Oamenii beau apă într-o zi fierbinte de vară pe promenada de la malul mării din Kadikoy, în Istanbul, Turcia, miercuri, 2 iulie 2025. – Copyright Francisco Seco/Copyright 2025 The AP. Toate drepturile rezervate Copyright Francisco Seco/Copyright 2025 The AP. Toate drepturile rezervate De Euronews Publicat pe 07.04.2025 – 1:40 GMT+2 Distribuiți acest articol Comentarii Facebook Twitter Flipboard Trimiteți Reddit Linkedin Messenger Telegram VKBluesky Threads WhatsApp Copiați/lipiți linkul de încorporare al videoclipului articolului de mai jos: Copiat

Un val de căldură continuu a doborât recorduri și a stârnit alarmă în toată Europa, temperaturile ajungând la peste 40 de grade Celsius în unele părți ale continentului.

În timp ce un val de căldură mortal măturează Europa, vremea extremă a declanșat incendii de vegetație în Turcia, care au luat viața unui bărbat în vârstă de 81 de ani. Sute de pompieri, sprijiniți de aeronave și elicoptere, au fost desfășurați joi pentru a stinge un incendiu de vegetație care izbucnea în orașul de coastă turcesc Cesme. Un bărbat în vârstă de 81 de ani a murit din cauza inhalării de fum, potrivit guvernatorului provinciei, în timp ce un total de 37 de săteni au fost evacuați în siguranță de către echipele de intervenție. În ultima săptămână, Turcia s-a luptat cu sute de incendii în întreaga țară, alimentate de vânturi puternice, căldură toridă și umiditate scăzută. Incendiile, majoritatea fiind acum stinse, au dus la evacuarea a zeci de mii de oameni. Italia. Majoritatea au fost stinse, conform experților, cea mai extremă căldură este așteptată în Italia și sudul Europei vineri. Ministerul Sănătății din Italia a declarat că 17 dintre cele 27 de orașe importante ale țării se confruntă cu un val de căldură. La începutul săptămânii, cel puțin două persoane au murit. 

Bolzano, în nordul Italiei, se confruntă cu valuri de căldură din ce în ce mai frecvente, cu temperaturi care ating în jur de 37 de grade Celsius.  

Localizarea orașului pe o vale, combinată cu asfaltul extins și spațiile verzi limitate, a intensificat căldura. Condițiile sunt și mai severe în zona industrială, unde vânturile fierbinți din sud împing căldură suplimentară în zonă. 

Autoritățile spun că extinderea vegetației urbane este esențială pentru scăderea temperaturilor. Zonele umbrite pot fi cu până la cinci grade mai reci. Bolzano are în prezent aproximativ 13.000 de copaci și cu 250 mai multe plante în fiecare an, în cadrul unui plan municipal de ecologizare. Cu toate acestea, experții climatici spun că sunt necesare alte mii pentru a avea un efect de răcire semnificativ. 

Infrastructura urbană, cum ar fi cablurile subterane din fibră de sticlă și sistemele de încălzire centralizată, limitează locurile în care se pot planta copaci. În zonele mai dense ale orașului, oficialii spun că umbrirea artificială, cum ar fi umbrelele, ar putea ajuta la atenuarea expunerii la căldură.

Austria

Temperaturile extreme au continuat să afecteze Austria joi, cu maxime ajungând până la 38 de grade Celsius. În Salzburg, turiștii au căutat să se apere de căldura din centrul orașului, unde sistemele de sprinklere au oferit o răcoare scurtă în unele zone. 

Valul de căldură a scos în evidență deficiențe în planificarea urbană, în special în zonele dens construite cu puțină vegetație. Suprafețele mari de beton și lipsa umbrei au făcut ca anumite părți ale orașului să fie deosebit de greu de suportat. 

Numărul zilelor caniculare din Salzburg – definite ca cele care depășesc 30°C – s-a dublat în ultimele decenii, crescând de la aproximativ 10 la aproape 20 de zile pe an. 

Căldura și seceta au crescut, de asemenea, riscul de incendii de vegetație. În Austria Superioară, au fost raportate mai multe incendii. 

Vezi toate știrile de pe valul căldură mortal

Autoritățile iau măsuri preventive, cum ar fi monitorizarea nivelului de umiditate din baloții de fân și paie. De asemenea, verifică utilajele agricole și le curăță de resturi uscate pentru a reduce riscul de aprindere.

