Iranul a anunțat închiderea strâmtorii Ormuz. „Vom incendia toate navele care încearcă să treacă”

Stiri externe AFP Stirileprotv

„Strâmtoarea (Ormuz) este închisă. Dacă cineva încearcă să treacă, eroii Gărzii Revoluţionare şi ai marinei regulate vor incendia acele nave”, a declarat Ebrahim Jabari, consilier principal al comandantului suprem al Gărzii, în declaraţii transmise de mass-media de stat.

Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru exporturile de petrol ale ţărilor din Golf.

Deşi Iranul a infirmat anterior că ar fi închis această rută ca represalii după atacurile aeriene lansate sâmbătă împotriva sa de SUA şi Israel, strâmtoarea era de facto închisă, operatorii navelor evitând zona de conflict.

Gărzile Revoluţionare iraniene au susţinut luni mai devreme că au lovit cu două drone în strâmtoarea Ormuz un petrolier ce ar avea legături cu SUA.

Accesează toate știrile de pe top10stiri.ro

Operatorul petrolierului „Athe Nova”, ce navighează sub pavilionul statului Honduras, nu a transmis deocamdată clarificări privind situaţia reală a navei.

Sursa: Agerpres

Vezi resurse educaționale aici

Dată publicare:

---

Vezi articol complet la: Protv

Ce scrie pe certificatul de deces al lui Eric Dane, starul din serialul Grey’s Anatomy

Stiri Mondene Mihai Niculescu

Eric Dane a murit din cauza insuficienței respiratorii, conform certificatului de deces obținut luni de revista People, arată publicația news.com.au.

În plus, cauza principală a morții sale a fost scleroza laterală amiotrofică (SLA).

Dane a murit pe 19 februarie, după ce anunțase diagnosticul de SLA cu 10 luni înainte. Avea 53 de ani.

„Cu inima îndurerată, vă anunțăm că Eric Dane a decedat joi după-amiază, după o luptă curajoasă cu SLA”, a declarat familia sa într-un comunicat pentru Page Six.

Citește și

„De-a lungul luptei sale cu SLA, Eric a devenit un susținător pasionat al conștientizării și cercetării, hotărât să facă o diferență pentru cei care se confruntă cu aceeași luptă.”

Vedeta din „Euphoria” a fost sinceră în legătură cu starea sa de sănătate – „o boală a sistemului nervos care afectează celulele nervoase din creier și măduva spinării” și care duce la „pierderea controlului muscular” – de când a făcut publică această informație în aprilie 2025.

Totul a început de la mâna dreaptă

Dane a povestit că simptomele au început cu o slăbiciune a mâinii drepte, într-un interviu acordat emisiunii Good Morning America în iunie.

„Am început să simt o slăbiciune în mâna dreaptă, dar nu i-am dat importanță la momentul respectiv”, a spus el.

„Am crezut că poate am scris prea multe mesaje sau că mâna mea era obosită. Dar, câteva săptămâni mai târziu, am observat că starea se agravase puțin”, a continuat actorul.

Urmărește cele mai importante știri

În septembrie, el a fost fotografiat într-un scaun cu rotile în timp ce se afla la aeroportul din Washington, DC, și se chinuia să vorbească cu paparazzi.

Dane era căsătorit cu Rebecca Gayheart, la momentul morții sale, după ce au anulat divorțul în martie 2025.

Cei doi s-au căsătorit în 2004 și au avut două fiice, Billie, în vârstă de 15 ani, și Georgia, în vârstă de 14 ani.

Vezi resurse educaționale aici

Robert de Niro îl critică dur pe Donald Trump și cere americanilor să iasă în stradă: „E crud, e rău, e sadic”

Sursa: News.com.au

SLA, certificat de deces, actor, Eric Dane,

Dată publicare:

---

Vezi articol complet la: Protv

Actualitate marț

Decizie fără precedent a guvernului dintr-o țară lovită de bombardamentele Israelului

• Andrei Stan

HotNews.ro

Incendiu după un atac aerian israelian care a vizat sediul postului de televiziune Al-Manar, afiliat Hezbollah, în Haret Hreik – o suburbie sudică a Beirutului, pe 3 martie 2026. FOTO: FADEL itani / AFP / Profimedia

Guvernul de la Beirut, capitala Libanului, a luat luni măsura fără precedent de a interzice activitățile militare și din domeniul securității ale Hezbollah, ceea ce a determinat gruparea militantă susținută de Iran să reacționeze vehement la această decizie, scrie AFP.

