Category: National

  • Iranul condamnă „amenințarea imaginară” evocată de Netanyahu privind rachetele cu rază lungă de acțiune

    • Home
    • Știri Externe
    • În lume
    • Iranul condamnă „amenințarea imaginară” evocată de Netanyahu privind rachetele cu rază lungă de acțiune

    Iranul condamnă „amenințarea imaginară” evocată de Netanyahu privind rachetele cu rază lungă de acțiune

    Război în Israel Oana Ababei 1 live Publicat: 07.10.2025 23:58

    Iranul a reacţionat marţi, 7 octombrie, la declaraţiile premierului israelian Benjamin Netanyahu, calificând drept o „ameninţare imaginară” afirmaţiile potrivit cărora Republica Islamică ar dezvolta rachete capabile să lovească oraşe americane.

    Premierul israelian Benjamin Netanyahu. FOTO: arhivă

    Netanyahu a susţinut recent, într-un interviu că Iranul „dezvoltă în prezent rachete balistice intercontinentale cu o rază de acţiune de 8.000 km”. El a adăugat că, „adăugaţi încă 3.000 km şi au sub tunul lor atomic New York, Washington, Boston, Miami şi chiar Mar-a-Lago”, reşedinţa preşedintelui Donald Trump, relatează AFP, citat de Agerpres.

    Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a respins afirmaţiile într-o postare pe platforma X, acuzând Israelul că „încearcă acum să facă din capacităţile noastre de apărare o ameninţare imaginară”. Potrivit autorităţilor iraniene, arsenalul ţării include rachete balistice fabricate local, precum Shahab-3, cu o rază de acţiune de aproximativ 2.000 km — suficiente pentru a lovi teritoriul israelian, dar mult sub cifrele invocate de Netanyahu.

    În iunie, a avut loc un schimb major de lovituri între Iran şi Israel, un „război” de 12 zile care a început după atacuri israeliene fără precedent pe teritoriul iranian, vizând situri militare, instalaţii legate de programul nuclear şi, în unele cazuri, ţinte civile. Iranul a ripostat atunci prin atacuri cu rachete şi drone şi a vizat, de asemenea, o bază americană din regiune.

    Află mai multe știri importante aici

    De la armistiţiul din 24 iunie, oficialii iranieni au declarat în repetate rânduri că se tem de o nouă confruntare, dar subliniază că sunt pregătiţi să se apere „fără a căuta război”.

    Între timp, comunitatea internaţională şi Israelul acuză Teheranul că urmăreşte dotarea cu arme nucleare şi critică programul său balistic, în special evoluţia capabilităţii de a dezvolta rachete care ar putea transporta un focos nuclear. Iranul respinge în mod constant aceste acuzaţii, afirmând că programul său nuclear are scopuri civile — în special energie şi cercetare medicală.

    Oana Ababei Citește mai multe despre: razboiisraeliran


    Vezi articol complet la: Adevarul

  • Unui profesor i s-a interzis să mai predea după ce a pălmuit un elev care a râs de un coleg

    Unui profesor i s-a interzis să mai predea după ce a pălmuit un elev care a râs de un coleg

    Unui profesor i s-a interzis să mai predea după ce a pălmuit un elev care a râs de un coleg

    Stiri externe 06-10-2025 | Shutterstock Cristian Anton

    Bernard Aquilina, un profesor în vârstă de 35 de ani din Farnborough, a primit interdicția pe termen nelimitat de a mai preda în Marea Britanie după ce a dat o palmă un elev pentru că a râs de un coleg de-al său care nu știa să răspundă la o întrebare, scrie Independent.

    O comisie de etică l-a găsit vinovat pe Bernard Aquilina, profesor de informatică la Școala Gimnazială Cove din Hampshire, de conduită profesională inacceptabilă. El a fost dat afară din școală în mai 2024 și acum are interdicție să mai predea în Anglia.

