Categorie: National

  • România l-a sfidat pe Putin chiar la el acasă. Flori depuse lângă Kremlin, la locul asasinării opozantului Boris Nemțov

    România l-a sfidat pe Putin chiar la el acasă. Flori depuse lângă Kremlin, la locul asasinării opozantului Boris Nemțov

    România l-a sfidat pe Putin chiar la el acasă. Flori depuse lângă Kremlin, la locul asasinării opozantului Boris Nemțov

    Stiri externe Cristian Anton

    Ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a depus vineri flori pe podul din apropierea Kremlinului unde a fost asasinat acum 11 ani Boris Nemțov, opozantul lui Vladimir Putin. Alături de ambasadorul român, alți 30 de diplomați din Occident au adus un omagiu politicianului rus asasinat înainte de a publica mai multe documente despre regimul de la Moscova.

    În urma politicilor represive ale lui Putin, care interzice astfel de acțiuni, doar aproximativ 10 ruși şi-au depăşit frica şi i-au adus un omagiu lui Boris Nemţov, relatează AFP.

    Boris Nemţov, care a fost un vicepremier al lui Boris Elţîn (1991-1999), după care a devenit un opozant aprig al lui Vladimir Putin, a fost ucis prin împuşcare, cu patru gloanţe, pe acest pod, la 27 februarie 2015. El avea atunci vârsta de 55 de ani.

    Sute de persoane se reuneau odinioară în acest loc, în jurul unui memorial improvizat, pentru a-i comemora moartea. Anul acesta, puţini au îndrăznit să vină.

    Citește și

    ”E atât de puţină lume, ei au uitat cu toţii”, suspină un bărbat în vârstă, care refuză să-şi spună numele.

    ”Toată lumea este îngrozită”, declară AFP o femeie care se afla aproape.

    ”Acum totul e reprimat aici, totul este persecutat, oameni sunt la pușcărie”

    După lansarea invaziei la scară mare a Ucrainei, la 24 februarie 2022, Kremlinul a introdus legi stricte de cenzură militară, care i-au redus criticii la tăcere şi au instaurat o atmosferă de frică puternică.

    La 27 februarie 2022, manifestanţi au organizat o adunare împotriva războiului, la memorialul lui Nemţov.

    Pe când trăia, el s-a opus, în 2014, anexării Crimeei şi susţinerii separatiştilor ucraineni proruşi din estul Ucrainei de către Moscova.

    Vineri dimineaţa, ambsadori şi diplomaţi din Occident – aproximativ 30 de persoane în total, adică de trei ori mai mulţi decât numărul ruşilor care s-au adunat în acel moment – au depus garoafe roşii la memorial. În apropiere vegheau forţe de ordine.

    ”Circulaţi, nu vă adunaţi în mulţime, nu blocaţi trecerea”, tuna un poliţist la megafon.

    După susţinătorii săi, Nemţov ar fi condus ţara pe o cale democratică.

    ”Rusia ar fi trebuit să aibă – chiar dacă, din nefericire, nu s-a întâmplat aşa – un conducător exact ca Nemţov”, declară AFP un cercetător, Serghei, în vârstă de 79 de ani.

    ”Acum totul este reprimat aici, totul este persecutat, oameni sunt la puşcărie”, deplânge el, fără să-şi spună numele de familie.

    ”Speranţele întregii ţări se bazau pe el, ale tuturor celor care voiau să fim liberi aici”, declară Olga Vinogradova, în vârstă de 66 de ani, care întreţine cu devoţiune, împreună cu alţi voluntari, memorialul lui Nemţov – flori, fotografii ale defunctului -, vandalizat în mai multe rânduri din 2015 încoace.

    ”Când a fost ucis acest om, noi am fost toţi executaţi la acest memorial. Pentru că speranţele ne-au fost distruse”, decloară ea.

    ”Prin acest momorial, noi le amintim oamenilor că există altă cale a Rusiei. Şi că exista o persoană reală care ne-ar fi putut conduce pe ea”, spune ea.

    ”Totul se poate schimba, în orice moment”

    Boris Nemţov, un fizician, a devenit cunoscut în anii ’90, ca tânăr guvernator liberal al regiunii Nijni Novgorod. El era prezentat larg, atunci, drept succesorul lui Boris Elţîn. Însă, până la urmă, un fost agent KGB, Vladimir Putin, a ajuns la putere la sfârşitul lui 1999.