Informații în timp real despre războiul din Iran și ce se întâmplă în regiune

Hezbollah este reprezentată atât în guvern, cât și în parlamentul din Liban, iar măsura a fost luată la câteva ore după ce gruparea a anunțat că a lansat rachete și drone către Israel, în cursul dimineții de luni, pentru a răzbuna uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei în raidurile aeriane americane și israeliene desfășurate la începutul weekend-ului.

De altfel, Israelul a început să bombardeze suburbiile din sudul Beirutului și zeci de sate din sudul Libanului, promițând că gruparea susținută de Teheran va plăti un „preț greu”.

Potrivit guvernului libanez, bombardamentele desfășurate de Israel au ucis cel puțin 52 de persoane și au rănit cel puțin alți 154 de oameni.

Armata israeliană (IDF) a transmis ulterior că a „finalizat o serie amplă de atacuri asupra țintelor organizației teroriste Hezbollah din sudul Libanului”.

„În cadrul atacurilor, au fost lovite peste 70 de depozite de arme, baze de lansare și lansatoare de rachete”, a afirmat IDF.

În urma unei ședințe de urgență a cabinetului de la Beirut, organizată luni, prim-ministrul Nawaf Salam a declarat: „Statul libanez declară respingerea absolută și fără echivoc din partea sa a oricăror acțiuni militare sau de securitate lansate de pe teritoriul libanez în afara cadrului instituțiilor sale legitime”.

„Acest lucru necesită interzicerea imediată a tuturor activităților militare și de securitate ale Hezbollah, fiind considerate ilegale, și obligarea acesteia să predea armele”, a adăugat premierul libanez.

Ca răspuns, Mohammed Raad, șeful blocului parlamentar al grupării militante, a condamnat „deciziile pripite” ale Beirutului, afirmând că „libanezii se așteptau la o decizie de respingere a agresiunii (israeliene)”.

Salam a ordonat agențiilor militare și din domeniul securității din țară să ia „măsuri imediate” pentru a pune în aplicare decizia cabinetului și pentru a preveni „orice operațiune militară sau lansarea de rachete sau drone de pe teritoriul libanez”.

Ministrul Justiției din Liban, Adel Nassar, a anunțat, într-o postare pe rețeaua de socialilzare X, că autoritățile judiciare au însărcinat „agențiile de securitate să-i aresteze imediat pe cei care au lansat rachetele și pe instigatorii” acestei acțiuni.

O sursă apropiată guvernului libanez a afirmat că doi miniștri din Mișcarea Amal, partidul șiit al Hezbollah, care este un aliat-cheie al organizației paramilitare , precum și un ministru din cabinet care provine chiar din cadrul grupării au aprobat decizia guvernului de la Beirut.

Noile atacuri lansate de Israel asupra pozițiilor Hezbollah din Liban au provocat panică în rândul civililor, care au traficul în Beirut, în contextul în care unii locuitori au fugit folosind mașini și motociclete, luând cu ei tot ce au putut, iar alții și-au exprimat frustrarea.

„Eu și fetița mea suntem în mașină de trei ore și jumătate… pentru ce? De ce? Pentru cine?”, a scris un utilizator, Ali Deeb, pe rețeaua X.

Noi atacuri

Atacurile israeliene au lovit mai multe clădiri aparținând Al-Qard al-Hassan, o firmă din domeniul finanțelor legată de Hezbollah și aflată pe lista de sancțiuni a Washingtonului, în mai multe părți ale țării, în special în sud.

Vezi mai multe știri aici

Bombardamentele au avut loc după ce armata israeliană a emis avertismente de evacuare pentru mai multe orașe din sudul și estul Libanului, precum și din suburbiile sudice ale capitalei Beirut.

Aripă armată a Jihadului Islamic Palestinian a anunțat luni că comandantul său din Liban, Adham Adnan al-Othman, a fost ucis în aceste atacuri.

Mai târziu în cursul zilei de luni, jurnaliștii AFP au auzit mai multe explozii puternice în Beirut, iar Agenția Națională de Știri, controlată de stat, a relatat că „avioane de război inamice au lansat noi raiduri asupra suburbiilor sudice”.

Ambasada SUA din Liban și-a reînnoit apelul către cetățenii americani de a părăsi imediat Libanul.

Ministerul Educației a anunțat închiderea școlilor, universităților și instituțiilor de învățământ, marți, din cauza „condițiilor de securitate”.

Autoritățile din Beirut au spus în repetate rânduri că nu doresc să implice țara lor în reaprinderea conflictului din regiune, care a început în weekend după atacul masiv al SUA și Israelului asupra Iranului.