Elveția

În cantonul elvețian Aargau, centrala nucleară Beznau a fost parțial deconectată de la rețeaua electrică din cauza valurilor de căldură continue. Un reactor a fost complet oprit, în timp ce al doilea a funcționat la 50% din capacitate.

Operatorul centralei, Axpo, a declarat că motivul opririi a fost temperatura ridicată a apei din râul Aare.

Prin oprirea centralei, se speră să protejeze flora și fauna râului de poluarea excesivă. Deversarea apei încălzite în râul din apropiere, deja supraîncălzit, ar fi pus în pericol fauna sălbatică.

Conform unui raport din 2024 al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, Europa este continentul cu cele mai rapide creșteri ale temperaturilor de pe Pământ, încălzindu-se de două ori mai repede decât media globală din anii 1980.

Accesați comenzile rapide de accesibilitateDistribuiți acest articolComentarii

Michael Madsen, vedeta din „Reservoir Dogs” și „Kill Bill”, a murit la 66 de ani

Un bărbat rănește patru persoane cu un ciocan într-un tren ICE în sudul Germaniei, a declarat poliția

Liverpool FC va „imortaliza” Numărul lor 20 după moartea lui Diogo Jota

Pompierii se grăbesc să stingă incendiile care mistuie Grecia și Turcia

Cele mai citite

1

Extrema portugheză și a lui Liverpool FC, Diogo Jota, moare într-un accident de mașină în Spania

2

Franța și Elveția au închis centralele nucleare din cauza valului de căldură

3

Reacțiile vedetelor la verdictul despărțirii lui Diddy: „O să vomit”

4

Comandant adjunct al Marinei Ruse ucis într-un atac ucrainean la Kursk

5

Mai multe persoane înjunghiate într-un centru comercial din sudul Finlandei

---

Sursa: EuroNews

SănătateGermania

Majoritatea germanilor doresc reguli mai stricte privind consumul de alcool în rândul adolescenților

Amy Stockdale dpa, AFPD, EPD07/03/20253 iulie 2025

Aproape două treimi dintre germanii chestionați susțin interzicerea consumului de alcool de către adolescenți. Miniștrii germani ai sănătății sunt, de asemenea, de acord.

https://p.dw.com/p/4wtDZIn Germania, tinerilor de 14 ani li se permite să consume bere și vin sub supravegherea unui tutore legal.Imagine: Ute Grabowsky/photothek/picture alliance

Un sondaj recent publicat joi a arătat că aproape două treimi dintre germani consideră că tinerilor de 14 ani ar trebui să li se interzică consumul de alcool. În Germania, adolescenților de 14 ani li se permite să cumpere și să bea o bere sau un pahar de vin, dacă sunt însoțiți de un tutore legal.

În sondajul realizat de agenția Forsa și comandat de compania germană de asigurări de sănătate Kaufmännische Krankenkasse (KKH), persoanelor li s-au adresat întrebări despre tineri și alcool. În total, au fost chestionate 1000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani din toată Germania.

Sondajul a constatat că puțin peste jumătate dintre germani doresc, de asemenea, ca vârsta legală pentru cumpărarea de bere și vin să crească de la 16 la 18 ani. În Germania, vânzarea de alcool tare este permisă în prezent doar de la vârsta de 18 ani.

Publicitatea alcoolului este un subiect care a apărut anterior în politica germană, iar dintre germanii chestionați, 35% ar prefera o interdicție completă.

O altă treime dintre respondenți doreau mai multe restricții.

Consumul de alcool vine cu riscuri pentru sănătate, inclusiv un risc crescut de boli cardiovasculare și afecțiuni hepatice. Imagine: Yui Mok/PA Wire/empics/picture alliance

Consumul de alcool în Germania, un obicei riscant?

În toată Germania, barurile, pub-urile și restaurantele sunt considerate importante pentru socializare, adesea cu implicarea alcoolului. Deși consumul general de alcool a scăzut în ultimii ani, se pare că în Germania există 1,6 milioane de persoane care au o dependență de alcool.

Într-un sondaj realizat de Centrul pentru Educație Sanitară (BZgA) din Germania în 2024, consumul excesiv de alcool în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani a crescut, de asemenea, ușor.

Asociațiile medicilor din Germania solicită de mult timp politici de sănătate pentru reducerea consumului de alcool în Germania.

