- Home
- Știri Externe
- În lume
- Protestele din cauza crizei energetice iau amploare în Cuba. Guvernul cubanez, negocieri discrete cu SUA
Video Protestele din cauza crizei energetice iau amploare în Cuba. Guvernul cubanez, negocieri discrete cu SUA
Cristina Ene Trimite Publicat: 17.03.2026 04:30
Nemulțumirea populară din Cuba se transformă treptat într-un val tot mai vizibil de proteste nocturne. Protejați de întuneric și de penele frecvente de curent care afectează întreaga insulă, tot mai mulți cubanezi ies la ferestre sau pe străzi pentru a-și exprima furia față de regimul autoritar pe care îl consideră responsabil pentru degradarea dramatică a condițiilor de trai, relatează Wall Street Journal.
foto shutterstock
În numeroase orașe ale țării, cubanezii bat în oale și tigăi – o formă tradițională de protest în America Latină – însă în orașul Morón, din apropierea coastei de nord-est a Cubei, manifestațiile au degenerat într-un episod violent. Sute de persoane au atacat sediul local al Partidului Comunist, devastând clădirea și incendiind mobilierul scos în stradă.
Potrivit martorilor și imaginilor publicate pe rețelele sociale, protestatarii au scandat „Libertad, libertad!” în timp ce se confruntau cu forțele de poliție în fața secției locale. Ulterior, mulțimea s-a deplasat către birourile Partidului Comunist, unde furia acumulată în ultimele luni a izbucnit.
„Libertate, libertate!”, au strigat demonstranții, potrivit înregistrărilor video și relatărilor oficiale. Unii dintre aceștia au aruncat cu pietre în clădire, în timp ce alții s-au urcat la etajul al doilea și au aruncat pe ferestre documente și piese de mobilier. Obiectele au fost apoi adunate în stradă și incendiate. La momentul protestului, orașul Morón – care are aproximativ 70.000 de locuitori – nu mai avea energie electrică de aproape 30 de ore, fapt care a amplificat frustrarea populației.
Proteste protejate de întuneric
În întreaga țară, protestele nocturne devin tot mai frecvente. Penele de curent aproape zilnice cufundă orașele în întuneric, ceea ce oferă protestatarilor o anumită protecție într-un stat în care autoritățile supraveghează strict populația și reprimă rapid orice formă de disidență.
Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat că înțelege nemulțumirea populației, însă a avertizat că violențele nu vor rămâne nepedepsite. „Plângerile și revendicările sunt legitime, atâta timp cât sunt exprimate civilizat și cu respect pentru ordinea publică”, a afirmat acesta într-un mesaj televizat.
În Morón, liderul local al Partidului Comunist, Alberto Echemendía, a organizat ulterior un miting de „reafirmare revoluționară” în fața sediului devastat. Acesta a pus tulburările pe seama presiunilor externe. „Trăim vremuri complicate”, a declarat el pentru publicația regională El Invasor, acuzând sancțiunile economice impuse de Statele Unite pentru agravarea situației.
O economie în pragul colapsului
Criza socială din Cuba este strâns legată de prăbușirea economică a insulei. Situația s-a deteriorat după ce administrația Trump a intensificat sancțiunile și a impus restricții asupra livrărilor de petrol către Havana, amenințând cu tarife punitive țările care transportă combustibil către Cuba. Totuși, dificultățile economice nu sunt recente. Decenii de gestionare rigidă a economiei, dominată aproape exclusiv de stat și cu restricții severe asupra inițiativei private, au slăbit profund sistemul economic cubanez.
Criza energetică s-a accentuat dramatic după căderea regimului venezuelean condus de Nicolás Maduro, unul dintre principalii susținători ai Havanei, care furniza petrol ieftin insulei. Rețeaua electrică a Cubei, învechită și subfinanțată, a început să cedeze. Rezultatul: pene de curent prelungite și restricții severe în aproape toate domeniile vieții cotidiene.