    Elevul care a fost lovit a declarat că un alt elev „a fost pus să răspundă pentru că nu era atent”. ”Am râs pentru că se chinuia. Domnul Aquilina a venit la mine, aplaudând și spunând: «Bravo!». Apoi m-a pălmuit pe obraz”, a spus copilul. Comisia a ascultat opt ​​elevi care au oferit declarații în mare parte consecvente.

    Un elev a spus: „L-am văzut pe domnul Aquilina apropiindu-se de elevul A și spunându-i: «Dacă ești lipsit de respect, atunci pot să fiu și eu la fel». Elevul A a răspuns: «Ce am greșit? Am râs doar». Domnul Aquilina l-a pălmuit apoi pe elevul A cu mâna stângă deschisă peste obrazul stâng. A fost o palmă puternică și am putut să o aud tare de unde stăteam”.

    Citește și

    Imaginile de pe camerele de supraveghere furnizate Comisiei au susținut, de asemenea, relatările elevilor.

    Comisia a considerat că, deși domnul Aquilina a arătat unele remușcări, deși limitate, pentru acțiunile sale, nu a arătat nicio înțelegere a comportamentului său și nici nu a interacționat cu gravitatea acțiunilor sale”, se arată într-un comunicat. „Nu au existat dovezi că domnul Aquilina a adus o contribuție excepțională la predare”.

    Măsura extremă, luată și pentru că profesorul nu regreta fapta 

    Marc Cavey, factorul de decizie în acest caz, a declarat: „În opinia mea, lipsa dovezilor că domnul Aquilina și-a dezvoltat o înțelegere completă a comportamentului său înseamnă că există un anumit risc de repetare a acestui comportament, iar acest lucru pune în pericol bunăstarea viitoare a elevilor”.

    Află mai multe știri importante aici

    Incidentul a avut loc pe 5 februarie 2024, iar Aquilina a fost ulterior concediat din școală în urma unei anchete și a unei audieri disciplinare în mai 2024. El preda din septembrie 2020.

    Acum i se interzice să predea pe termen nelimitat în nicio școală, colegiu, centru de cazare pentru tineri sau orfelinat din Anglia. El poate solicita anularea ordinului său de interdicție în septembrie 2029.

    Comisia a constatat că gestul său constituie o infracțiune și a declarat că Aquilina și-a încălcat datoria de diligență față de elevi și obligația de a respecta limitele corespunzătoare.

    Acțiunile domnului Aquilina au fost fundamental incompatibile cu calitatea sa de profesor și, ca atare, comisia a considerat că pedeapsa interdicției a fost atât proporțională, cât și adecvată”, se arată într-un comunicat.

    Un purtător de cuvânt al Școlii Cove a declarat: „Siguranța și bunăstarea tuturor elevilor este prioritatea noastră absolută. Orice preocupare privind protecția personalului va fi întotdeauna tratată extrem de serios și, așa cum am făcut și cu această ocazie, vom acționa întotdeauna pentru a ne asigura că se ia cea mai potrivită măsură, urmând toate procesele necesare și colaborând cu agențiile relevante, după cum este necesar. Suntem mulțumiți să vedem că rezultatul acestei anchete reflectă gravitatea conduitei individului”.

    Raport: Părinții cheltuiesc anual peste 6.000 de lei pe meditațiile copiilor. Costurile aproape s-au triplat în ultimul an


    Vezi articol complet la: Protv

  • Rusia se pregătește să cultive tone de banane și kiwi roșu. Primele sere sunt deja în construcție

    Rusia se pregătește să cultive tone de banane și kiwi roșu. Primele sere sunt deja în construcție

    Rusia se pregătește să cultive tone de banane și kiwi roșu. Primele sere sunt deja în construcție

    Stiri externe 06-10-2025 | Aura Trif

    “Am început construirea primelor sere pentru banane” şi există propuneri pentru cultivarea de asemenea a altor fructe exotice în Rusia, a afirmat Oxana Lut în discursul susţinut la forum.

    “O persoană care se ocupă cu selecţia diferitelor plante ne-a abordat recent. Ne-a spus să-i furnizăm răsaduri de kiwi roşu. Kiwi roşu, o plantă care nu a fost niciodată cultivată în ţara noastră”, a continuat titulara Ministerului rus al Agriculturii.