Chiar și cu moderație, alcoolul nu este sănătos, potrivit Societății Germane de Nutriție (DGE). Acestea recomandă abținerea completă de la băuturile alcoolice, adăugând că alcoolul crește riscul de a dezvolta cancer, boli cardiovasculare și afecțiuni hepatice.

Vezi toate știrile de pe majoritatea germanilor reguli

Pentru adolescenții al căror corp este încă în curs de dezvoltare, riscurile pot fi mai mari.

„Cu cât tinerii beau alcool mai devreme, cu atât sunt mai mari riscurile pentru sănătate”, a explicat psihologul Franziska Klemm de la KKH.

Cât de important este alcoolul în viața germanilor?

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

Ce spun politicienii?

Miniștrii sănătății din statele federale germane au insistat pentru interzicerea regulii consumului supravegheat de alcool.

Katharina Schenk, ministrul sănătății din statul est-german Turingia, a declarat recent, la o întâlnire, că „Alcoolul, ca drog consumat pe scară largă, reprezintă o problemă semnificativă pentru copii și adolescenți”.

Ministrul federal german al sănătății, Nina Warken, și-a exprimat sprijinul pentru această inițiativă.

Editat de Jenipher Camino Gonzalez

Trimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

PoliticăStatele Unite ale Americii

Camera Reprezentanților SUA aprobă proiectul de lege privind cheltuielile „Mare și frumos” al lui Trump

Jon Shelton cu AP, Reuters07/03/20253 iulie 2025

Președintele SUA, Donald Trump, a depășit ultimul obstacol în implementarea unei părți importante a agendei sale de reducere a cheltuielilor guvernamentale și de acordare a reducerilor de impozite celor bogați.

https://p.dw.com/p/4wuzLRepublicanii s-au aliniat în spatele președintelui Trump, adoptând joi proiectul său masiv de lege privind impozitele și cheltuielileImagine: ALEX WROBLEWSKI/AFP via Getty Images

Republicanii din Camera Reprezentanților SUA au adoptat proiectul autoproclamat al președintelui Donald Trump, Primul Ministru Proiectul de lege Big Beautiful joi, asigurând adoptarea atunci când va ajunge pe biroul său pentru semnare pe 4 iulie, așa cum a fost cerut de la partidul său, care deține majorități în ambele camere ale Congresului.

Proiectul de lege a fost adoptat în mare parte pe baza liniilor partidelor, cu un vot final de 218-214, doi republicani alăturându-se tuturor democraților care au votat împotriva proiectului de lege.

Proiectul de lege inițial al Camerei Reprezentanților a trecut de Senat marți, după unele modificări – vicepreședintele JD Vance având votul de departajare – și a fost votat în această formă modificată de Cameră joi.

Casa Albă a anunțat rapid că Trump va semna proiectul de lege vineri, 4 iulie – Ziua Independenței SUA – o dată simbolică pe care președintele o va folosi, fără îndoială, pentru a sublinia amploarea victoriei sale politice.

Mai mulți republicani atât din Cameră, cât și din Senat au ținut să spună că nu le plac aspecte ale proiectului de lege înainte de a se îndrăzni în fața lui Trump de teama unor acțiuni politice… răzbunare.

De-a lungul anilor, Trump și-a respectat promisiunile de a-i alunga din partid sau de a-i scoate din funcție pe republicanii care votează împotriva lui. Certurile din perioada premergătoare proiectului de lege nu au fost diferite, senatorul republican Thom Tillis, de exemplu, anunțând că nu va candida pentru realegere înainte de a vota împotriva acestuia.

Proiectul de lege privind cheltuielile al lui Trump trece de Senat, în timp ce Vance rupe egalitatea

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

Ce conține proiectul de lege privind taxele și cheltuielile al lui Trump?

Pe lângă faptul că îi determină pe republicani să adopte legislația dorită, Trump îi face și să repete imaginea sa de brand, toată lumea numind-o „One Big Beautiful Bill” sau BBB.

Democrații și unii republicani s-au plâns în toate etapele că proiectul de lege era adoptat în grabă de președinte, membrii Congresului neavând nici măcar timp să citească ce conținea. O lectură publică a proiectului de lege impusă de democrații din Senat a continuat timp de aproape 16 ore.

Printre altele, proiectul de lege va face permanente reducerile de impozite pentru cei bogați și va aloca trilioane de dolari pentru apărare, detenție și deportare a imigranților, reducând în același timp finanțarea asistenței medicale pentru milioane de americani cu venituri mici și mesele pentru copiii din districtele școlare sărace.

