Una dintre cele mai glorioase pagini de istorie militară medievală a românilor le-a scris Mihai Viteazul. Acesta a fost singurul voievod român care a reușit să ajungă cu trupele sale la Munții Balcani, făcând ravagii în provinciile otomane de la sud de Dunăre. A fost cel mai mare coșmar al turcilor.
Vezi articol complet la: Adevarul
Stiri externe 15-10-2025 | Getty Images Claudia Alionescu
Acest lucru a provocat o furie crescândă în Israel, unde autorităţile au transmis ONU că transporturile de ajutor umanitar care ar trebui să fie autorizate să intre în Gaza vor fi reduse sau întârziate, din cauza numărului mic de ostatici decedaţi care au fost predaţi. Dar, până în prezent, încetarea focului fragilă a fost respectată.
Citește și
Punctul 4 din planul de pace în 20 de puncte al lui Trump prevedea că „în termen de 72 de ore de la acceptarea publică a acestui acord de către Israel, toţi ostaticii, vii şi decedaţi, vor fi returnaţi”.
Până miercuri dimineaţă, toţi cei 20 de ostatici israelieni în viaţă fuseseră returnaţi în Israel. Dar Hamas a predat cadavrele a doar opt persoane decedate, iar armata israeliană a declarat că unul dintre ele nu aparţine unui ostatic israelian.
Se aşteapta să fie returnate miercuri seara încă câteva cadavre, a declarat miercuri pentru CNN o sursă familiarizată cu problema.
Trump a subliniat că salvarea ostaticilor în viaţă a fost importantă în sine. „Eliberarea celor 20 de ostatici a fost esenţială”, a declarat preşedintele SUA.
În zilele care au urmat eliberării ostaticilor, au izbucnit ciocniri violente între Hamas şi grupurile rivale, inclusiv un incident care a culminat cu o aparentă execuţie publică.
Trump avertizase anterior că Hamas trebuie să se dezarmeze. Sau „noi îi vom dezarma” în caz contrar, a spus preşedintele american.
Planul său în 20 de puncte prevede un viitor în care Hamas acceptă să nu mai aibă niciun rol în guvernarea Gazei, care va fi demilitarizată şi supusă unei monitorizări independente. Însă administraţia a recunoscut că mai are încă multe de făcut pentru a rezolva problema viitorului Gazei şi că acordul care a dus la eliberarea ostaticilor este doar faza 1.
Trump a declarat pentru CNN că, în acest moment, Hamas „intră şi elimină bandele, bandele violente”, explicând astfel execuţiile publice.
„Fac investigaţii în acest sens”, a spus el când a fost întrebat dacă este posibil ca Hamas să execute palestinieni nevinovaţi. „Vom afla despre asta. Ar putea fi bande în plus”, a spus el.
Punctul șase din planul de pace în 20 de puncte al preşedintelui prevede: „Odată ce toţi ostaticii vor fi eliberaţi, membrii Hamas care se angajează să coexiste paşnic şi să renunţe la arme vor beneficia de amnistie. Membrii Hamas care doresc să părăsească Gaza vor beneficia de trecere sigură către ţările gazdă”.
Accesează toate știrile de pe top10stiri.ro
Ce se întâmplă dacă Hamas refuză să se dezarmeze? l-a întrebat CNN pe preşedinte. „Mă gândesc la asta”, a răspuns Trump. „Israelul se va întoarce pe străzile acelea imediat ce voi da eu ordinul. Dacă Israelul ar putea să intre şi să-i distrugă, ar face-o”, a avertizat el. „A trebuit să-i opresc”, a spus preşedintele referindu-se la Forţele de Apărare Israeliene şi administraţia Netanyahu. „M-am certat cu Bibi”, a mărturisit el, referindu-se la premierul israelian Benjamin Netanyahu
Preşedintele era însă clar optimist în privinţa perspectivelor pe termen lung pentru pace, mai ales având în vedere sprijinul puternic al altor ţări din regiune, notează CNN.