    Nemţov l-a susţinut ezitant, mai întâi, după care a devenit unul dintre adversarii săi. El şi-a pierdut în mare parte popularitatea în anii următori şi mai era doar o figură în plan secund a polificii ruseşti atunci când a fost ucis. Însă asasinarea sa a şocat ţara şi întreaga lume.

    Susţinătorii săi îl acuză pe liderul cecen Ramzan Kadîrov de faptul că a ordonat această crimă, o acuzaţie pe care acesta o dezminte.

    Cinci ceceni au fost condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea cu privire la executarea acestui omor, însă comanditarii n-au fost arestaţi niciodată.

    Unul dintre bărbaţii condamnaţi, Temirlan Eskerhanov, a fost graţiat şi eliberat în 2024, după ce s-a angajat în armata rusă şi a fost trimis pe front în Ucraina.

    Vezi ultimele știri din România

    Boris Nemţov a fost unul dintre primii susţinători ai lui Aleksei Navalnîi, mort în 2024 într-o închisoare în Arctica, vicitmă, potrivit echipeii sale, a unei otrăviri ordonate de către Kremlin, o acuzaţie pe care acesta din urmă o dezminte.

    Principalii critici ai lui Vladimir Putin sunt în exil, în închisoare sau morţi.

    Un fotograf, Gleb, în vârstă de 23 de ani, consideră că o mişcare sau o persoană ca Nemţov este ”imposibilă” în prezent.

    Însă el se agaţă, cu toate acestea, de o speranţă slabă – ”Totul se poate schimba, în orice moment”.

    Guvernele a 12 din cele 27 de state membre ale UE, precum şi Norvegia şi Canada, au transmis joi un mesaj omagial în memoria opozantului rus Boris Nemţov, asasinat la Moscova în urmă cu zece ani, relatează agenţia EFE.

    „Rememorăm viziunea lui Nemţov pentru o Rusie democratică şi îi onorăm curajul care l-a determinat să se opună regimului lui Vladimir Putin. Un merit care a inspirat mulţi oameni”, se arată în declaraţia semnată de Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Franţa, Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda (Ţările de Jos), Polonia, Republica Cehă, România şi Suedia.

    Nemțov a fost asasinat imediat după ce a lansat un apel la radio pentru un miting împotriva lui Putin

    Declaraţia aminteşte că, în ultimele zile ale vieţii sale, Nemţov a participat la organizarea unui marş împotriva ocupaţiei peninsulei ucrainene Crimeea şi lucra la un raport asupra prezenţei trupelor ruse în estul Ucrainei.

    „Asasinarea lui şi a altor activişti ai opoziţiei trebuie clarificate în mod transparent, iar cei responsabili trebuie traşi la răspundere”, se mai menţionează în aceeaşi declaraţie.

    Vezi resurse educaționale aici

    Ucis cu focuri de armă la vârsta de 55 de ani chiar în apropierea Kremlinului, în noaptea de 27-28 februarie 2015, Boris Nemţov a fost unul dintre liderii mişcării contestatare fără precedent care a marcat în anii 2011-2012 campania electorală a lui Vladimir Putin, atunci candidat la un al treilea mandat prezidenţial.

    De profesie fizician, Nemţov şi-a început cariera politică cu puţin timp înainte de destrămarea URSS, fiind ales în anul 1990 în Sovietul Suprem. După ce a ajuns guvernator al regiunii Nijni-Novgorod, el a cunoscut o ascensiune fulminantă în timpul preşedinţiei lui Boris Elţîn, devenind liderul generaţiei tinerilor miniştri reformatori ai Rusiei postsovietice.

    Boris Elţîn, de care Nemţov era foarte apropiat, a avut intenţia să-l facă urmaşul său politic, dar în final l-a preferat pe Vladimir Putin. Nemţov a fost ucis la câteva ore după ce, în timpul unei dezbateri transmise la radio, a lansat un apel pentru participarea la un marş împotriva lui Putin şi a politicii acestuia de susţinere a insurgenţilor proruşi din Ucraina.

    De partea sa, Putin a negat mereu implicarea în asasinat, pe care l-a considerat o „provocare”. Cinci ceceni au fost condamnaţi doi ani mai târziu pentru acest asasinat la pedepse cuprinse între 11 şi 20 de ani de închisoare, însă comanditarul crimei a rămas necunoscut.