Vezi și articole de securitate cibernetică aici

Beirutul a decis în august anul trecut să dezarmeze treptat Hezbollah, după un război de un an cu Israelul, care s-a încheiat cu un armistițiu în noiembrie 2024.

Însă acordul nu a împiedicat Israelul să continue să atace ținte despre care a afirmat că au legătură cu Hezbollah, grupare pe care a acuzat-o că încearcă să se reînarmeze.

Armistițiul este monitorizat de o comisie formată din reprezentanți ai Libanului, Israelului, Statelor Unite, Franței și forțelor de menținere a păcii ale ONU.

Tot luni, premierul Nawaf Salam a solicitat țărilor care garantează armistițiul – SUA și Franța – să „obțină un angajament clar și definitiv din partea israeliană de a înceta toate atacurile asupra întregului teritoriu libanez”.

El a anunțat „disponibilitatea deplină a guvernului de a relua negocierile” cu Israelul, „cu participarea civilă și sub auspiciile internaționale”.

Apel de ultim moment pentru americanii din Orientul Mijlociu: Li se cere să părăsească „IMEDIAT” 14 țări Sediul postului public de televiziune din Teheran, „atacat și distrus”, anunță armata israeliană: Avioanele de vânătoare au aruncat „zeci de bombe” Două state bogate din Golf riscă să rămână fără muniție antiaeriană în fața loviturilor Iranului. Apel de ajutor, pentru singurul sistem european capabil să oprească rachetele balistice

---

Vezi articol complet la: HotNews

Actualitate marț

Ruta crucială pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu a fost închisă, anunță Garda Revoluționară Iraniană

• Andrei Stan

HotNews.ro

Fum care se ridică deasupra unei nave, în urma unei explozii în portul Bandar Abbas, din Strâmtoarea Ormuz. Imagine din satelit suprinsă de Planet Labs PBC, pe 2 martie 2026. FOTO: AFP / AFP / Profimedia

Comandantul Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC) a anunţat luni că strâmtoarea Ormuz a fost închisă traficului maritim şi că Iranul „va ataca orice navă care va încerca să o traverseze”, a relatat presa iraniană, citată de AFP și Reuters.

Informații în timp real despre războiul din Iran și ce se întâmplă în regiune

„Strâmtoarea (Ormuz) este închisă. Dacă cineva încearcă să treacă, eroii Gărzii Revoluţionare şi ai marinei regulate vor incendia acele nave”, a afirmat Ebrahim Jabari, consilier principal al comandantului suprem al Gardienilor Revoluției, în declaraţii transmise de mass-media de stat.

Strâmtoarea Ormuz este o rută crucială pentru exporturile de petrol ale țărilor din regiunea Golfului.

Anunțul lui Jabari a venit după moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în urma unui atac israelian, iar decizia riscă să blocheze o cincime din fluxurile mondiale de petrol şi să cauzeze o creştere semnificativă a preţului țițeiului.

Fluxul constant de transporturi de țiței din Golful Persic către Europa, SUA şi Asia, prin canalele navigabile înguste ale strâmtorii Ormuz a transformat-o în cel mai mare punct de tranzit petrolier din lume, notează News.ro.

Strâmtoarea Ormuz se află între Oman şi Iran. Ea are o lăţime de 21 mile (33 de kilometri) în punctul său cel mai îngust, cu o bandă de navigaţie de doar două mile (3 kilometri) lăţime în fiecare direcţie.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Conform datelor furnizate de firma de analiză Vortexa, anul trecut au trecut în medie peste 20 de milioane de barili de ţiţei, GNL (gaz natural lichefiat) şi combustibili prin strâmtoare.

Țările OPEC Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuweit şi Irak exportă cea mai mare parte a ţiţeiului lor prin strâmtoare, în principal către Asia.

Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de GNL din lume, transportă aproape toată cantitatea de gaz natural lichefiat prin strâmtoare.

Vezi resurse educaționale aici

Gărzile Revoluționare Iraniene au susținut, anterior în cursul zilei de luni, că au lovit cu două drone în strâmtoarea Ormuz un petrolier ce ar avea legături cu SUA.

Operatorul petrolierului „Athe Nova”, ce navighează sub pavilionul statului Honduras, nu a transmis deocamdată informații despre situația navei.

