

Urmărește cele mai importante știri

Ce țară a avut cea mai rapidă aderare

„Există reguli pentru procesul de aderare”, a reamintit el, întrebat despre posibilitatea de a oferi o aderare „light” Kievului. „Țările candidate sunt obligate să respecte aceste criterii”, a spus el evocând criteriile așa-numite de la Copenhaga formulate în 1993.

Aderarea unei țări necesită, însă, aprobarea tuturor statelor UE, ori Ungaria condusă de Viktor Orban este în mod deschis ostilă candidaturii ucrainene.

Vezi și articole de securitate cibernetică aici

Antonio Costa a reamintit totuși că Budapesta și-a dat acordul pentru ca Ucraina să obțină statutul de țară candidată în 2022.

Recordul de aderare cea mai rapidă la blocul comunitar este deținut de Finlanda: mai puțin de trei ani între depunerea candidaturii sale și aderarea oficială. La polul opus se află Turcia, care este oficial candidată de aproape 30 de ani, dar procesul de aderare a sa la UE este complet înghețat.

Oficialii UE analizează un plan pentru aderarea parțială a Ucrainei încă din 2027. Republica Moldova, luată și ea în calcul / Viktor Orban acuză însă „o declarație de război”

---

Vezi articol complet la: HotNews

Actualitate

Reacția lui Donald Trump la arestarea fostului prinţ Andrew: „Foarte trist”

• Viorela Marin

HotNews.ro

Donald Trump. Credit foto: BONNIE CASH / UPI / Profimedia

Preşedintele american Donald Trump a reacţionat, joi, la vestea arestării fostului prinţ Andrew, ambii făcând cândva parte din anturajul infractorului sexual Jeffrey Epstein, a cărui reţea de influenţă a fost dezvăluită odată cu publicarea a mii de documente legate de dosarele lui, relatează News.ro.

„Cred că e foarte trist. Cred că este foarte rău pentru familia regală”, a declarat Trump reporterilor. „Este foarte, foarte trist pentru mine… să văd ce se întâmplă cu fratele său (al regelui Charles)”.

Donald Trump a fost întrebat dacă şi alte persoane din SUA ar putea fi acuzate de fapte similare. Vorbind despre sine, Trump a adăugat că el este cel care „poate vorbi despre asta”, deoarece a fost „total exonerat” după publicarea dosarelor Epstein. „Nu am făcut nimic”, a spus el.

„Într-un fel, sunt expert în acest domeniu, deoarece eu am fost complet exonerat, aşa că pot vorbi despre asta… este un lucru foarte trist”, a adăugat el. „Fratele său, care va veni în ţara noastră foarte curând, regele… este un lucru foarte trist”, a completat Trump.

Regele Charles al Marii Britanii urmează să viziteze SUA în aprilie.

Fratele mai mic al regelui Charles, Andrew Mountbatten-Windsor, a fost eliberat joi seară din custodia poliţiei, după ce fusese arestat sub suspiciunea de abuz în serviciu, pe baza acuzaţiilor că ar fi trimis documente guvernamentale confidenţiale lui Jeffrey Epstein.

Fratele Regelui Charles, Andrew, a fost eliberat la capătul unei zile în care a fost arestat de poliție într-un dosar în care sunt cercetate legăturile sale cu Jeffrey Epstein

Andrew Mountbatten-Windsor, care a împlinit 66 de ani chiar joi, a fost interogat toată ziua de detectivii de la Poliţia din Thames Valley.

La începutul acestei luni, poliţia a declarat că investighează acuzaţiile potrivit cărora el ar fi transmis documente fostului infractor sexual condamnat Jeffrey Epstein în timp ce activa ca reprezentant comercial. Documentele din cazul Epstein sugerează că Mountbatten-Windsor i-a transmis lui Epstein în 2010 rapoarte despre Vietnam, Singapore şi alte locuri pe care le-a vizitat în cadrul unor călătorii oficiale în calitate de reprezentant special al guvernului pentru comerţ şi investiţii. El a fost nevoit să demisioneze din această funcţie în 2011, după ce au ieşit la iveală legăturile sale strânse cu Epstein.

Arestarea lui Andrew, membru senior al familiei regale, al optulea în linia de succesiune la tron, este fără precedent în epoca modernă.