„Cincizeci şi nouă de ţări fac parte din acest acord”, a spus el despre acordul de încetare a focului, referindu-se aparent la ţările care au participat la ceremonia din Egipt pentru semnarea documentului de principii intitulat „Acordul de pace Trump” sau la cele care au exprimat declaraţii de sprijin. „Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Acum totul se întâmplă. Vor să facă parte din Acordurile Abraham, acum că Iranul nu mai este o problemă”, a completat şeful Casei Albe.
Trump a mai spus că el continuă să lucreze şi la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este aşteptat să vină la Casa Albă vineri. „Lucrez din greu la problema Rusiei”, a spus Trump.
El s-a întrebat care ar fi o realizare mai mare – pacea în Orientul Mijlociu sau între Rusia şi Ucraina. Reporterul CNN a remarcat că, din punct de vedere istoric, conflictul din Orientul Mijlociu este mai dificil de încheiat. „Adevărat”, a spus preşedintele. „Unul durează de trei ani, celălalt de 3.000”, a punctat el.
Preşedintele a petrecut, de asemenea, o parte din acest scurt apel telefonic la CNN criticând mass-media – în special interviul recent al vicepreşedintelui JD Vance realizat de prezentatorul ABC News George Stephanopoulos – exprimându-şi în acelaşi timp speranţa că CBS News va deveni acum „mai echitabil”, odată cu noua conducere. „Nu mă aştept să devină ca Fox”, a spus el, „doar echitabili”.
CNN a solicitat un interviu individual cu Trump – ceva ce acesta nu a mai acceptat să facă din 2016 – iar el a spus că va lua în considerare această solicitare, menţionează CNN.
SUA vor să facă „pace prin forță” în Ucraina. Departamentul pentru Război vrea livrări masive de armament către Kiev
Vezi articol complet la: Protv
Stiri externe 15-10-2025 | Getty Adrian Popovici
Protestul are loc chiar în orașul natal al șefului de la Kremlin
Într-un moment rar de disidență publică, marți seara, mulțimea s-a alăturat muzicienilor de stradă într-o piață centrală pentru a cânta versuri anti-război care au fost numite „extremiste” în conformitate cu legile rusești privind cenzura, notează The Telegraph.
Protestul are loc chiar în orașul natal al șefului de la Kremlin
„Unde ați fost în ultimii opt ani, monștri nenorociți? Vreau să văd balet, lăsați lebădele să danseze”, au scandat protestatarii. „Lăsați-l pe bunicul vostru să tremure de emoție pentru Lacul lebedelor.”
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Citește și
Piesa, intitulată Co-operative Swan Lake, de Noize MC, un rapper pro-ucrainean, a devenit un imn neoficial al dezintegrării și furiei crescânde resimțite de tinerii ruși față de regimul lui Putin.
Muzicianul în vârstă de 40 de ani, al cărui nume real este Ivan Alekseev, a fugit în Lituania la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. De atunci, Moscova l-a declarat „agent străin”, o denumire juridică care a fost utilizată în mod agresiv în urma războiului pentru a pedepsi criticii Kremlinului.
Cine poate să primească ordin de mobilizare, cum arată documentul și ce se întâmplă în timpul exercițiilor
Vezi articol complet la: Protv
Actualitate
HotNews.ro
Valdis Dombrovskis Foto: Katharina Redanz / DPA / Profimedia
Comisia Europeană a avertizat miercuri Franţa că suspendarea reformei pensiilor va avea „implicaţii bugetare importante” şi, prin urmare, este „important să se ia măsuri” pentru ca Parisul să îşi respecte „angajamentele” bugetare, relatează AFP, citată de News.ro.
„Urmărim” cu atenţie dezbaterea privind bugetul, „în special implicaţiile suspendării reformei pensiilor, deoarece aceasta va avea consecinţe bugetare importante”, a declarat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat AFP de la Washington. El a adăugat că „este important să se ia măsuri pentru respectarea angajamentelor” stabilite în ceea ce priveşte reducerea deficitului public, cel mai mare dintre ţările euro-grupului.