Un petrolier arde în Strâmtoarea Ormuz, după ce a fost lovit de drone, anunță Garda Revoluționară Iraniană Decizie fără precedent a guvernului dintr-o țară lovită de bombardamentele Israelului Două state bogate din Golf riscă să rămână fără muniție antiaeriană în fața loviturilor Iranului. Apel de ajutor, pentru singurul sistem european capabil să oprească rachetele balistice

---

Vezi articol complet la: HotNews

Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia zi într-un ritm accelerat al escaladării, cu un bilanț militar tot mai amplu. După uciderea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, într-o operațiune militară comună americano-israeliană, confruntarea s-a transformat într-o campanie militară care se anunță de durată. Israel a continuat atacurile împotriva Teheranului, lovind în același timp și ținte Hezbollah din Liban. Statele Unite anunță că au lovit peste 1.000 de ținte iraniene, în timp ce Teheranul a răspuns cu valuri succesive de rachete și drone asupra Israelului și a bazelor americane din regiune. Președintele Donald Trump afirmă că operațiunea va continua „cu forță maximă” până la atingerea tuturor obiectivelor și vorbește despre o acțiune care va dura circa patru săptămâni. Liderul american a susținut luni, 2 martie, primul discurs oficial de la debutul operațiunii în Iran, în cadrul căruia a numit și cele trei obiecte ale acesteia: distrugerea capacităților balistice, anihilarea marinei și împiedicarea Republicii Islamice de a deține arme nucleare. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a acuzat SUA că „au trădat diplomația” atunci când au efectuat atacuri alături de Israel, sugerând, de asemenea, că bazele militare americane sunt ținte legitime.

---

Vezi articol complet la: Digi24

Dronele fabricate în Iran care au vizat o bază militară britanică din Cipru au fost lansate din Libanul vecin, probabil de Hezbollah, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală cipriotă.

---

Vezi articol complet la: Digi24

O petiţie prin care limba română să devină probă de examen în Marea Britanie a fost lansată de istoricul britanic dr. Tessa Dunlop şi susţinută de deputatul laburist Gareth Thomas din Harrow West. Când…

---

Vezi articol complet la: Antena3

Melania Trump a prezidat, luni, o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe tema educaţiei şi a copiilor prinși în conflicte din întreaga lume. A fost pentru prima dată când o Primă Doamnă a SUA în…

---

Vezi articol complet la: Antena3

• Home
• Știri Interne
• Evenimente
• Războiul dintre SUA și Iran lovește crunt Europa. Vești proaste pentru România: „Tabloul e și mai nefericit”

Exclusiv Războiul dintre SUA și Iran lovește crunt Europa. Vești proaste pentru România: „Tabloul e și mai nefericit”

Război în Orientul Mijlociu Afrodita Cicovschi, Ştefan Lică 1 live Publicat: 03.03.2026 05:24

Războiul dintre SUA și Iran amenință să blocheze strâmtoarea Ormuz, prin care trec peste 20% din gazele lichefiate destinate Europei. Efectele acestei situații sunt analizate de experții consultați de „Adevărul”, iar opiniile lor diferă.

Războiul din Iran provoacă explozia prețurilor la gaze și petrol.FOTO. Shutterstock

Statele Unite ale Americii și Iranul se războiesc, iar conflictul din Orientul Mijlociu afectează major întreaga lume. Uniunea Europeană, care oricum nu dispune de propriile resurse de gaze și petrol, se vede în fața unei provocări uriașe: strâmtoarea Ormuz este parțial blocată, deci gazele lichefiate care provin de la țările arabe vor ajunge mult mai greu în Europa.

După începerea conflictului militar din Iran piața gazelor a reacționat. Instantaneu, preţurile de referinţă pentru gaze naturale în Europa au înregistrat o explozie. Pe fondul îngrijorărilor provocate de război, există și percepția unei posibile perturbări majore a livrărilor mondiale.

Prețurile au explodat

Luni, 2 martie, cotaţiile futures de referinţă pentru gazele naturale au crescut cu până la 25%. Este evident cea mai mare creştere înregistrată din 2023 și până azi. Ținând cont că prin strâmtoarea Ormuz trec între 20 și 30% din exporturile mondiale de gaze naturale lichefiate, temerile sunt justificate, iar creșterea prețurilor le reflectă exact.

De asemenea, cotaţia ţiţeiului Brent cu livrare în luna aprilie a crescut cu 14% la deschiderea burselor asiatice, ajungând la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel începând din ianuarie 2025, iar ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat şi el o creştere de două cifre. Apoi scumpirile s-au mai temperat, media creșterii echilibrându-se deocamdată la 6%.

Problema pentru UE este că după diminuarea importurilor de gaze și petrol din Rusia, resursele din Qatar, Kuveit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au devenit o alternativă crucială, alături de gazele americane și de cele care provin din nordul Africii.

Panica s-a răspândit inclusiv pe rețelele sociale, iar teama unei noi explozii a prețurilor la gaze și la carburanți este prezentă în special în țările europene. 