Reduceri mari de impozite pentru cei bogați, creșterea poverii fiscale pentru săraci

Biroul Bugetar al Congresului (CBO), un organism non-partizan, estimează că acest proiect – o prioritate majoră pentru Trump și republicani – va crește veniturile gospodăriilor bogate cu până la

Susținătorii proiectului de lege spun că reducerile de impozite pentru corporații și întreprinderi vor stimula creșterea economică, promițând că, în cele din urmă, toată lumea va beneficia.

Abuzul de sisteme de asistență socială a fost folosit în mod repetat de republicani ca justificare pentru a adopta reduceri ale asistenței sociale, deși în aparițiile în mass-media și în timpul dezbaterilor, aceștia au oferit puțin mai mult decât anecdote nefondate. acuzații.

„Proiectul de lege Big Beautiful” al lui Trump stârnește îngrijorare pentru asistența medicală și ajutorul financiar

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

Cheltuieli mari pentru detenția și apărarea imigranților

Dincolo de reducerile masive la programele interne de asistență medicală și nutriție, unele părți ale guvernului, și anume sectoarele de apărare și poliție pentru imigrație, urmează să beneficieze de creșteri enorme ale cheltuielilor.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Unele și angajarea a cel puțin 100.000 de noi agenți de Imigrare și Control Vamal (ICE), în efortul de a îndeplini obiectivul declarat al lui Trump de a deporta un milion de oameni din America în fiecare an.

Consiliul American pentru Imigrație a declarat că proiectul de lege prevede și un scut național de apărare antirachetă.

Mai mult, Departamentul Apărării va primi

Reducere ideologică

Numeroase alte proiecte favorite vor fi finanțate prin proiectul de lege, inclusiv conturi de economii pentru naștere pe care republicanii le numesc conturi Trump și   un parc istoric de dreapta cu figuri pe care președintele le consideră „eroi americani”.

Proiectul de lege impozitează, de asemenea, remitențele imigranților și atacă din nou învățământul superior din SUA prin perceperea unei noi taxe pe fondurile universitare.

Alte taxe, cum ar fi cele pe amortizoarele de armă, au fost eliminate.

Finanțarea pentru avorturi va fi redusă de proiectul de lege, iar explorarea planetei Marte va primi miliarde de dolari.

Legislația crește, de asemenea, plafonul datoriei cu 5 trilioane de dolari pentru a permite continuarea împrumuturilor.

În total, Biroul Bugetar al Congresului estimează că proiectul de lege va crește deficitele federale cu aproape 3,3 trilioane de dolari în următorii 10 ani.

Editat de Jenipher Camino Gonzalez

Jon Shelton Scriitor, traducător și editor în echipa de știri online a DW. Trimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

MigrațieEuropa

Austria deportează primul sirian de la începutul războiului civil

Jon Shelton (dpa, Reuters)07/03/20253 iulie 2025

Austria a deportat joi primul său sirian în 15 ani. Măsura vine în contextul în care Austria și Germania vecină încearcă să deporteze infractori în națiunea sfâșiată de război și în Afganistan.

https://p.dw.com/p/4wumiAustria a devenit primul stat membru al UE care a reluat deportările în Siria Imagine: Frank Hoermann/Sven Simon/IMAGO

Ministerul austriac de Interne a anunțat joi că a efectuat prima deportare a unui sirian în Siria de la începutul războiului civil din această țară, în urmă cu mai bine de 15 ani. Bărbatul de 32 de ani deportat a fost transportat cu avionul la Damasc prin Istanbul.

Deși numele său nu a fost dezvăluit și nici infracțiunea specifică nu a fost menționată, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că bărbatul a fost condamnat în noiembrie 2018, moment în care i s-a retras statutul de refugiat.

„Un criminal sirian a fost deportat astăzi din Austria în Siria, mai exact la Damasc”, a declarat Karner reporterilor, adăugând: „Cred că este un semnal extrem de important că Austria aplică o politică de azil dură, strictă, energică, dar echitabilă, prin care cei care pun în pericol alții, criminalii, vor fi îndepărtați din țară.”

Austria spune că Siria este sigură, grupurile pentru drepturile omului nu sunt atât de sigure

Austria și Germania vecină au fost dornice să repatrieze criminalii sirieni și pe cei pe care îi consideră potențiali islamiști acum că fostul președinte Bashar Assad a fost răsturnat și războiul civil s-a încheiat.