    Cel mai mare adversar al lui Vladimir Putin, liderul opozitiei ruse, Boris Nemtov, a fost impuscat. Putin: Este un asasinat!

    Sursa: StirilePROTV Agerpres News.ro

    Rusia, asasinat, opozant, boris nemtov, comemorare, ambasadorul romaniei,

    Dată publicare:


    Vezi articol complet la: Protv

  • Ministerul român de Externe a aprobat repatrierea personalului neesenţial din Israel

    Ministerul român de Externe a aprobat repatrierea personalului neesenţial din Israel

    Ministerul român de Externe a aprobat repatrierea personalului neesenţial din Israel

    Știri Actuale Stirileprotv

    „Cu referire la personalul Ambasadei României la Tel Aviv, vă informăm că Ministrul Afacerilor Externe a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesenţial şi a membrilor de familie din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, Consulatului General al României la Haifa, respectiv Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah. MAE va continua să urmărească evoluţia situaţiei de securitate din regiune şi este pregătit să acorde protecţie consulară cetăţenilor români”, se arată într-o precizare de presă a MAE.

    Regatul Unit îşi retrage tot personalul din Iran şi închide ambasada de la Teheran

    Regatul Unit a anunţat vineri că îşi închide ambasada din Iran şi îşi retrage tot personalul de acolo, „în contextul situaţiei de securitate” din regiune, unde este aşteptat un atac al SUA asupra Iranului, transmit agenţiile Reuters şi EFE.

    Ambasada britanica va funcţiona de la distanţă, dar nu va mai putea oferi asistenţă consulară, nici măcar în cazurile urgente, a avertizat Foreign Office. Acesta mai atenţionează cetăţenii britanici să evite orice călătorie în Iran, indiferent de circumstanţe.

    Citește și

    Tot vineri, ambasada Chinei la Teheran a îndemnat cetăţenii chinezi să părăsească Iranul cât mai curând posibil şi le-a oferit asistenţă pentru a putea pleca din această ţară folosind zborurile comerciale încă disponibile şi rutele terestre.

    Statele Unite nu au ambasadă în Iran, dar au anunţat evacuarea din Israel a personalului american neesenţial, după ce zilele trecute au făcut un anunţ similar despre personalul din Liban.

    În acest timp a sosit în apropierea Israelului portavionul american USS Gerald R. Ford, al doilea portavion trimis de SUA în Orientul Mijlociu. Primul portavion, USS Abraham Lincoln, este deja staţionat împreună cu o puternică grupare navală în zona Golfului Persic, unde Statele Unite au mai deplasat distrugătoare, crucişătoare şi submarine, plus zeci de avioane cisternă pentru realimentare în zbor şi avioane de vânătoare suplimentare.

    Preşedintele american Donald Trump a declarat pe 19 februarie că a stabilit un termen limită de zece zile pentru a decide dacă va ataca Iranul, în funcţie de evoluţia tratativelor cu acesta asupra dosarului nuclear al Teheranului, discuţii care continuă. Deşi oficialii iranieni au vorbit despre progrese după runda de negocieri desfăşurată joi la Geneva, opinie exprimată şi de mediatorul tratativelor, ministrul de externe din Oman, Badr bin Hamad al Busaidi, atacul american asupra Iranului pare iminent.

    Statele Unite doresc ca Iranul să accepte un acord de neutralizare a programelor sale nuclear şi de rachete balistice de care se teme Israelul, respectiv să-şi distrugă toate instalaţiile nucleare şi să predea Washingtonului stocul său de uraniu îmbogăţit.

    Află mai multe știri importante aici

    Dar Trump doreşte în plus schimbarea puterii de la Teheran, scop urmărit şi de protestele antiguvernamentale violente lansate la sfârşitul lunii decembrie şi care au fost în final reprimate, noi proteste studenţeşti fiind iniţiate recent în Iran.

    Campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, în care s-a implicat şi Washingtonul cu un atac cu bombe penetrante asupra instalaţiilor nucleare subterane, pare să nu fi reuşit eliminarea completă a programului nuclear iranian şi nici a stocului de uraniu îmbogăţit, ce ar fi fost pus la adăpost de autorităţile iraniene.