În prezent, Comisia Europeană aşteaptă „propuneri complete pentru a putea face o evaluare reală”, în special în ceea ce priveşte respectarea traiectoriei bugetare pentru reducerea deficitului la 3% pe termen mediu. Valdis Dombrovskis s-a arătat destul de optimist, estimând că „bugetul Franţei pare, în ansamblu, să fie în regulă” pentru acest an, în ciuda adoptării sale tardive şi haotice. „Ştim că guvernul lucrează pentru a se asigura că respectă traiectoria bugetară” prevăzută pentru 2026. „Dar avem nevoie să vedem propuneri concrete şi să cunoaştem toate implicaţiile bugetare”, a insistat el.
Premierul francez ia în calcul înghețarea reformei pensiilor până în 2027, cu scopul de a obține un compromis care să asigure supraviețuirea guvernului și adoptarea unui buget până la sfârșitul acestui an, scrie site-ul televiziunii BFM.
Noul guvern al lui Macron ia în calcul un compromis major în privința vârstei de pensionare, pentru a-și asigura supraviețuirea
Sébastien Lecornu a discutat luni cu miniștrii săi și poziția favorizată în acest moment de prim-ministru este aceea a suspendării parțiale a reformei ce prevede creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Vezi ultimele știri din România
Este neclar deocamdată dacă acest compromis major, care presupune un pas înapoi important pentru președintele Emmanuel Macron, va permite supraviețuirea guvernului.
Partidul de extrema dreaptă Adunarea Națională (RN) și cel de extrema stângă Franța Nesupusă (LFI) au depus deja moțiuni de cenzură. Cele două partide au criticat nominalizarea unui nou premier și au cerut dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri legislative anticipate sau chiar demisia lui Macron.
Partidele de dreapta, aliate ale ultimelor guverne ale lui Macron, au subliniat că nu susțin suspendarea reformei.
Vezi articol complet la: HotNews
Actualitate
HotNews.ro
Donald Trump. Credit foto: BONNIE CASH / UPI / Profimedia
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că se gândeşte să îi permită prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu să reia acţiunile militare în Gaza, dacă Hamas refuză să respecte acordul de încetare a focului. Forţele israeliene ar putea reveni pe străzi „imediat ce voi da eu ordinul”, a declarat Trump la postul de televiziune CNN.
„Ce se întâmplă cu Hamas – asta se va rezolva rapid”, a spus Trump într-o scurtă intervenție telefonică la CNN, relatează News.ro.
Punctul 4 din planul de pace în 20 de puncte al lui Trump prevedea că „în termen de 72 de ore de la acceptarea publică a acestui acord de către Israel, toţi ostaticii, vii şi decedaţi, vor fi returnaţi”. Până miercuri dimineaţă, toţi cei 20 de ostatici israelieni în viaţă fuseseră returnaţi în Israel. Dar Hamas a predat cadavrele a doar opt persoane decedate, iar armata israeliană a declarat că unul dintre ele nu aparţine unui ostatic israelian. Se aşteapta să fie returnate miercuri seară alte câteva cadavre, a declarat miercuri pentru CNN o sursă familiarizată cu problema.
Trump a subliniat că salvarea ostaticilor în viaţă a fost importantă în sine. „Eliberarea celor 20 de ostatici a fost esenţială”, a declarat preşedintele SUA.
În zilele care au urmat eliberării ostaticilor, au izbucnit ciocniri violente între Hamas şi grupurile rivale, inclusiv un incident care a culminat cu o aparentă execuţie publică.
Trump avertizase anterior că Hamas trebuie să se dezarmeze. Sau „noi îi vom dezarma” în caz contrar, a spus preşedintele american.
Planul său în 20 de puncte prevede un viitor în care Hamas acceptă să nu mai aibă niciun rol în guvernarea Fâșiei Gaza, care va fi demilitarizată şi supusă unei monitorizări independente. Însă administraţia a recunoscut că mai are încă multe de făcut pentru a rezolva problema viitorului Fâșiei Gaza şi că acordul care a dus la eliberarea ostaticilor este doar faza 1.