În aprilie, Karner a zburat la Damasc cu omoloaga sa de atunci din Germania, Nancy Faeser, pentru a iniția returnarea acestor persoane. persoane în Siria, care a fost considerată sigură pentru returnare.

Odată cu repatrierea de joi, Austria a devenit prima națiune din UE care a deportat pe cineva înapoi în Siria.

Grupurile pentru drepturile omului spun însă că este prea devreme pentru a ști cum se va dezvolta situația din Siria sub guvernul islamist care a preluat puterea după ce l-a înlăturat pe Assad. De asemenea, aceștia se tem că decizia Austriei va crea un precedent pentru alte țări.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, spune că vor urma mai multe deportări în Siria. Imagine: Max Slovencik/APA/picture alliance

Sirienii și afganii reprezintă cel mai mare număr de solicitanți de azil

Coaliția conservatoare aflată la guvernare în Austria încearcă să-și folosească poziția dură privind imigrația pentru a-i recâștiga pe alegătorii care au trecut la Partidul Libertății Austriace (FPÖ), partid de extremă dreapta, care a câștigat alegerile parlamentare din septembrie anul trecut.

Vezi toate știrile de pe austria deportează primul

Partidul Popular din Austria – care conduce acest guvern – a suspendat procesarea cererilor de azil pentru sirieni la câteva zile după căderea lui Assad, în timp ce conducea guvernul anterior.

Cetățenii sirieni au depus mai multe cereri de azil decât orice alt grup din 2015, conform datelor Ministerului de Interne. În timpul comentariilor sale, Karner a vorbit și despre dorința sa de a începe deportările în Afganistan.

„Vor exista și va trebui să existe și alte deportări către Siria. Acestea sunt, de asemenea, pregătite”, a declarat Karner joi.

Actualul ministru de externe al Germaniei, Alexander Dobrindt, a declarat că speră să urmeze exemplul Austriei, solicitând în același timp discuții directe cu talibanii pentru a facilita același lucru în Afganistan.

Joi, Dobrindt a declarat: „Există contacte cu Siria privind un acord de returnare a criminalilor sirieni. Încă nu există rezultate.”

Jon Shelton Scriitor, traducător și editor în echipa de știri online a DW. Trimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

PoliticsUnited States of America

‘One event’ arms pause will be little comfort to Ukraine

Matthew Ward Agius07/03/2025July 3, 2025

The US says its surprise pause on arms shipments is a one-off. But amid the turbulent US-Ukraine relationship, the assurance will offer little comfort to Volodymyr Zelenskyy or his European supporters.

https://p.dw.com/p/4wuJhA decision to withhold an arms shipment has again highlighted the cooling relationship between the US and Ukraine under Donald TrumpImage: Andreas Stroh/ZUMAPRESS/picture alliance

A US announcement this week that a batch of arms shipments to Ukraine would be paused is yet another reminder that the eastern European country’s supply of advanced military equipment is not as secure as it once was. 

That’s despite the US downplaying its decision to withhold crucial arms shipments to Ukraine, where a state department spokesperson told reporters it was a one-off.

“This is not a cessation of us assisting Ukraine or of providing weapons,” said spokeswoman Tammy Bruce. “This is one event and one situation and we’ll discuss what else comes up in future.”

Ukraine’s president Volodymyr Zelenskyy is due to speak with Donald Trump on Friday about the decision, however it comes amid difficult relations during the US leader’s second term, stemming most notably from the globally broadcast falling out between the two leaders during a White House sitdown in early March.

Trump confirmed in a post on his social media platform that he will first speak with Russian leader Vladimir Putin on Thursday.

Following the disastrous White House visit, Zelenskyy sought to shore up support closer to home with key European allies. Europe has since stepped up their support in financial and supply terms.

But if the US were to continue to withhold its support, it would significantly undermine Ukraine’s position versus Russia.

“If this were to be a longer-term issue, it would definitely be a challenge for Ukraine to cope,” Jana Kobzova, a senior policy fellow specializing at the European Council on Foreign Relations, told DW.

“Partly because some of the US systems are not easily replaceable, that goes especially for air defense, but also some of the longer-range capabilities which Ukraine has started to produce domestically but not in the quantities needed.”