    Ea a susţinut că la ora actuală în Rusia se poate cultiva “orice”, iar după o călătorie efectuată recent în Kazahstan, unde a vizitat sere unde se cultivă banane, nu a exclus posibilitatea unui experiment similar în Rusia, dacă producţia se dovedeşte profitabilă pentru fermierii ruşi.

    Când va fi gata prima recoltă de banane rusești

    Rusia a inclus în februarie anul acesta bananele pe lista produselor agricole care pot fi cultivate în ţară. Guvernatorul regiunii sudice Stavropol, Vladimir Vladimirov, a declarat în vara care a trecut că prima recoltă locală de banane va ajunge la consumatorii ruşi în anul 2027.

    Accesează toate știrile de pe top10stiri.ro

    Citește și

    Guvernul rus a alocat deja un buget în ruble echivalent cu aproximativ 36 de milioane de dolari pentru o cultură de banane care se va întinde pe 45,9 hectare la periferia oraşului Nevinnomissk, în regiunea Stavropol, unde ar urma să se producă circa 21.500 de tone de banane anual.

    Bananele comercializate în prezent în Rusia sunt importate în special din Ecuador, Columbia şi Costa Rica.

    Ca să îi prindă pe cei care aruncă deșeuri ilegale, Garda de Mediu folosește drone pentru a-i filma din aer


Vezi articol complet la: Protv

  • Trump vizează „concurența externă neloială”: O nouă taxă vamală, de 25%, a fost impusă de la 1 noiembrie

    Trump vizează „concurența externă neloială”: O nouă taxă vamală, de 25%, a fost impusă de la 1 noiembrie

    Actualitate

    Trump vizează „concurența externă neloială”: O nouă taxă vamală, de 25%, a fost impusă de la 1 noiembrie

    HotNews.ro

    Camioane noi sunt expuse la TEC Equipment, pe 26 septembrie 2025 în Dixon, California, SUA. FOTO: JUSTIN SULLIVAN / Getty images / Profimedia

    Președintele american Donald Trump a anunțat luni că toate camioanele medii și grele importate în Statele Unite vor fi supuse unei taxe vamale de 25% începând de la 1 noiembrie, decizia marcând o escaladare semnificativă a eforturilor sale de a proteja companiile americane de concurența străină, scrie Reuters.

    Luna trecută, Trump a afirmat că importurile de camioane grele vor fi supuse unor noi taxe vamale începând cu 1 octombrie, din motive de securitate națională, susținând că noile tarife vizează protejarea producătorilor de „concurența externă neloială” și că această măsură va avantaja companii precum Peterbilt și Kenworth, deținute de Paccar, și Freightliner, deținută de Daimler Truck.

    În cadrul acordurilor comerciale încheiate cu Japonia și Uniunea Europeană, Statele Unite au convenit asupra unor tarife de 15% pentru vehiculele ușoare, dar nu este clar dacă acestea vor fi aplicate și vehiculelor mai mari.

    Administrația Trump a permis, de asemenea, producătorilor să deducă valoarea componentelor americane din tarifele plătite pentru vehiculele ușoare asamblate în Canada și Mexic.

    Vehiculele mai mari includ camioane de livrare, camioane de gunoi, camioane de utilități publice, autobuze de tranzit, navete și autobuze școlare, camioane cu remorcă, precum și semiremorci și vehicule profesionale grele.

    Camera de Comerț a SUA a îndemnat anterior Departamentul Comerțului să nu impună noi tarife pentru camioane, menționând că primele cinci surse de import sunt Mexic, Canada, Japonia, Germania și Finlanda, „toate fiind aliați sau parteneri apropiați ai Statelor Unite, care nu reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA”.

    Mexicul este cel mai mare exportator de camioane medii și grele către Statele Unite. Un studiu publicat în ianuarie arată că importurile de vehicule de mare tonaj din Mexic s-au triplat din 2019 încoace, ajungând la aproximativ 340.000 în prezent, potrivit statisticilor guvernamentale.