Prințul Andrew și dosarele Epstein. Decăderea fratelui regelui Marii Britanii

„Am aflat cu cea mai profundă îngrijorare vestea despre Andrew Mountbatten-Windsor şi suspiciunea de abuz în serviciu”, a reacţionat fratele său, regele Charles, într-un comunicat.

Urmărește cele mai importante știri

Un martor al agenției Reuters l-a văzut pe prinţul Andrew părăsind secţia de poliţie din Aylsham, din estul Angliei, unde a fost întâmpinat de un mic grup de fotografi şi echipe de televiziune, imediat după ora locală 19:00 (21:00, ora României).

O fotografie Reuters făcută după eliberarea sa îl arată aşezat într-o maşină, vizibil şocat.

Poliţia din Thames Valley a declarat joi că „bărbatul arestat” a fost „eliberat pe durata anchetei”.

Deşi Palatul Buckingham nu a fost informat în prealabil despre arestare, regele Charles a transmis că autorităţile au „sprijinul şi cooperarea deplină şi sinceră” a familiei.

Vezi resurse educaționale aici

„Permiteţi-mi să afirm clar: legea trebuie să-şi urmeze cursul”, a declarat monarhul în comunicatul său. „Între timp, familia mea şi cu mine vom continua să ne îndeplinim datoria şi să vă servim pe toţi”, a adăugat el adresându-se supuşilor săi.

Prima reacție a Regelui Charles după ce fratele său Andrew a fost arestat de poliția britanică

Andrew Mountbatten-Windsor, al doilea fiu al fostei regine Elizabeth a II-a, a negat întotdeauna orice faptă ilegală în legătură cu Epstein şi a declarat că regretă prietenia lor.

La rândul său, Donald Trump, care a avut relaţii de prietenie cu Jeffrey Epstein, a declarat că la un moment dat s-au certat şi au întrerupt relaţiile.

---

Vezi articol complet la: HotNews

Reprezentanta României, Julia Sauter, a concurat joi seară la patinaj artistic la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, ea reuşind cea mai bună performanţă a carierei sale.

---

Vezi articol complet la: Digi24

Preşedintele american a afirmat joi că predecesorul său, Barack Obama, a divulgat „informaţii clasificate” când a sugerat pe un ton uşor relaxat, într-un podcast, că extratereştrii există cu adevărat, relatează AFP.

---

Vezi articol complet la: Digi24

Președintele Nicușor Dan a declarat, joi seara, referitor la decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților că judecătorii nu pot fi „influențați” de politicieni, dar au realizat ce…

---

Vezi articol complet la: Antena3

„Cel mai important lucru în momentul acesta e continuarea prezenței militare a SUA”

---

Vezi articol complet la: Antena3

• Home
• Știri locale
• Timişoara
• Magistralele din vest intră în epoca vitezei. Peste 300 de kilometri de căi ferate construite pentru trenuri rapide

Video Magistralele din vest intră în epoca vitezei. Peste 300 de kilometri de căi ferate construite pentru trenuri rapide

Daniel Guţă 1 live Publicat: 20.02.2026 05:00

Regiunea istorică a Banatului intră într-o nouă epocă a transporturilor feroviare. Două căi ferate care însumează peste 300 de kilometri, legând principalele orașe din vestul României, se află în șantier, având termene de finalizare în anii 2026–2027.

La peste un secol și jumătate de la construcția primelor căi ferate din vestul României, infrastructura feroviară a regiunii intră într-o nouă etapă.

Epoca vitezei în transporturile feroviare

Principalele linii sunt modernizate cu fonduri europene pentru ca trenurile să poată circula cu viteze de până la 160 de kilometri pe oră. Două magistrale care însumează peste 300 de kilometri se află în șantier, având termene estimate de finalizare în anii 2026–2027.

Potrivit celui mai recent raport privind stadiul lucrărilor la căile ferate Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Arad și Arad (km 614) – Simeria, aproape trei sferturi din traseele acestora ar trebui finalizate în acest an. Însă, în ultimii ani, în special în cazul căii ferate Arad – Simeria, termenele au fost frecvent prelungite din cauza întârzierilor acumulate de constructori.

Construită în urmă cu un secol și jumătate, calea ferată Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Arad, în lungime de 162 de kilometri, leagă principalele orașe ale regiunii istorice a Banatului românesc. Primul său tronson, Timișoara – Arad, a fost inaugurat în 1871, iar linia Caransebeș – Timișoara, în 1876.