Statele Unite ale Americii, în schimb, nu sunt deloc afectate de această problemă. Zăcămintele uriașe de gaze naturale și de petrol din Statele Unite fac ca Washingtonul să se situeze pe o cu totul altă poziție. În schimb, în cazul Europei, încă o dată energia regenerabilă nu poate salva și nici măcar să amelioreze situația.

Rusia poate profita de pe urma prețurilor mari la gaze

Analistul politic internațional Ștefan Popescu consideră că momentul avantajează într-un fel Federația Rusă, care poate profita din plin de creșterea prețurilor gazelor și a petrolului. Kremlinul, se știe, își finanțează uriașul aparat de război din resursele sale naturale, cu precădere din gaze și petrol.

„În geopolitică fiecare focar nou de instabilitate redistribuie avantaje. Iar un beneficiar colateral este Rusia. Importanța sa pe piața mondială a hidrocarburilor iese consolidată. Cu cât barilul urcă şi cu cât aprovizionarea din Orientul Mijlociu este mai perturbată, cu atât spațiul de manevră al Kremlinului se lărgește”, a avertizat Popescu.

Tabloul este întregit de ceea ce se întâmplă deja în Europa. Cum state ca Germania și Franța, motoarele UE, traversau oricum o perioadă complicată economică (prima se află într-o recesiune prelungită), explozia prețurilor nu anunță nimic bun.

O veste proastă este și că stocurile de gaze ale țărilor din UE sunt acum la circa o treime din capacitatea lor (34%), după o iarnă mai grea decât cele anterioare. În acest context, orice posibilă întrerupere a fluxurilor de gaze din Orientul Mijlociu poate genera o undă de șoc ce ar duce prețurile sus și ar aduce creșteri de până la 50%.

Competitivitatea firmelor europene, afectată grav

„Pentru Europa, tabloul este și mai nefericit. Creșterea prețului petrolului lovește direct în competitivitatea economică a continentului, deja fragilizată structural. În paralel, deturnarea fluxurilor maritime pe ruta Capului Bunei Speranțe și majorarea primelor de asigurare maritimă adaugă costuri suplimentare unei economii europene care cu greu îşi permite luxul scumpirilor strategice”, a mai afirmat Ștefan Popescu.

România este la rândul ei afectată, mai ales că depinde în mare măsură de cele două mari economii europene: Germania și Franța. În condițiile în care prețurile gazelor au crescut deja, industria germană, și așa sufocată de prețurile mari ale energiei, riscă să se contracte și mai mult. Asta înseamnă comenzi mai puține pentru companiile din Estul Europei, inclusiv România, multe subcontractoare ale industriei auto din Germania și Franța.

„Nu m-aș grăbi să spun că situația e dramatică”

Expertul în politici de securitate energetică Cosmin Păcuraru s-a declarat rezervat la reacția burselor, pe care o consideră emoțională. „Dacă ne uităm pe evoluția prețului petrolului versus crizele care s-au întâmplat de-a lungul anului, vedem că prețurile cresc rapid, dar după aceea scad rapid. Deci aș înclina să cred nu e nicio nenorocire ce se întâmplă. Așteptăm maxim două-trei săptămâni ca să avem o imagine mai clară, dar nu m-aș grăbi să spun că situația e dramatică pentru că deocamdată nu este cazul”, a spus Păcuraru.

O bună parte din creșterea prețurilor ar fi generată de panică, iar marile companii asiguratoare au profitat pentru a crește prețurile, speculând temerile.

„Firmele de asigurări navale au mărit prețul. Cine vrea să treacă, trece fără asigurare sau cu asigurarea mărită. Traficul s-a redus cu 70%. Cred că statele arabe nu vor sta cu mâinile-n sân, pentru că afacerea e afacere. Trebuie să-și exporte petrolul și gazele naturale. Deci e de scurtă durată, e ceva normal ce se întâmplă, o să treacă”, se arată optimist Cosmin Păcuraru.

Salvarea europenilor poate veni tocmai din Venezuela

Ca soluții alternative, UE poate apela de acum la petrolul și la gazele naturale din Venezuela, după ce SUA au provocat în acest început de an schimbarea dictatorului Nicolas Maduro. „Bineînțeles că petrolul și gazul venezuelean deja au început să curgă. Deci nu e o nenorocire ce se întâmplă. Și prețul maxim la petrol a fost 130 de dolari barilul, acum e 78”, a mai spus expertul, care a concluzionat că e improbabil ca prețul să depășească 100 de dolari barilul.