Trump a declarat pentru CNN că, în acest moment, Hamas „intră şi elimină bandele, bandele violente”, explicând astfel execuţiile publice.
„Fac investigaţii în acest sens”, a spus el când a fost întrebat dacă este posibil ca Hamas să execute palestinieni nevinovaţi. „Vom afla despre asta. Ar putea fi bande în plus”, a spus el.
Punctul 6 din planul de pace în 20 de puncte al preşedintelui prevede: „Odată ce toţi ostaticii vor fi eliberaţi, membrii Hamas care se angajează să coexiste paşnic şi să renunţe la arme vor beneficia de amnistie. Membrii Hamas care doresc să părăsească Gaza vor beneficia de trecere sigură către ţările gazdă”.
Vezi ultimele știri din România
Ce se întâmplă dacă Hamas refuză să se dezarmeze? l-a întrebat CNN pe preşedinte. „Mă gândesc la asta”, a răspuns Trump. „Israelul se va întoarce pe străzile acelea imediat ce voi da eu ordinul. Dacă Israelul ar putea să intre şi să-i distrugă, ar face-o”, a avertizat el. „A trebuit să-i opresc”, a spus preşedintele referindu-se la Forţele de Apărare Israeliene (IDF) şi administraţia Netanyahu. „M-am certat cu Bibi”, a mărturisit el, referindu-se la premierul israelian Benjamin Netanyahu
Preşedintele era însă clar optimist în privinţa perspectivelor pe termen lung pentru pace, mai ales având în vedere sprijinul puternic al altor ţări din regiune, notează CNN.
„59 de ţări fac parte din acest acord”, a spus el despre acordul de încetare a focului, referindu-se aparent la ţările care au participat la ceremonia din Egipt pentru semnarea documentului de principiu intitulat „Acordul de pace Trump” sau la cele care au exprimat declaraţii de sprijin. „Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Acum totul se întâmplă. Vor să facă parte din Acordurile Abraham, acum că Iranul nu mai este o problemă”, a completat şeful Casei Albe.
Trump a mai spus că el continuă să lucreze şi la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este aşteptat să vină la Casa Albă vineri. „Lucrez din greu la problema Rusiei”, a spus Trump.
El s-a întrebat care ar fi o realizare mai mare – pacea în Orientul Mijlociu sau între Rusia şi Ucraina. Reporterul CNN a remarcat că, din punct de vedere istoric, conflictul din Orientul Mijlociu este mai dificil de încheiat. „Adevărat”, a spus preşedintele. „Unul durează de trei ani, celălalt de 3.000”, a punctat el.
Preşedintele a petrecut, de asemenea, o parte din acest scurt apel telefonic la CNN criticând mass-media – în special interviul recent al vicepreşedintelui JD Vance realizat de prezentatorul ABC News George Stephanopoulos – exprimându-şi în acelaşi timp speranţa că CBS News va deveni acum „mai echitabil”, odată cu noua conducere. „Nu mă aştept să devină ca Fox”, a spus el, „doar echitabili”.
CNN a solicitat un interviu individual cu Trump – ceva ce acesta nu a mai acceptat să facă din 2016 – iar el a spus că va lua în considerare această solicitare, menţionează CNN.
Vezi articol complet la: HotNews
Miguel Gane, originar din satul Lerești, județul Argeș, a devenit cel mai citit poet contemporan din Spania și America Latină. El a publicat poezii care au cucerit publicul iberic prin sensibilitate și limbaj direct, iar în 2019 a lansat primul său roman, „Când o să te faci mare”, o poveste autobiografică despre copilăria sa din România și adaptarea într-o altă țară.
Vezi articol complet la: Digi24
Administrația Trump a autorizat CIA să desfășoare operațiuni secrete în Venezuela, potrivit unor oficiali americani, intensificând campania împotriva lui Nicolás Maduro, liderul autoritar al țării, relatează New York Times.