În 2022, magistrala a intrat în șantier, printr-un proiect estimat la aproape nouă miliarde de lei, finanțat cu fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. După finalizarea lucrărilor la cele patru segmente ale sale, trenurile de călători vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h, iar cele de marfă cu până la 120 km/h.

CF Lugoj – Timișoara. Sursa: CFR Infrastructură

În aprilie 2025, în stația CFR Lugoj, a fost deschis traficul pe primul segment de cale ferată modernizată de pe tronsonul Lugoj – Timișoara, parte a acestei linii. Dacă termenele estimate de CFR sunt respectate, 122 de kilometri ar trebui finalizați în 2026, iar 40 de kilometri în anul următor.

Stadiul lucrărilor pe magistrala Banatului

Lotul 1 Caransebeș – Lugoj, în lungime de 40 de kilometri, este realizat de asocierea Rail Works, lider SC Alstom Transport SA. Contractul a fost semnat la 15 ianuarie 2024, iar termenul estimat de finalizare este iulie 2027. Valoarea investiției se ridică la 1.344 milioane lei. Stadiul fizic al lucrărilor este de 7,26 la sută, arată raportul publicat de CFR.

→ Imaginea 1/8: CF Caransebeș Lugoj Timișoara Arad Foto CFR Infrastructură Timișoara jpg

Lotul 2, între Lugoj și Timișoara Est, are o lungime de 54 de kilometri și este construit de FCC Construcción SA. Contractul a fost semnat la 28 decembrie 2022, cu termen estimat pentru finalizarea primei etape în august 2026. Valoarea investiției este de 1.916 milioane lei. Progresul fizic a ajuns la 60 la sută, potrivit CFR.

Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj, cu o lungime de 14 kilometri, este realizat de asocierea WEBUILD S.p.A. – Partecipazioni Italia S.p.A. – SALCEF S.p.A. Contractul a fost semnat la 5 decembrie 2022, iar termenul estimat de finalizare este iunie 2026. Valoarea lucrărilor este de 1.440 milioane lei, iar stadiul fizic a ajuns la 18 la sută.

Lotul 4 Ronaț Triaj – Arad, în lungime de 55 de kilometri, este realizat de asocierea WEBUILD S.p.A. – Partecipazioni Italia S.p.A. – SALCEF S.p.A. Contractul a fost semnat la 16 decembrie 2022, cu termen estimat de finalizare în iunie 2026. Valoarea investiției este de 2.184 milioane lei, iar progresul fizic al lucrărilor este de 27 la sută.

Calea ferată Simeria – Arad, așteptată în 2026 – 2027

Calea ferată Arad – Simeria – Alba Iulia a fost numită în trecut „Prima Cale Ferată Ardeleană”, după compania care i-a început construcția la mijlocul secolului al XIX-lea. Magistrala de pe Valea Mureșului a fost inaugurată în 1868, însă lucrările de modernizare a liniei Arad – Simeria, în lungime de 141 de kilometri, o vor transforma într-unul dintre cele mai rapide și mai sigure trasee feroviare din România. Investiția totală, finanțată de statul român și Uniunea Europeană, depășește două miliarde de euro.

În 2017 au început lucrările la cele patru tronsoane ale magistralei feroviare care leagă județele Hunedoara și Arad. Proiectul vizează modernizarea infrastructurii și reconfigurarea traseului, astfel încât viteza de circulație a trenurilor să poată crește până la 160 de kilometri pe oră. Au fost mărite lungimea și raza curbelor, unele curbe fiind eliminate, a fost crescută stabilitatea terasamentelor, iar nivelul liniei ferate în zonele inundabile a fost ridicat.

Planurile au cuprins construcția a 60 de kilometri de traseu complet nou între Simeria și Arad, realizarea unor tuneluri și ridicarea a nouă poduri peste Mureș, față de unul singur existent pe vechiul traseu, la Brănișca.

De asemenea, nouă stații de cale ferată vor fi modernizate. Lucrările la Gara Simeria, construită în anii 1900, au ajuns la final. În schimb, clădirea de călători a stației CFR Deva a fost demolată fără autorizațiile necesare, iar lucrările la noua gară nu au mai început, șansele de finalizare până în 2027 fiind extrem de reduse.

La aproape un deceniu de la începerea lucrărilor, niciunul dintre cele patru loturi nu este finalizat complet. În 2025, șantierul a înregistrat două premiere. Conform estimărilor publicate de CFR, aproximativ 119 kilometri au termen de finalizare în 2026, iar 22 de kilometri în 2027.