    Vezi resurse educaționale aici

    Bonurile fiscale vor deveni digitale. Le vom putea accesa pe telefon, într-un registru securizat pentru reducerea evaziunii

    Sursa: Agerpres

    israel, iran, romania,

    Dată publicare:


    Vezi articol complet la: Protv

  • Iranul acceptă să nu stocheze uraniu îmbogățit, spune mediatorul negocierilor de la Geneva. „Dacă nu poți stoca, nu poți fabrica o bombă”

    Iranul acceptă să nu stocheze uraniu îmbogățit, spune mediatorul negocierilor de la Geneva. „Dacă nu poți stoca, nu poți fabrica o bombă”

    Actualitate sâmbătă, 28 februarie 2026, 00:32

    Iranul acceptă să nu stocheze uraniu îmbogățit, spune mediatorul negocierilor de la Geneva. „Dacă nu poți stoca, nu poți fabrica o bombă”

    HotNews.ro

    Uraniu, Foto: Robert Harding Productions / robertharding / Profimedia Images

    Iranul a acceptat să nu stocheze uraniu îmbogățit, a declarat vineri șeful diplomației din Oman, descriind acest pas drept o evoluție majoră în cadrul negocierilor cu Statele Unite, relatează AFP.

    „Este ceva complet nou, care face ca argumentul privind îmbogățirea (uraniului) să fie mult mai puțin relevant, pentru că acum vorbim despre absența stocării”, a explicat la postul american CBS ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi.

    Omanul, care acționează ca mediator între Statele Unite și Iran, și-a trimis vineri ministrul de externe la Washington pentru discuții pe această temă cu vicepreședintele american JD Vance, potrivit unei surse citate de Reuters.

    De altfel, ministrul de externe Badr Albusaidi este cel care a mediat joi, la Geneva, discuțiile indirecte dintre emisarii american Steve Witkoff și Jared Kushner cu trimisul Iranului, Abbas Araqchi.

    „Cred că am rezolvat această problemă”

    Badr Albusaidi a mai declarat la CBS că toate aspectele legate de un acord pot fi soluționate „pe cale amiabilă și în mod cuprinzător” în termen de trei luni.

    „Dacă obiectivul final este de a garanta pentru totdeauna că Iranul nu va putea să se doteze cu bomba nucleară, cred că am rezolvat această problemă prin aceste negocieri, convenind asupra unui progres foarte important, care nu a mai fost realizat până acum”, a declarat el.

    „Cred că, dacă putem valorifica acest lucru și îl putem transforma într-un avantaj, un acord este la îndemâna noastră”, a adăugat el.

    Potrivit ministrului de externe din Oman, Iranul nu va putea stoca uraniu îmbogățit și vor exista verificări.

    El a adăugat, de asemenea, că Iranul își va reduce stocul actual „la cel mai scăzut nivel posibil”.

    Acuzând Teheranul – care neagă – că vrea să se doteze cu bomba atomică, Statele Unite insistă pentru o interdicție totală a îmbogățirii uraniului, în timp ce Iranul și-a apărat până acum dreptul la energie nucleară în scopuri civile.

    Urmărește cele mai importante știri

    Dar „dacă nu poți stoca material îmbogățit, nu poți în niciun caz fabrica o bombă”, a declarat Badr Albusaidi pentru CBS.

    Iranul n-a mai permis verificarea programului său nuclear de la atacurile din 2025 / Unde și-a ascuns uraniul îmbogățit la 60% puritate Rusia spune că este gata să preia uraniu îmbogăţit din Iran

    Trump „nu e mulțumit” de negocierile cu Iranul

    Anunțul mediatorului din Oman vine în contextul în care tensiunile sunt în creștere în Orientul Mijlociu, unde planează în continuare amenințarea unor lovituri americane contra Iranului.

    Vineri, președintele american Donald Trump a declarat că nu este mulțumit de cum decurg negocierile cu Iranul legate de programul său nuclear. Trump a spus că vrea, totuși, să ajungă la un acord cu Iranul, dar a avertizat că „uneori trebuie să folosești forța” militară.

    Vezi resurse educaționale aici

    Trump cere „zero îmbogăţire” de uraniu în Iran

    Donald Trump a insistat vineri nu vrea nicio îmbogățire a uraniului pe teritoriul iranian. „Eu spun zero îmbogățire”, a afirmat el. „Nu 20%, nu 30%. Ei vor mereu 20%, 30%… Spun că e pentru uz civil, pentru scopuri civile. Eu cred că nu e deloc civil”.