Ukrainians reflect on fighting Russia without US support

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

Without US support, Ukraine’s enemy is time and resources

Among the American weapons due for shipping were Patriot air defense missiles and precision-guided artillery, according to officials speaking to newswires anonymously.

The pause on these shipments comes at a critical time, with Russia ramping up weapons production and attacks. Those include strikes on soldier draft hubs in Poltava, the national capital Kyiv and port city Odesa and ground advances in key regions in Eastern Ukraine.

Despite increased spending on defense from Europe’s NATO members — now 5% of GDP following its June meeting — any long-term US stall on weapons will squeeze Ukraine and its neighbors.

“There is recognition at the political level … that we would need to be increasing production, but none of that happens quickly enough for Ukraine,” said Kobzova.

Kobzova also pointed to investments being made into Ukraine’s own defense industry to buffer against future supply line cuts from the US. Europe is now the biggest investor in Ukraine’s domestic defense industry.

Kyiv seeks ‘clarity’ on US cutback of arms deliveries

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

But even that might not be enough. Marina Miron, a defense researcher specializing in military technology and Russian capability at Kings College London, UK, told DW.

She said despite the acrimony between Trump and Zelenskyy, the pause on shipments could be due to logistics, with the US potentially needing to weigh its own domestic supply needs against the support it gives to dozens of other countries, including Israel.

Experts interviewed by DW highlighted the offer made by Zelenskyy to directly purchase armaments from the US, but, in reality, arms manufacturing is a time-consuming process.

“It takes two years to produce one [air defense missile] battery,” said Miron.

“So even if you buy them now, it doesn’t mean that they will be on the battlefield. You place a purchase order and you get in the queue.”

Vezi mai multe știri aici

Finding a way to more effectively repair and adapt equipment for different missiles could be a potential stopgap to meet immediate needs. But, as defense supplies are again in doubt, Miron asked whether Ukraine has what it needs to push back Russia’s offensive.

“The problem is time and money and we also have the variable of people,” he said, adding that about 90 people are needed to operate a Patriot air missile battery.

And Ukraine, Miron points out, is losing people with no guarantee of replacement as the war grinds through its fourth year.

US support for Ukraine is on the wane, Europe rallies 

Ukraine’s support in Europe has been increasing — both rhetorically and materially.

As it took over the presidency of the EU for the next six months, Denmark has taken the early opportunity to put Ukraine’s membership application into the bloc back on the agenda.

Danish Prime Minister Mette Frederiksen on Thursday said the EU “must strengthen Ukraine. And we must weaken Russia.”

“Ukraine is essential to Europe’s security. Our contribution to Ukraine is also a protection of our freedom. Ukraine belongs in the European Union. It is in both in Denmark’s and Europe’s interest.”

That’s on the back of a visit to Ukraine from German Foreign Minister Johann Wadephul, who branded Ukraine’s plight Berlin’s most important foreign policy task.

But the signals from the US suggest to the continent that its tarnsatlantic ally is not the steadfast partner it once was.

“There is a sober analysis both in Kyiv and the European part of NATO that relying on US military assistance to continue forever in Ukraine is not an option,” said Kobzova. “And that has been there ever since March when the assistance was stopped for the first time.”

That view is echoed by retired US Army Europe Commanding General Ben Hodges, who said the US decision to pause shipments was not about stockpiles.

“It’s a choice of this Administration to placate Russia, at the expense of Ukraine,” Hodges told DW. “It also shows the very limited understanding this administration [has] of the importance to America’s strategic interests to help Ukraine and Europe deter Russia.”

Miron’s also takes a pessimistic view on the US-Ukraine ties, even with attempts to entice Trump back to the Ukrainian cause. 

“Certainly you can try some diplomacy, and explain to Trump that Ukraine matters, but I think Trump has already made up his mind,” he said. “Trump has much more to solve with Russia in terms of global problems than with Ukraine.”

Edited by: Jess Smee

Matthew Ward Agius Journalist reporting on politics, health, history, science, climate and environment.Send us your feedback

---

Sursa: DW

ConflictsPalestinian Territories

Trying to get aid in Gaza: Killed while lining up for food

Tania Krämer | Hazem Balousha in Gaza07/03/2025July 3, 2025

With hundreds of civilians shot and killed near aid distribution centers in Gaza in recent weeks, allegations mount over Israeli military tactics.

https://p.dw.com/p/4wrnkMahmoud Qassem, Khader’s father (above), said his son "hadn’t even begun to live his life."Image: Mohammed al Madhoun/DW

A little over a week ago, Mahmoud Qassem lost his son, Khader. The 19-year-old had been trying to reach a food distribution center run by the US-backed Gaza Humanitarian Foundation (GHF) in central Gaza.