Vezi articol complet la: Digi24
O echipă de cercetători din statul american Massachusetts a declarat că a reuşit să dezvolte un nou tip de „vaccin pe bază de nanoparticule” care poate preveni melanomul, cancerul pancreatic și cancerul mamar…
Vezi articol complet la: Antena3
Într-un oraş-fantomă al diamantelor a fost fotografiată o hienă brună, alături de puiul ei, după eforturi impresionante care au durat 10 ani, a relatat BBC. Hiena brună, cea mai rară dintre toate speciile de…
Vezi articol complet la: Antena3
Daniel Guţă 1 live Publicat: 15.10.2025 23:23
Anii de comunism au lăsat în orașele din România o moștenire arhitecturală aparte, greu de trecut cu vederea datorită masivității clădirilor sale. Construcțiile „socialist-moderniste” continuă să adune controverse, chiar dacă unele sunt privite ca monumente istorice.
Palatul din Satu Mare. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL
Aproape fiecare oraș din România a păstrat clădiri masive din beton, construite la mijlocul epocii comuniste, cu o înfățișare care poate stârni controverse. În unele locuri, vechile clădiri par să își fi pierdut importanța pe care o aveau în trecut.
Numeroase case de cultură au rămas pustii, în timp ce alte clădiri administrative embleme din trecut ale „centrelor civice” nu au mai putut fi restaurate, din cauza costurilor ridicate ale lucrărilor.
Adesea sunt privite cu interes de turiști, iar imaginile lor stârnesc reacții pe rețelele de socializare, în timp ce unor localnici le trezesc nostalgii. Povestea celor mai multe dintre ele începe la mijlocul anilor ’50, odată cu apusul „epocii staliniste” și este legată de brutalism.
Brutalismul, un stil arhitectural apărut la începutul anilor ’50 în Marea Britanie, în cadrul proiectelor de reconstrucție a orașelor după Al Doilea Război Mondial, avea să cucerească, în următoarele două decenii, țările socialiste din Europa de Est.
Clădirile brutaliste erau caracterizate prin forme masive și geometrice, prin folosirea betonului aparent, a materialelor brute și a structurilor expuse, bazându-se pe funcționalitate și renunțând la ornamente și alte elemente decorative.
În țările socialiste și comuniste, brutalismul a devenit popular deoarece stilurile tradiționale erau asociate cu burghezia și cu trecutul, în timp ce betonul simboliza egalitatea și era perceput ca un material accesibil și lipsit de pretenții.
Arhitecții cunoscuți ai României anilor ’60 și ’70, ca Nicolae Porumbescu sau Octav Alifanti, au reinterpretat curentul brutalist, adăugându-i un specific local, marcat de experiența lor și de cerințele regimului socialist.
Sala Palatului, in anii ’60. Arhitectura.
Numeroase clădiri publice din acea perioadă, construite în stilul socialist-modernist inspirat de brutalism, impresionau prin dimensiuni, dar și compoziția lor, betonul folosit din abundență fiind materialul reprezentativ al epocii, atât în construcții, cât și în decorațiuni.
„Betonul rezolvă problemele artistice ale construcțiilor numai atunci când se reușește ca suprafața lui să fie o expresie vizibilă a texturii omogene interioare și betonul devine vizibil, cunoscut sub denumirea de beton aparent. Astăzi, betonul aparent înlocuiește, prin noua sa utilizare, materiale de finisare costisitoare, care necesitau, pentru punerea lor în operă, mână de lucru de înaltă calificare și timp îndelungat. Elementele de beton aparent sunt rezistente și mai puțin vulnerabile, se curăță și se spală mai ușor. Betonul aparent permite obținerea unor efecte artistice foarte variate, dacă sunt valorificate toate posibilitățile ce le oferă prin modelarea suprafețelor”, arătau specialiștii în construcții ai Institutului Politehnic din Iași, în 1975.
Fabricile de beton erau aproape nelipsite din orașele României, iar utilizarea betonului avea rolul de a exprima forța, durabilitatea și spiritul colectiv pe care regimul dorea să le transmită. Numeroase săli de spectacole, clădiri administrative, universități, case de cultură și hoteluri construite în anii ‘60 și ‘70 au păstrat amprenta arhitecturii socialist – moderniste, un curent care s-a impus în toate colțurile României.