    Întrebat de un reporter cât de aproape este de a lua o decizie privind lansarea unui atac militar, Trump a răspuns: „Aș prefera să nu vă spun”.

    SUA suspectează de multă vreme Iranul că urmărește să obțină o bombă nucleară și vrea ca acesta să renunțe complet la îmbogățirea uraniului, un proces utilizat pentru a produce combustibil pentru centralele nucleare, dar care poate furniza și material pentru fabricarea unui focos nuclear.

    Trump spune că „nu este mulțumit” de discuțiile cu Iran și urmează să ia „o decizie importantă” / Concesie a Teheranului, anunțată de mediatorul negocierilor de la Geneva: „Dacă nu poți stoca, nu poți fabrica o bombă”


    Vezi articol complet la: HotNews

  • Iranul n-a mai permis verificarea programului său nuclear de la atacurile din 2025 / Unde și-a ascuns uraniul îmbogățit la 60% puritate

    Iranul n-a mai permis verificarea programului său nuclear de la atacurile din 2025 / Unde și-a ascuns uraniul îmbogățit la 60% puritate

    Actualitate sâmbătă, 28 februarie 2026, 02:15

    Iranul n-a mai permis verificarea programului său nuclear de la atacurile din 2025 / Unde și-a ascuns uraniul îmbogățit la 60% puritate

    HotNews.ro

    Instalația nucleară Natanz din Iran. Foto: Salam Pix / Abaca Press / Profimedia Images

    Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat vineri că Iranul nu îi oferă acces și nici informații despre cele mai sensibile aspecte ale programului său nuclear de la atacurile Israelului și Statelor Unite asupra instalațiilor sale din iunie 2025, relatează agențiile EFE și Agerpres.

    Deși AIEA recunoaște că aceste atacuri au creat „o situație fără precedent”, consideră „indispensabil și urgent” ca Iranul să se supună din nou controalelor nucleare internaționale.

    Fără acest acces, AIEA „nu poate verifica starea instalațiilor atomice atacate, nici a materialului nuclear asociat acestora”, inclusiv cantități mari de uraniu îmbogățit, un material ce poate fi folosit pentru fabricarea bombelor atomice.

    Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a transmis aceste avertismente într-un raport emis înaintea negocierilor tehnice dintre SUA și Iran prevăzute pentru săptămâna viitoare la Viena, după cele desfășurate joi la Geneva, raport consultat de EFE.

    440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, imposibil de verificat

    Printre alte restricții menționate, Republica Islamică nu acordă inspectorilor AIEA acces la toate instalațiile atacate în iunie anul trecut.

    Din acest motiv, AIEA nu știe unde se află, de exemplu, rezervele de uraniu îmbogățit, în special cele 440 de kilograme cu o puritate de 60%, foarte aproape de cea necesară pentru fabricarea bombelor nucleare.

    Această lipsă de acces și informații despre acest material înseamnă că verificarea sa, conform practicilor obișnuite de siguranță (controale), este „foarte întârziată”, critică situația AIEA.

    „Din cauza lipsei de acces la cele patru facilități de îmbogățire declarate de Iran, organismul nu poate furniza nicio informație despre dimensiunea actuală, compoziția sau locația stocurilor de uraniu îmbogățit din Iran”, semnalează Grossi în raport.

    Urmărește cele mai importante știri

    Unde e ținut stocul de uraniu îmbogățit la 60%

    O parte din uraniul îmbogățit la cel mai înalt nivel, aproape de gradul necesar pentru fabricarea de armament, a fost depozitat într-o zonă subterană a sitului său nuclear din Isfahan, scrie însă agenția de presă Reuters, care citează raportul confidențial al AIEA trimis statelor membre vineri.

    Reuters notează că este pentru prima dată când AIEA raportează unde a fost depozitat uraniul îmbogățit până la o puritate de 60%.

    Vezi și articole de securitate cibernetică aici

    Intrarea complexului de tuneluri a fost lovită în raidurile militare americane și israeliene în iunie anul trecut, dar se pare că facilitatea a rămas în mare parte neatinsă, spun diplomații.

    Consiliul guvernatorilor AIEA, organul executiv al organismului, va avea săptămâna viitoare o reuniune care se va concentra din nou asupra programului nuclear iranian.

    În afara acestei întâlniri, delegații din Iran și SUA se vor reuni la Viena, sub medierea Omanului, pentru a avansa în negocierile privind un acord nuclear care să prevină un alt atac american împotriva Republicii Islamice.