Accesează toate știrile de pe top10stiri.ro

Stadiul lucrărilor pe magistrala de pe Valea Mureșului

Subtronsonul 2a, cu o lungime de 42 de kilometri, este realizat de Asocierea Webuild – FCC – Salcef – Hitachi Rail (lot 2a). Contractul a fost semnat la 27 iulie 2017, având în prezent termenul estimat de finalizare în martie 2026. Valoarea investiției este de 2.065 milioane lei, iar progresul fizic a ajuns la 97 la sută. Pe acest tronson au fost efectuate recepții pentru majoritatea lucrărilor.

Subtronsonul 2b Bârzava – Ilteu, în lungime de 36,04 kilometri, este executat de aceeași asociere (lot 2b). Contractul a fost semnat la 27 iulie 2017, iar termenul estimat de finalizare este aprilie 2026. Valoarea lucrărilor este de 2.295,12 milioane lei, iar progresul fizic a ajuns la 96 la sută. În 2025 au fost recepționate mai multe părți din proiect, printre care segmentul de 16 kilometri dintre Bârzava și Vărădia (județul Arad), care include Tunelul Bata (603 metri).

Tunelul Bătuța. Foto: Asociația Pro Infrastructură

Subtronsonul 2c, între Ilteu și Gurasada, are o lungime de 22 de kilometri și este realizat de Asocierea RailWorks. Contractul a fost semnat la 4 decembrie 2017, cu termen estimat de finalizare în iulie 2027. Valoarea investiției este de 1.909 milioane lei, iar stadiul fizic este de 81 la sută. Pe unele segmente, precum Gurasada – Câmpuri Surduc, lucrările au fost recepționate, însă finalizarea este întârziată pe un sector dificil de pe malul stâng al Mureșului, care prevede construcția a 1,2 kilometri de tuneluri.

Tronsonul 3, între Gurasada și Simeria, are o lungime de 41 de kilometri și este executat de asocierea FCC Construcción S.A. – Webuild S.p.A. – Contratas y Ventas S.A. Contractul a fost semnat la 3 octombrie 2017, iar termenul estimat de finalizare este august 2026. Valoarea investiției este de 3.445,60 milioane lei, iar progresul fizic al lucrărilor este de 88 la sută. Din noiembrie 2025, a fost deschisă circulația pe firul I al unui tronson de șase kilometri construit de la zero pe un traseu complet nou, care include trei poduri peste râul Mureș, cu o lungime totală de 1,3 kilometri.

Cele mai vechi căi ferate din România

Primele căi ferate de pe teritoriul României au fost construite la mijlocul secolului al XIX-lea, în regiunea istorică a Banatului. Cea mai veche dintre ele, Oravița – Răcășdia – Iam (27 de kilometri), a fost inaugurată în 1856, fiind folosită în special pentru transportul cărbunelui de calitate excepțională (antracit), extras din Mina Anina (Caraș-Severin), spre portul dunărean Baziaș.

Vezi resurse educaționale aici

În anii următori, rețeaua feroviară din vestul și sud-vestul României a fost extinsă, începând din Timișoara, cu construcția căilor ferate Seghedin – Jimbolia – Timișoara (114 kilometri) și Timișoara – Stamora Moravița – Jasenova (94 kilometri), realizate în 1858. În următoarele două decenii, Timișoara a devenit nodul central al rețelei feroviare din regiune, fiind conectată cu orașele Seghedin, Arad, Oravița, Baziaș, Lugoj, Caransebeș și Orșova, iar prin acestea cu Budapesta, Viena și Belgrad.

Calea ferată Oravița -Anina. Sursa: CFR Călători

Prima cale ferată care lega regiunile istorice ale Banatului și Ardealului a fost inaugurată în ziua de Crăciun a anului 1868. Atunci, primul tren plecat din Arad a ajuns la Alba Iulia, traversând Valea Mureșului pe un traseu de 211 kilometri. Legătura feroviară dintre Banat și România a fost realizată din 1879, prin linia Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Orșova – Vârciorova (Porțile de Fier), conectată la magistrala București – Vârciorova.

Cea mai veche cale ferată montană, încă funcțională, de pe actualul teritoriu al României a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea, în Munții Banatului, pentru a lega orașele miniere Oravița și Anina. A fost deschisă traficului în jurul anului 1863, pe un traseu de 33 de kilometri, dintre care mai mult de 20 de kilometri au presupus străpungeri de dealuri, construcția a 10 viaducte cu o lungime totală de 843 de metri și a 14 tuneluri, însumând 2.084 de metri.