Sala Palatului din Capitală a fost inaugurată în 1960 și a fost descrisă de specialiștii epocii ca fiind una dintre cele mai reprezentative piese ale Bucureștiului socialist. Arhitecții Horia Maicu, Tiberiu Ricci și Ignace Șerban, alături de inginerii Alexandru Anton Necșulea și Nicolae A. Băilescu, au primit Premiul de Stat pentru proiectarea și realizarea „Sălii Palatului R.P.R.”.
Vezi ultimele știri din România
„Sala Palatului R.P.R. este prima realizare de arhitectură monumentală care, deși mai păstrează în detalii trăsături ale unor procedee clasice, se orientează curajos spre viitor. Iar măiestria de detaliere, atât exterioară, cât și interioară, conferă acestor spații, pe care le simți generoase, o căldură care reușește să elimine primejdia impersonalității severe”, arăta revista Arhitectura, în 1962.
În Cluj-Napoca, „Palatul Telefoanelor”, construit în anii ‘60, în același stil de inspirație brutalistă, a fost declarat recent monument istoric.
„Remarcabil prin fațada sa vitrată, elementele din travertin și panourile din beton prefabricat cu motive geometrice, edificiul este un exemplu emblematic al arhitecturii moderniste socialiste din România. Amplasat în centrul istoric al Clujului, între Parcul Ion Luca Caragiale și sediul Poștei Naționale, acesta se distinge prin proporțiile armonioase și alegerea rafinată a materialelor. Inițiativa de clasare a fost inițiată și elaborată de Asociația Birou pentru Artă și Cercetare Urbană (BACU)”, au informat reprezentanții asociației BACU.
Palatul Telefoanelor Cluj Chainwit Wikipedia
În Satu Mare, noul centru civic al orașului a fost proiectat în anii ‘70 de arhitectul Nicolae Porumbescu-Vaida și a rămas o emblemă a socialism-modernismului.
Ansamblul cuprindea o casă de cultură cu 800 de locuri, un amfiteatru în aer liber, spații comerciale și blocuri noi cu peste 1.000 de apartamente, fiind dominat de clădirea cu 15 etaje și aproape 100 de metri înălțime a „sediului politico-administrativ” al județului, astăzi cunoscută drept Palatul Administrativ.
„Trebuia să „plămădesc” spațiul înconjurător, să-l gândesc în metafore, să-i calculez golurile, pe care în mod inevitabil trebuie să le conțină, pentru a fi umplute de viitorime. Viața nu trebuie irosită, profesiunea de arhitect este o continuă pledoarie pentru eficiență și formă. Omul trebuie să stea drept, să nu-l încovoaie nimeni și nimic. Apoi vin verticala construcției, verticala ciocârliei. În treacăt fie spus, aș vrea să-și facă cuib ciocârlia sus, pe turnul orașului. I-am rezervat un mic loc acolo, l-o fi văzut?”, declara arhitectul Nicolae Porumbescu-Vaida, în 1986.
Casa de Cultură a Studenților, Sala Polivalentă, Hotelul Intercontinental și Teatrul Național „I.L. Caragiale” din Capitală, complexul Romexpo, Casa de Cultură din Suceava, Palatul Administrativ din Botoșani și Casa de Cultură din Baia Mare se numără și ele printre clădirile reprezentative ale stilului arhitectural popular în trecut.
După 1990, unele clădiri au fost asociate cu regimul Ceaușescu. Numeroși români le-au considerat „betoane comuniste”, iar adesea autoritățile nu s-au arătat interesate de reabilitarea lor, ori nu au găsit fonduri pentru a le restaura. Au fost lăsate să se degradeze și, uneori, vandalizate, chiar dacă înfățișarea lor a continuat să stârnească fascinația multor vizitatori.
Daniel Guţă Citește mai multe despre: satu maresala palatului
Vezi articol complet la: Adevarul