“The last time his mother and I heard from him was at 11 p.m. that night. He told me he was in a safe place — he had gone to the Netzarim distribution center — and I told him to take care,” Qassem told DW from a tent in Gaza City, where the family has been displaced.

“At 1 a.m., I tried calling him again, but his phone wasn’t receiving calls. I started to feel anxious. There was no word the whole time, and I waited until 2 p.m. on Friday. I felt like a fire was burning inside me,” said the 50-year-old.

On Friday, Qassem went to central Gaza and checked the hospitals until he discovered that Khader had been killed. When the body was eventually recovered, after coordination with the Israeli military, it showed that his son had died from several gunshot wounds.

“A 19-year-old boy who hadn’t even begun to live his life, all for fetching a box,” he said, barely holding back tears. He added that he hadn’t wanted Khader to go, but his son had felt that he needed to provide for his family.

“The situation here is beyond description. People are sacrificing themselves to make it. Only God knows what we are going through. No one feels for us — not Hamas, not Israel, not the Arab countries, not anyone.”

Gaza family mourns 19-year-old killed at Israeli aid site

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

Food, other supplies extremely scarce in Gaza

Almost daily reports of violence, injuries and killings tied to food and aid distribution highlight the unbearable reality facing Gaza’s 2.3 million residents, who have become almost completely dependent on supplies entering through the crossings with Israel. Nearly the entire population has been displaced, and around 57,000 Gazans, many of them women and children, have been killed in Israeli attacks since October 2023, according to the Palestinian Ministry of Health. An analysis in May found that 93% of the remaining population is experiencing acute food insecurity.

Food and other supplies are extremely scarce in Gaza, even with the resumption of aid deliveries by the UN and new distribution centers — three of which are currently open — run by the GHF, a US-Israeli organization, after an almost three-month Israeli blockade.

Israeli officials justified the blockade by claiming that Hamas is stealing aid and using it to finance its operations. This claim has been rejected by the UN and other international and local aid groups, which have had a well-established network and distribution mechanism in Gaza for many years.

But aid trucks have repeatedly been looted, either by armed gangs or by ordinary people desperately trying to get hold of food. Meanwhile, the Israeli army has intensified its airstrikes, issuing widespread evacuation orders for large parts of northern and southern Gaza.

Saeed Abu Libda, a 44 year-old father of five, recently managed to pick up one sack of flour when a truck passed by near Khan Younis. “I know it was risky but we need to eat,” he told DW by phone, since foreign journalists are not allowed in Gaza.

Abu Libda said there were thousands of people waiting for the trucks, when suddenly he heard two shells being fired. “I saw people on the ground, some were injured, some were cut to pieces. I was injured by a shrapnel in my abdomen, but luckily it was a light injury.”

Palestinians collect aid supplies from the US-backed Gaza Humanitarian FoundationImage: Hatem Khaled/REUTERS

Hundreds killed near food distribution sites in recent weeks

The Health Ministry in Hamas-ruled Gaza has put the number of people killed in recent weeks by Israeli airstrikes, shootings and bombardments at more than 500. Most of these victims were waiting at food distribution sites or trucks carrying aid, or nearby, health officials said.

The Israeli Foreign Ministry dismissed these claims in a post shared on X on Tuesday, and accused Hamas of firing on civilians. It claimed that testimonies from Gaza residents showed that Hamas “spreads false claims blaming the IDF, inflates casualty numbers, and circulates fake footage.”

On Tuesday, about 130 of the world’s largest charities and NGOs, including Oxfam and Save the Children, urged that the GHF be shut down. They said the foundation forced thousands of starving people into militarized zones, where they faced gunfire while trying to access lifesaving aid. 

GHF’s chairman Johnnie Moore stated on Wednesday during a press conference in Brussels that GHF would not cease operations. He said the foundation had delivered more than 55 million meals to date and was willing to work with the UN and other aid agencies. He added that the Gazan health ministry “every single day issues a statistic of civilian casualties and simultaneously attributes 100% of those civilian casualties to waiting for aid — virtually every time, waiting for our aid.”

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

The Israel Defense Forces (IDF) has on multiple occasions stated that it has fired “warning shots” at individuals approaching military positions near aid distribution sites. It has not released any information on casualty numbers.