    Iranul acceptă să nu stocheze uraniu îmbogățit, spune mediatorul negocierilor de la Geneva. „Dacă nu poți stoca, nu poți fabrica o bombă”


    Vezi articol complet la: HotNews

  • MAE: Vizita oficială a ministrului Oana Ţoiu în Slovenia, prima la acest nivel după cinci ani

    MAE: Vizita oficială a ministrului Oana Ţoiu în Slovenia, prima la acest nivel după cinci ani

    Ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a încheiat vineri vizita oficială în Republica Slovenia, la invitaţia viceprim-ministrului şi ministrului Afacerilor Externe şi Europene, Tanja Fajon, care a marcat o etapă de consolidare a dialogului politic şi de dinamizare a cooperării economice şi sectoriale între Bucureşti şi Ljubljana, fiind prima vizită la acest nivel din ultimii cinci ani.


    Vezi articol complet la: Digi24

  • Trump declară că „nu este foarte mulţumit” de negocierile cu Iranul. Ce spune despre decizia unei intervenţii militare

    Trump declară că „nu este foarte mulţumit” de negocierile cu Iranul. Ce spune despre decizia unei intervenţii militare

    Preşedintele american Donald Trump anunţă vineri că „nu este foarte mulţumit” de conţinutul negocierilor în curs cu Iranul, relatează AFP.


    Vezi articol complet la: Digi24

  • Actorul Vlad Marinescu, reținut alături de alţi 10 suspecţi în ancheta care vizează clubul The Buddhist. Maşini de lux, confiscate

    Actorul Vlad Marinescu, reținut alături de alţi 10 suspecţi în ancheta care vizează clubul The Buddhist. Maşini de lux, confiscate

    Vlad Marinescu, actorul care deţine clubul The Buddhist din Capitală unde se practica prostituţia şi se făcea trafic de droguri, a fost reţinut alături de alţi 10 suspecţi. Pe lângă cei 11 membri ai grupării…


    Vezi articol complet la: Antena3

  • Pregătiri de război în Iran. Trump anunță că urmează să ia „o decizie importantă”

    Pregătiri de război în Iran. Trump anunță că urmează să ia „o decizie importantă”

    Qatar anunță că își rezervă „dreptul deplin de a răspunde la astfel de atacuri în conformitate cu prevederile dreptului internațional”, sugerând în continuare că acțiunile demonstrează o lipsă de recunoaștere adecvată din partea Teheranului a eforturilor continue de mediere ale Doha între Qatar și SUA, alături de alte țări.

    „Statul Qatar a încercat întotdeauna să se distanțeze de conflictele regionale și a căutat să faciliteze dialogul dintre iranieni și comunitatea internațională”, se arată în declarație. „Cu toate acestea, atacarea repetată a teritoriilor sale nu reflectă bună-credință și amenință fundamentul înțelegerii pe care au fost construite relațiile bilaterale dintre cele două țări”.

    Află mai multe știri importante aici

    Vezi și articole de securitate cibernetică aici

    Atacurile iraniene de represalii au vizat, de asemenea, în mod special baze americane în țări precum Emiratele Arabe Unite, Iordania și Bahrain, în urma unei operațiuni comune de atac americano-israeliane în Iran. 


    Vezi articol complet la: Antena3

  • ADN-ul românesc, un puzzle surprinzător. Românii nu se trag doar din daci și romani

    ADN-ul românesc, un puzzle surprinzător. Românii nu se trag doar din daci și romani

    Un obicei tradițional este considerat de mulți specialiști responsabil pentru răspândirea latinității pe teritoriul de astăzi al României și unul dintre cei mai importanți factori ai constituirii poporului român. Românii nu sunt doar urmași ai dacilor sau romanilor, arată alte studii.


    Vezi articol complet la: Adevarul

  • „Lista neagră” de la ANAF devine secretă. Românii vor expuși la inspecții fără niciun avertisment

    „Lista neagră” de la ANAF devine secretă. Românii vor expuși la inspecții fără niciun avertisment

    Guvernul propune ca, până la 31 decembrie 2026, contribuabilii să nu mai poată solicita oficial de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) comunicarea clasei sau subclasei de risc fiscal. Măsura este inclusă într-un proiect de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică.


    Vezi articol complet la: Adevarul