Guvernul a suspendat cursurile universitare și a redus drastic transportul public pentru a economisi combustibil. Turismul – unul dintre puținele sectoare generatoare de valută – s-a prăbușit, companiile aeriene suspendând zborurile din cauza lipsei de combustibil pentru avioane. Spitalele efectuează doar intervenții chirurgicale de urgență, iar fermierii întâmpină dificultăți majore în transportul produselor agricole către piețe.
Nemulțumirea crește
În Havana și în alte orașe mari, protestele prin lovirea oalelor și tigăilor au devenit o scenă aproape obișnuită atunci când penele de curent se prelungesc. În cartierul Nuevo Vedado din capitală, dar și în orașe precum Santiag, oamenii au ieșit la ferestre în noaptea de duminică pentru a protesta zgomotos. „Acum suntem cu toții Morón”, a scris jurnalista independentă Yoani Sánchez pe rețelele sociale, publicând imagini cu protestele.
Accesează toate știrile de pe top10stiri.ro
Potrivit organizației pentru drepturile omului Cubalex, numărul manifestațiilor de pe insulă este în creștere: în ianuarie s-au înregistrat 31 de proteste, în februarie 60, iar în prima jumătate a lunii martie 130.
Expertul în relațiile SUA–Cuba William LeoGrande, profesor la American University din Washington, consideră că tensiunile sociale sunt inevitabile. „Oamenii sunt deosebit de frustrați. Nu este surprinzător că apar tulburări sporadice și chiar revolte”, a declarat acesta. Totuși, specialistul avertizează că un singur incident nu este suficient pentru a declanșa o mișcare de amploare. „O revoltă nu face o revoluție”, a spus LeoGrande.
Arestări și negocieri
Până în prezent, autoritățile au arestat cinci persoane implicate în incidentele din Morón. Analiștii estimează că acestea ar putea fi acuzate de infracțiuni grave precum insurecție, trădare sau chiar terorism – acuzații folosite frecvent de autorități pentru a reprima protestele. „Presupunerea mea este că autoritățile vor aplica cele mai dure pedepse posibile”, a explicat LeoGrande.
Vezi și articole de securitate cibernetică aici
În paralel cu tensiunile interne, Havana încearcă să negocieze cu Washingtonul. Președintele Díaz-Canel a confirmat recent că a avut discuții preliminare cu administrația Trump, împreună cu fostul lider cubanez Raúl Castro, în vârstă de 94 de ani. „Discuțiile sunt într-un stadiu incipient și suntem încă departe de un acord”, a precizat Díaz-Canel.
Persoane familiarizate cu discuțiile au declarat că nepotul lui Castro, Raúl Guillermo Rodríguez Castro, a purtat discuții cu oficiali americani, inclusiv în cadrul unei întâlniri recente pe insula St. Kitts din Caraibe.
Cunoscut drept „Crabul”, deoarece s-a născut cu un deget în plus, impunătorul Rodríguez Castro este locotenent-colonel în cadrul Ministerului de Interne al insulei, fiind responsabil de paza personală a bunicului său. De asemenea, el are legături strânse cu forțele armate cubaneze, care au interese economice extinse, în special în industria turistică a insulei.
În acest context, guvernul cubanez a început să elibereze 51 de prizonieri, printre care activiști și protestatari, gest interpretat de observatori drept un semnal de bunăvoință în cadrul negocierilor. De asemenea, autoritățile urmează să anunțe detalii despre o posibilă reformă majoră: permiterea membrilor diasporei cubaneze să investească pe insulă și să dețină companii sau proprietăți. Omul de afaceri cubano-american Hugo Cancio, fondatorul platformei comerciale Katapulk, apreciază că schimbarea de politică ar putea avea un impact major: „Dacă toate drepturile noastre vor fi restabilite, va fi un moment istoric”, a afirmat acesta.
Cristina Ene Trimite Citește mai multe despre cuba Mai multe din În lume ›
Vezi articol complet la: Adevarul