    În conformitate cu acordul de liber schimb nord-american USMCA, camioanele de tonaj mediu și greu sunt scutite de tarife vamale dacă cel puțin 64% din valoarea unui camion greu provine din America de Nord, adică folosește piese precum motoare și osii, materii prime precum oțelul sau utilizează manoperă locală pentru asamblare.

    Urmărește cele mai importante știri

    Noile tarifele riscă să afecteze și Stellantis, compania-mamă a Chrysler, care produce camioane Ram de mare tonaj și autoutilitare comerciale în Mexic. Stellantis a făcut presiuni asupra Casei Albe pentru a nu impune tarife ridicate asupra camioanelor sale fabricate în Mexic.

    Grupul suedez Volvo construiește o fabrică de camioane grele în valoare de 700 de milioane de dolari în Monterrey, Mexic, care urmează să înceapă să funcționeze din 2026.

    Conform Administrației Comerțului Internațional din SUA, Mexicul găzduiește 14 producători și companii de asamblare de autobuze, camioane și tractoare, precum și doi producători de motoare.

    Mexicul s-a opus noilor tarife, transmițând în luna mai Departamentului american al Comerțului că toate camioanele mexicane exportate în Statele Unite au, în medie, 50% conținut american, inclusiv motoare diesel.

    Anul trecut, Statele Unite au importat din Mexic piese pentru vehicule grele în valoare de aproape 128 de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 28% din totalul importurilor de acest tip, a afirmat Mexicul.


    Vezi articol complet la: HotNews

  • „Nu ne vom lăsa intimidaţi”. Merz îl acuză pe Putin că duce un război hibrid împotriva Germaniei

    „Nu ne vom lăsa intimidaţi”. Merz îl acuză pe Putin că duce un război hibrid împotriva Germaniei

    Actualitate

    „Nu ne vom lăsa intimidaţi”. Merz îl acuză pe Putin că duce un război hibrid împotriva Germaniei

    HotNews.ro

    Cancelarul german Friedrich Merz. Credit foto: Kay Nietfeld / DPA / Profimedia

    Cancelarul german Friedrich Merz l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că duce un „război hibrid” împotriva Germaniei, relatează agenția DPA, preluată de Agerpres.

    „El duce un război informaţional împotriva noastră. Duce un război militar împotriva Ucrainei, iar acest război este îndreptat împotriva noastră, a tuturor”, a declarat Friedrich Merz luni, într-un interviu pentru postul german de televiziune ntv.

    Cancelarul german a afirmat că preşedintele rus vrea să răstoarne ordinea politică în Europa.

    „De aceea sprijinim Ucraina”, a explicat Merz, adăugând că este în interesul Germaniei să apere ordinea politică a societăţilor deschise şi liberale din Europa.

    Când a fost întrebat dacă Putin duce un război împotriva Germaniei, Friedrich Merz a răspuns: „El duce un război hibrid împotriva noastră”.

    Dmitri Medvedev, mesaj enigmatic despre „agenții și cârtițele” Rusiei în Europa: „Așteaptă un ordin separat”

    Referitor la înmulţirea incidentelor cu drone în Germania şi în întreaga Europă, Merz a declarat: „Cunoaştem ameninţarea”, menţionând că Putin vrea să intimideze şi să insufle frică.

    Urmărește cele mai importante știri

    „Nu ne vom lăsa intimidaţi, ci ne vom apăra în mod eficient împotriva acestei ameninţări”, a afirmat Friedrich Merz.

    Germania bănuiește că „Rusia se află în spatele incursiunilor dronelor”, spune Friedrich Merz

    Întrebat dacă s-a gândit să-l sune pe Putin, cancelarul german a spus că „bineînţeles, mă gândesc la asta”. Totuşi, a adăugat: „Nu pot decât să văd că fiecare încercare de a discuta cu el în acest moment se termină cu atacuri şi mai dure împotriva Ucrainei”.

    Cancelarul german a declarat că a avut o discuţie destul de aprinsă pe această temă cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, la o reuniune a UE de la Copenhaga, săptămâna trecută: „Ne-a acuzat că nu vrem să negociem”.