„Să nu uităm de India și China, care sunt principalii importatori. India, momentan, e cu declarații echilibrate, nici pro, nici contra. Singurii care au făcut declarații anti-americane și speră să pună paie pe foc sunt chinezii. Totuși, chineziilor, importatori majori de petrol și gaze, o să le treacă repede, sunt convins de lucrul ăsta. Rusia este cea mai afectată pentru că Iranul era un furnizor major de arme, arme care circulau pe Marea Caspică. Practic, rușii au mai mult de pierdut decât de câștigat de pe urma creșterii prețurilor”, a mai spus Cosmin Păcuraru.

Nu trebuie să fii în zona conflictului ca să fii afectat

La rândul lui, expertul în energie Silviu Gresoi a explicat pentru „Adevărul” că România nu depinde direct de importuri prin Ormuz și nu riscă o criză fizică de aprovizionare, însă depinde integral de prețul internațional al petrolului, iar acesta se formează global, nu național.

Într-un astfel de scenariu, spune Gresoi, efectele ar fi rapide:

• carburanți mai scumpi la pompă;

• presiune suplimentară asupra inflației;

• creșterea costurilor de transport și producție;

• impact indirect asupra dobânzilor și consumului.

„Adevărul incomod este că nu trebuie să fii în zona conflictului ca să fii afectat. Într-o economie globalizată, șocurile energetice se propagă mai repede decât știrile. Dacă blocajul ar fi de scurtă durată, am vedea volatilitate și ajustări temporare. Dacă s-ar prelungi luni de zile, am putea vorbi despre o nouă rundă de presiuni inflaționiste în Europa, într-un moment în care economiile încearcă deja să se stabilizeze. România nu este în război. Dar dacă una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii se închide, factura va ajunge inevitabil și aici”, a declarat expertul în energie Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Blocajul din Strâmtoarea Ormuz, un șoc de 13% pentru economia globală

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, subliniază că Strâmtoarea Ormuz este artera energetică a lumii. Dacă Ormuz se închide complet, piața globală pierde instantaneu accesul la o cincime din fluxul său energetic vital.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Iar în 2026, scenariul nu mai este teoretic, a afirmat Chisăliță, adăugând că 250 de nave în așteptare la intrarea/ieșirea din Strâmtoarea Ormuz

Conform datelor MarineTrafic, cca. 150 de tancuri crude & LNG sunt ancorate în Golful Persic, alte cca. 100 de nave cargo și petroliere staționate în apropierea coastelor EAU și Oman

„Companiile evită intrarea în strâmtoare. Multe din navele deja aflate în Golf nu finalizează tranzitul. În teoria logistică, aceasta este faza pre-blocaj: înghețarea fluxului înaintea opririi formale”, a spus Chisăliță.

Nu există o ocolire maritimă directă pentru petrolul din Golf, precizează Chisăliță. „Dacă Ormuz este blocată complet, singurul „ocol” realist este prin conductă către porturi situate în afara Golfului Persic”, punctează expertul, prezentând principalele conducte.

Conducta Est–Vest (Petroline) – Arabia Saudită

• Leagă estul saudit de portul Yanbu (Marea Roșie)

• Capacitate: 5 mb/zi

• Permite exportul a aproximativ jumătate din producția saudită (10 mb/zi)

Vezi și articole de securitate cibernetică aici

Conducta Habshan–Fujairah – Emiratele Arabe Unite

• Leagă Abu Dhabi de portul Fujairah (Golful Oman)

• Capacitate: 1,5 mb/zi

• Acoperă aproape toate exporturile de țiței ale EAU

„Flux normal prin Ormuz: 20 mb/zi. Capacitate alternativă prin conducte: 6,5 mb/zi. Deficit brut: 13,5 mb/zi. Aceasta înseamnă aproximativ 13% din producţia globală”, explică Chisăliţă.

Pentru comparaţie, el aminteşte că şocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu aproximativ 7%. „Aici vorbim de dublu”, arată preşedintele AEI.

În ceea ce priveşte capacitatea de compensare, analiza indică faptul că suplimentarea producţiei în alte state ar putea aduce 0-0,5 milioane barili/zi în două săptămâni şi între 1 şi 2 milioane barili/zi în trei luni, în timp ce stocurile strategice globale, estimate la circa 1,5 miliarde barili, pot atenua temporar un deficit major.

„Stocurile strategice pot amortiza un şoc temporar, dar nu îl elimină complet dacă deficitul este mare şi prelungit”, susţine Dumitru Chisăliţă.