→ Imaginea 1/27: Orașul Anina Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (85) JPG

Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, rețeaua feroviară din vestul țării avea peste 1.000 de kilometri și continua să se extindă, devenind, înainte de Primul Război Mondial, una dintre cele mai dense din Europa.

„Nu existau în Banat localități aflate la o depărtare mai mare de 10 kilometri față de o linie ferată. Rețeaua feroviară era mai deasă în vestul Banatului”, informa istoricul Dumitru P. Ionescu, în lucrarea „Construcția căilor ferate din Banat” (1988).

Daniel Guţă

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Externe
• Rusia
• Dolarii înlocuiesc diplomația în discuțiile dintre Statele Unite și Rusia?

Dolarii înlocuiesc diplomația în discuțiile dintre Statele Unite și Rusia?

Viorica Marin 1 live Publicat: 20.02.2026 05:30

Cei care mai speră într-o soluție solidă, durabilă și coerentă din punct de vedere geopolitic pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui, poate, să își revizuiască optimismul. Sau măcar premisele.

Kirill Dimitriev și Steve Witkoff/FOTO:X

În spatele reluării dialogului dintre Washington și Moscova nu pare să se afle, în primul rând, calcule strategice sau preocupări legate de securitate, ci o agendă mult mai pragmatică: cea comercială. Iar această schimbare de accent nu este lipsită de riscuri, susține Charles Hecker, cercetător asociat la Royal United Services Institute.

Primul risc este unul de fond. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu s-a născut dintr-o rivalitate economică. Nu este un conflict pentru piețe, cote de export sau conducte. A vorbi despre investiții și oportunități de afaceri în timp ce tancurile rămân pe teren înseamnă a ocoli miezul problemei. Al doilea risc ține de o ipoteză veche, care a mai fost testată și a eșuat: aceea că relațiile comerciale solide pot genera, în timp, relații politice mai bune. Ultimii treizeci de ani de relații dintre Occident și Rusia arată contrariul.

Încă din primele zile ale celui de-al doilea mandat, Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că politica externă americană față de Rusia va urmări o „normalizare”. Convorbirile telefonice cu Vladimir Putin au fost reluate, iar diplomații de rang înalt ai celor două țări s-au întâlnit la Riyadh, în Saudi Arabia.

În paralel cu oficialii politici, la masa discuțiilor a apărut și Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran rus, un mesager constant al ideii că firmele americane au lăsat „miliarde de dolari pe masă” atunci când au părăsit Rusia după invazia pe scară largă din 2022. Mesajul a fost limpede: ușa nu este închisă, iar oportunitățile așteaptă să fie redeschise.

În 2025, simpla sugestie a unei apropieri între Washington și Moscova a stârnit agitație în mediul de afaceri american. Posibilitatea relaxării sancțiunilor și a revenirii pe piața rusă a pus în mișcare avocați, bancheri, consultanți și executivi. Pentru unii, pacea părea să promită nu doar stabilitate, ci și profit.

Totuși, la început, dimensiunea comercială părea secundară. Negocierile erau conduse de șefi ai diplomației, nu de oameni de afaceri. Chiar și așa, ideea a prins rădăcini: dacă se ajunge la o înțelegere, aceasta ar putea deschide drumul către un nou „boom” economic.

Summitul din august 2025 dintre Trump și Putin, organizat în Alaska, nu a produs rezultate concrete. Prânzul festiv pregătit pentru cei doi lideri a rămas, simbolic, neatins. Dar în marja întâlnirii s-a discutat și despre energie. Au apărut informații potrivit cărora Moscova ar fi pregătit terenul legal pentru revenirea companiei ExxonMobil în proiectul petrolier Sakhalin-1. Ulterior, compania a negat că ar avea astfel de planuri.

Diplomații clasici au făcut un pas în spate

Între timp, arhitectura discuțiilor s-a schimbat vizibil. Diplomații clasici au făcut un pas în spate. În prim-plan au apărut figuri cu profil economic, precum Steve Witkoff și Jared Kushner. Costume în loc de serviete diplomatice. Contracte în loc de comunicate.

Și Kirill Dmitriev rămâne o prezență activă, promovând public idei ambițioase de cooperare economică – de la investiții comune până la proiecte de infrastructură spectaculoase, precum un tunel sub Strâmtoarea Bering. Tonul este mai degrabă antreprenorial decât diplomatic.