    Merz i-a amintit premierului ungar că însuşi Orban fusese la Kiev în iulie 2024, când Ungaria exercita preşedinţia prin rotaţie a UE, şi apoi la Moscova. „Iar răspunsul lui Putin a fost să bombardeze un spital de copii din Kiev”, a spus el.

    Friedrich Merz l-a contrat direct pe Viktor Orban la summitul liderilor europeni. Ce i-a reproșat cancelarul german


    Vezi articol complet la: HotNews

  • Jane Goodall: I-aș trimite pe Trump, Musk, Putin, Xi și Netanyahu în spațiu, într-o călătorie fără întoarcere

    Jane Goodall: I-aș trimite pe Trump, Musk, Putin, Xi și Netanyahu în spațiu, într-o călătorie fără întoarcere

    Jane Goodall a declarat, într-un interviu publicat după moartea sa, că i-ar pune pe aceeași navă pe Trump, Putin, Xi și Netanyahu și i-ar trimite într-o călătorie fără întoarcere în spațiu, scrie The Guardian. Celebra specialistă în primatologie a adăugat că fondatorul SpaceX Elon Musk ar fi gazda acestora pe acea navă.


    Vezi articol complet la: Digi24

  • Macron îi dă două zile lui Lecornu să formeze Guvernul și spune că „îşi va asuma responsabilitatea” în cazul unui nou eşec

    Macron îi dă două zile lui Lecornu să formeze Guvernul și spune că „îşi va asuma responsabilitatea” în cazul unui nou eşec

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a decis să-i ceară premierului demisionar Sebastien Lecornu să negocieze formarea Guvernului până miercuri. Macron s-a declarat pregătit „să-şi asume responsabilitatea” în cazul unui eșec, informează luni AFP, citând surse din anturajul preşedintelui francez, potrivit Agerpres. 


    Vezi articol complet la: Digi24

  • „Cea mai luxoasă închisoare din lume” este în Europa: Pe „Insula Diavolului”, fiecare deținut are o casă, poate pescui și juca tenis

    „Cea mai luxoasă închisoare din lume” este în Europa: Pe „Insula Diavolului”, fiecare deținut are o casă, poate pescui și juca tenis

    Pe o insulă îndepărtată aflată în largul coastelor Norvegiei, se află o închisoare unică în lume


    Vezi articol complet la: Antena3

  • Un nou lot al Autostrăzii A7 Ploieşti – Buzău va fi deschis circulației. CNAIR anunță când va începe recepția

    Un nou lot al Autostrăzii A7 Ploieşti – Buzău va fi deschis circulației. CNAIR anunță când va începe recepția

    CNAIR ar putea convoca în perioada 13 – 17 octombrie comisia de recepţie în vederea deschiderii circulaţiei pe lotul 2 al Autostrăzii A7 Ploieşti – Buzău, sectorul Mizil-Pietroasele, de 28,35 kilometri, după ce,…


    Vezi articol complet la: Antena3

  • Exodul minților

    Exodul minților

    • Home
    • Opinii
    • Exodul minților

    Gabriela Firea Europarlamentar

    Exodul minților

    1 live Publicat: 06.10.2025 23:49

    Pe 11 septembrie 2025, Parlamentul European a votat un raport important privind Alianțele Universitare Europene – o inițiativă menită să apropie și mai mult instituțiile de învățământ superior din statele membre. Dincolo de limbajul tehnic și alinierea legislativă, miza acestui document este una extrem de concretă pentru milioane de tineri: recunoașterea mai ușoară a diplomelor și accesul real la o piață a muncii europeană, fără bariere administrative inutile.