Potrivit acestuia, un asemenea şoc de ofertă ar avea efecte în lanţ asupra economiei globale, prin presiuni inflaţioniste, creşterea costurilor logistice şi impact asupra ritmului de creştere economică.

Afrodita Cicovschi, Ştefan Lică Citește mai multe despre: romaniarazboigaze

---

Vezi articol complet la: Adevarul

• Home
• Știri Interne
• Societate
• De ce scade sprijinul românilor pentru Ucraina? „Nu suntem pro-ruși, dar războiul nu mai provoacă șoc, ci oboseală”

Exclusiv De ce scade sprijinul românilor pentru Ucraina? „Nu suntem pro-ruși, dar războiul nu mai provoacă șoc, ci oboseală”

Război în Ucraina Remus Florescu 1 live Publicat: 03.03.2026 05:49

La patru ani de la invazia Ucrainei, percepția românilor despre război s-a schimbat semnificativ, doar jumătate susținând că Rusia este vinovată și mai puțin de jumătate fiind disponibili să ajute. Analistul de securitate Nicolae Țibrigan explică ce s-a întâmplat.

Ucraina luptă de patru ani împotriva Rusiei. FOTO: Shutterstock

Potrivit  sondajului INSCOP publicate zilele trecute, doar 54,9% dintre români consideră Rusia responsabilă pentru declanșarea războiului din Ucraina, în scădere de la 71% în 2022.

14,1% indică Ucraina ca fiind vinovată (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% – SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% – Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% – alţii.

Consideră că Rusia este vinovată de declanşarea războiului mai ales votanţii PSD, PNL şi USR. Cred că Ucraina este vinovată în special: votanţii PSD şi AUR, persoanele cu educație primară. Mai ales votanţii AUR cred că UE este vinovată de declanşarea războiului, relevă sondajul.

În ceea ce priveşte sprijinirea Ucrainei, 42,6% dintre respondenți cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor. 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar. Doar 10,5% sunt de părere că ar trebui să oferim ajutor militar şi 12,2% – ajutor financiar. 

Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023).

De ce s-au schimbat percepțiile față de războiul din Ucraina

Nicolae Țibrigan, expert în comunicare și președinte co-fondator al organizației New Data Academy, explică faptul că schimbarea percepțiilor este compatibilă cu două procese majore: reevaluarea geopolitică și mecanismele psihologice de autoapărare.

Dacă la începutul războiului, reacția românilor era clară: exista o victimă și un agresor, după patru ani, ne confruntăm cu o uzură a percepțiilor, spune expertul. „Războiul nu mai provoacă șoc, ci oboseală. Iar oboseala este teren fertil pentru relativizare și divergență a opiniilor”, explică el.

Din perspectivă sociologică, în această fază responsabilitatea devine difuză. Claritatea morală cu care era identificat agresorul a lăsa loc unor explicații „mai complexe” alimentate de propagandă externă.

Valul de explicații alternative, teorii conspiraționiste sau cadre geopolitice simplificate a saturat mediul informațional și a favorizat credința că „adevărul e complicat”.

„Există o autopercepție conform căreia marile puteri decid, iar noi nu suntem nici măcar invitați la masă”, explică analistul. Această viziune reduce sentimentul de control și responsabilitate. Dacă deciziile globale sunt luate în altă parte, implicarea pare inutilă. Astfel, aproape jumătate dintre români consideră că nu ar trebui să acordăm ajutor Ucrainei.

În paralel, intervine un mecanism psihologic bine cunoscut de autoapărare: „Oamenii caută explicații care reduc disonanța cognitivă: dacă spui că și Ucraina e vinovată, amenințarea pare mai mică și mai controlabilă.” În plus, asta te scutește de ajutorul pe care-l datorezi victimei. Cu alte cuvinte, relativizarea responsabilității Rusiei reduce anxietatea generată de proximitatea războiului.

Factorul dominant: oboseala socială. Urmată de pesimism și războiul cognitiv  

După patru ani de conflict, oboseala socială devine factorul dominant al schimbării atitudinii față de război, spune Țibrigan: „Oboseala este filtrată prin problemele locale imediate cu care se confruntă omenii. Pentru mine, acesta este un factor structural dominant și are cea mai mare influență. După 4 ani, războiul a devenit un fundal permanent, atenția publică a scăzut, apare această dorință de încheiere rapidă a războiului. De aici vine și simpatia pro-Trump a unui segment de electorat.”