Această mutație de accent ridică semne de întrebare serioase privind șansele unei păci durabile. Motivațiile Kremlinului pentru continuarea războiului sunt în primul rând teritoriale, politice și militare, alimentate de o viziune naționalistă și hegemonică. Acordurile energetice sau proiectele de infrastructură nu pot substitui ambițiile geopolitice.

De cealaltă parte, pentru cercul apropiat al lui Trump, logica pare inversă: proprietatea privată și capitalul sunt priorități evidente. Ucraina și soarta ucrainenilor riscă să coboare pe lista urgențelor.

Statele Unite ar discuta cu Rusia despre construirea unui centru de date pe bază de energie nucleară și a unui tunel sub Strâmtoarea Bering

Înainte de întâlnirea de anul trecut din Alaska, Rusia a pregătit ceea ce a descris ca fiind „cea mai mare înțelegere” din domeniul economic pentru președintele SUA, în valoare de 12 trilioane de dolari, în schimbul ridicării sancțiunilor, potrivit The Economist .

După cum scrie The Economist, promisiunile de îmbogățire au fost mult timp în centrul strategiei liderului rus Vladimir Putin.

Potrivit publicației, înainte de întâlnirea lui Putin cu președintele american Donald Trump din august, a fost pregătit un memoriu pentru Consiliul de Securitate Națională al Rusiei, în care se explica cum să i se vândă lui Trump „cea mai mare înțelegere”.

Din aprilie anul trecut, Kirill Dmitriev, care conduce fondul suveran de investiții al Rusiei, s-a întâlnit de cel puțin nouă ori cu Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump.

Urmărește cele mai importante știri

Persoane apropiate familiei Trump au discutat, de asemenea, despre achiziționarea de participații la active energetice rusești.

În plus, partea americană discută cu Rusia despre posibile tranzacții cu metale rare, petrol și gaze în Arctica, posibilitatea realizării unui centru de date cu energie nucleară, unui tunel sub strâmtoarea Bering și restituirea activelor de 5 miliarde de dolari ale Exxon Mobil.

Conform relatărilor din presă, pachetul total a fost evaluat la 12 trilioane de dolari în schimbul relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, The Economist notează că majoritatea propunerilor au avut ca scop atragerea interesului lui Trump, în timp ce beneficiile economice reale ar fi mult mai mici.

Chiar și conform celor mai optimiste previziuni, venitul anual real al firmelor americane nu ar fi depășit 340 de miliarde de dolari – doar o fracțiune din trilioanele promise.

Vezi resurse educaționale aici

Publicația subliniază că acceptarea unei astfel de oferte ar însemna, în mod efectiv, investiții în redresarea economiei Rusiei și pregătirea Kremlinului pentru viitoarele războaie. Pentru Washington, acordul ar fi mai degrabă o capcană periculoasă decât un beneficiu real.

Chiar și dintr-o perspectivă strict economică, revenirea în Rusia presupune un apetit aproape nelimitat pentru risc. Războiul s-a prelungit peste orice estimare inițială, iar mediul de afaceri rusesc s-a transformat profund. Statul a preluat controlul în sectoare-cheie, regulile jocului s-au modificat, iar incertitudinea juridică și politică rămâne ridicată.

Ipoteza care pare să stea la baza acestor discuții – că reconectarea economiilor va genera o nouă înțelegere politică – amintește de optimismul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Atunci, Occidentul a mizat pe ideea că integrarea economică va transforma Rusia într-un partener stabil și previzibil. Realitatea ultimului deceniu a arătat cât de fragilă a fost această premisă.

În acest context, poziția Europei este relevantă. În timp ce Washingtonul pare să tatoneze terenul unei normalizări, Uniunea Europeană și Regatul Unit rămân ferm ancorate în logica sancțiunilor. Pentru moment, Statele Unite ar putea ajunge în avans față de partenerii europeni în reluarea relațiilor comerciale cu Moscova. Dar din perspectiva europeană, normalizarea pare încă departe.

Întrebarea rămâne deschisă: pot dolarii să înlocuiască diplomația? Sau, dimpotrivă, riscă să o golească de conținut exact în momentul în care este mai necesară ca oricând?

Viorica Marin Citește mai multe despre: rusiasuacontracte

---

Vezi articol complet la: Adevarul