    FOTO Arhivă

    De ce contează recunoașterea diplomelor

    Atunci când un student român termină o facultate la Cluj sau Iași și vrea să profeseze la Berlin sau Paris, primul pas este să demonstreze că diploma sa are aceeași valoare cu cea a unui absolvent local. În teorie, libera circulație a persoanelor și principiile pieței unice ar trebui să facă acest proces simplu. În practică însă, lucrurile sunt adesea complicate.Există diferențe între sistemele naționale de educație, profesiile reglementate (medicină, drept, arhitectură etc.) presupun proceduri speciale, iar birocrația poate fi descurajantă. Mulți absolvenți pierd luni întregi pentru a aduna documente, traduceri, apostile și pentru a naviga între instituții care comunică greu între ele.

    Situația actuală în Uniunea Europeană

    Uniunea Europeană a făcut pași importanți în ultimii ani. Sistemul de credite ECTS a permis echivalarea mai ușoară a studiilor, iar programele precum Erasmus+ au obișnuit generații întregi de studenți cu mobilitatea internațională. Totuși, recunoașterea diplomelor integrale rămâne un punct sensibil. În prezent, procesul este descentralizat: fiecare stat membru are propriile organisme și reguli. În România, de exemplu, Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) se ocupă de aceste proceduri. Alte țări au agenții similare. Problema este lipsa unei abordări unitare și a unei recunoașteri automate, valabile peste tot în UE. Astfel, paradoxul este evident: avem o generație de tineri europeni care studiază în comun, circulă ușor cu burse Erasmus, dar se lovesc de ziduri atunci când vor să-și valorifice diploma în afara granițelor.

    FOTO Arhivă

    Ce aduce nou raportul din 2025

    Raportul votat la Strasbourg propune câteva noutăți majore:

    • Un cadru european pentru diplome comune: absolvenții unor programe realizate în alianțe universitare ar urma să primească o diplomă europeană, recunoscută automat în toate statele membre.

    • Statut juridic pentru alianțe: universitățile asociate în aceste consorții ar urma să funcționeze ca entități transnaționale, capabile să acorde diplome comune și să gestioneze proiecte fără blocaje birocratice.

    Urmărește cele mai importante știri

    • Finanțare sustenabilă: se cere crearea unui fond european dedicat, pentru ca aceste alianțe să aibă stabilitate și să nu depindă de apeluri temporare sau de ciclurile politice.

    • Acces echitabil: raportul subliniază nevoia ca beneficiile să nu fie rezervate doar universităților mari din capitale, ci să ajungă și la studenții din regiuni mai puțin dezvoltate.Aceste măsuri nu rezolvă peste noapte problema recunoașterii diplomelor, dar ar putea constitui un pas decisiv către o piață unică reală și în domeniul educației.

    Provocările care rămân

    Chiar și cu aceste propuneri ambițioase, drumul de la raport la realitate este lung. Sistemele de educație rămân o competență națională, iar multe guverne sunt reticente să cedeze controlul asupra recunoașterii diplomelor. Profesiile reglementate sunt un alt punct fierbinte: medicii, avocații sau profesorii nu pot fi integrați automat fără garanții clare privind standardele de pregătire.Mai există și problema diferențelor structurale: durata studiilor, curricula, nivelul de practică. Cum armonizăm o diplomă de inginer obținută în România cu una din Germania sau Franța? Cum asigurăm încrederea reciprocă între sisteme care au evoluat diferit?În plus, birocrația europeană, deși mai bine intenționată decât cea națională, poate genera la rândul său proceduri greoaie și întârzieri.

    FOTO Arhivă

    Un test al credibilității

    Raportul din 11 septembrie 2025 arată că Europa universitară nu mai este doar un vis frumos, ci începe să prindă contur. Generațiile Erasmus au demonstrat că mobilitatea academică este posibilă și dorită. Următorul pas este ca diplomele să fie cu adevărat europene, iar absolvenții să nu mai fie tratați ca „străini” în propria lor Uniune.Drumul nu va fi ușor, dar miza este uriașă: o piață a muncii deschisă și echitabilă, universități care cooperează fără frontiere și tineri care își pot construi viitorul oriunde în Europa. Recunoașterea diplomelor nu este doar o chestiune administrativă. Este, în fond, un test al credibilității proiectului european.

    Gabriela Firea Citește mai multe despre: educatieparlamentul europeanuniversitati


    Vezi articol complet la: Adevarul