Crește așa-numitul „pragmatism anxios”, dorința să se termine războiul cât mai repede, indiferent de modalitatea aleasă. În acest context, „opinia publică devine mai predispusă la relativizare. Populația nu devine pro-rusească, ci oboseala reduce intensitatea cadrului moral.”  Acesta este, de fapt, obiectivul Kremlinul, care nu își dorește ca societățile occidentale să devină filo-ruse, ci să existe „un efect de ceață în care se relativizeză totul, inclusiv cauzele, obiective ale acestui război. Că nu neapărat Rusia ar fi de vină, că de vină sunt toți, deci practic nimeni nu e de vină, că așa s-a întâmplat, că ucrainienii sunt ruși, că nu mai are rost să mai prelungim acest război, că Occidentul are și partea lui de vină. Toată această relativizare explică această schimbare de atitudine”.

Pe al doilea loc în ceea ce privește schimbarea de atitudine a românilor, spune specialistul, este pesimismul privind rezultatele războiului. „Faptul că 44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga războiul influențează judecata morală și afectează disponibilitatea de sprijin. Acceptarea concesiilor devine mai probabilă când oamenii cred că rezultatul este inevitabil”, spune expertul. Percepția inevitabilității pierderii războiului reduce disponibilitatea pentru sacrificii.

„Oamenii au văzut că Federația Rusă a avut niște progrese care au fost prezentate drept decisive, deși din 2022 până acum au ocupat doar circa 1,46% din teritoriul ucrainean”, arată el.

Pe locul III în ceea ce privește schimbarea atitudinii este fragmentarea informațională și războiul cognitiv. „Războiul cognitiv combină propaganda și dezinformarea și are ca scop să ne câștiga inimile și mințile. Se joacă la nivel de colectivități mari. Aici propaganda nu trebuie să convingă maj, ci să producă îndoiala, narative că toți sunt vinovați, să promoveze ambiguitate și mesaje de genul „vedeți că s-ar putea să fiți în vizorul nostru”, „dacă sunteți neutri sunteți mai câștigați”, puteți obține și niște teritorii””.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Ultimul eurobarometru a arătat că doar 31% din români văd dezinformarea drept un pericol major, sub media europeană de 40%. „În astfel de societăți cu o reziliență cognitivă scăzută, propaganda rusă are șanse mari. Totuși, cele trei aspecte menționate, oboseala războiului, pesimismul cu privire la victoria Ucrainei și războiul cognitiv sunt interconectate. Un rol aici îl are și neîncrederea în instituții”. 

„Solidaritate morală limitată”: empatie fără angajament

Datele arată că românii preferă ajutorul umanitar în detrimentul celui militar sau financiar. Țibrigan numește această atitudine: „un soi de solidaritate morală limitată.”

El explică: „Suntem solidari cu victimele, dar ne păstrăm o rezervă. Ne menținem o identitate morală pozitivă fără să ne asumăm riscuri percepute.”

Aceasta este o formă de empatie care nu implică costuri strategice sau riscuri de securitate.

Deși liderii occidentali, dar și majoritatea analiștilor, repetă că Ucraina apără flancul estic al Europei, mesajul nu este internalizat de populație.

Vezi resurse educaționale aici

Țibrigan subliniază: „Astăzi, frontiera Europei începe la Lisabona și se termină în tranșeele soldaților ucraineni”. Totuși, doar o minoritate dintre cei care au răspuns la întrebările sondajului percepe războiul ca fiind direct legat de securitatea României. Motivul principal: „Nu avem o cultură de securitate.”

Țîbrigan precizează că instituțiile românești nu au definit clar concepte esențiale precum războiul hibrid, iar fără o alfabetizare de securitate publicul rămâne vulnerabil. „Fără o alfabetizare de securitate, publicul românesc va rămâne ușor de influențat.”

Rolul politic și polarizarea narativelor

Analistul observă o suprapunere între percepțiile despre război și preferințele electorale. „Narațiunile promovate politic influențează percepțiile publice.” Mesajele anti-occidentale sau ambigue geopolitic pot amplifica neîncrederea și confuzia.

Schimbarea atitudinii românilor față de războiul din Ucraina nu este rezultatul unui singur factor. Este produsul unei combinații de oboseală socială, propagandă, anxietate colectivă, lipsă de educație în domeniul securității și neîncredere instituțională, susține expertul. 

După cum avertizează Nicolae Țîbrigan: „Fără alfabetizare de securitate și comunicare strategică, societatea rămâne vulnerabilă.”

Într-o epocă a războiului informațional, înțelegerea conflictului devine la fel de importantă ca evoluția lui pe front. România nu se află doar lângă un război, ci și în mijlocul unei bătălii pentru percepții, adevăr și reziliență democratică.

Remus Florescu Citește mai multe despre: rusiaucrainaromani

---

Vezi articol complet la: Adevarul