But on June 27, left-leaning Israeli newspaper Haaretz published an article alleging Israeli soldiers had been given the green light to open fire on crowds near food distribution sites, in order to keep them away from Israeli positions within the militarized zones.

Unnamed soldiers interviewed in the article said they had used lethal force against unarmed individuals who posed no threat. Haaretz also reported that the military was investigating whether these actions breached international law and constituted potential war crimes.

In a joint statement, Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu and Defense Minister Israel Katz swiftly dismissed the article, accusing the newspaper of “malicious falsehoods designed to defame the IDF, the most moral military in the world.” 

The IDF also rejected the accusations, saying in a statement carried by Israeli media that no forces had been ordered “to deliberately shoot at civilians, including those approaching the distribution centers.”

But three days later, on Monday, the Israeli military said that in light of “lessons learned,” the IDF had decided to reorganize access roads and aid centers, establish new checkpoints and warning signals to “reduce friction with the population and to maintain safety of troops operating on the ground.”

The Gaza Humanitarian Foundation has repeatedly claimed that there has been no violence at its sites, instead accusing foreign media outlets of not reporting the truth. “We have not had a single violent incident at our distribution sites. We haven’t had a violent incident in close proximity to our distribution sites,” Moore said.

Following the allegations raised in Haaretz, however, the GHF said these were “too grave to ignore” and called for an investigation. 

Dozens of people killed at aid distribution center in Gaza

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

‘We receive just enough to keep us alive’

Meanwhile, desperate Palestinians often have to walk for hours through war-torn terrain to reach distribution centers located in Israeli-declared military zones. These centers are usually open for only a short time, and it’s often unclear where people can safely gather and wait for hours.

“The road there is very dangerous, and I try hard not to deviate from the main road to get there,” Ahmed Abu Raida told DW by phone from in Mawasi in southern Gaza, where he now lives in a tent with his extended family. “We wait for the announcement to open the centers, and during the long hours of waiting, there is heavy gunfire from several directions.”

Food, critical aid supplies only trickling into Gaza

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

Abu Raida said he went to a GHF site in Rafah several times, and managed to get a prepackaged box containing flour, lentils, pasta, tea, cooking oil. “When we enter the place, there is great chaos due to the large number of people,” he said, calling the distribution process random. “There is no inspection or limit to the number of boxes one can take.”

Like the other people interviewed for this article, Abu Raida felt that in general, the process was humiliating and unfair. Elderly people, women or those needing help don’t stand a chance. “What can we do? We don’t have enough food or income to buy from the markets where prices are insanely high,” he said. “So all we receive is just enough to keep us alive.”

Edited by: Martin Kuebler

Tania Krämer DW correspondent, author and reporter, based in Jerusalem.Send us your feedback

---

Sursa: DW

PoliticsAzerbaijan

Russia: Is Moscow losing Azerbaijan as an ally?

Alexey Strelnikov | Juri Rescheto07/03/2025July 3, 2025

Relations between Russia and Azerbaijan have cooled following contentious arrests in both countries. Russia may be about to lose even more influence in the Caucasus.

https://p.dw.com/p/4wuxiRussian President Vladimir Putin on a state visit to his Azerbaijani counterpart, Ilham Aliyev last yearImage: Mikhail Tereshchenko/Pool Sputnik Kremlin/AP/dpa/picture alliance

Last week, a police raid triggered a diplomatic crisis. Within a few days, the row between Russia and Azerbaijan had escalated, putting considerable strain on the already tense relationship between the two.

It began with a controversial police raid in the Russian city of Yekaterinburg on June 27. Several ethnic Azeri men were arrested as part of an investigation into crimes that date back years. The men are accused of carrying out assassinations and murders. Russian special forces clearly went in hard when making the arrests. Two of the men died, presumably as a result of the controversial raid.

Baku reacted swiftly and strongly. Azerbaijan’s foreign ministry condemned the “unacceptable act of violence” by the Russian security forces. All cultural events with ties to Russia were cancelled in protest. A presenter on primetime state television denounced Moscow’s “imperial behavior” toward former Soviet states. On June 30, Azerbaijani authorities arrested two Russian journalists with Russia’s state-funded news agency Sputnik Azerbaijan in Baku. According to media reports, the two were working for the Russian domestic security service, the FSB.

Moscow plays it down, Baku ups the ante

The Kremlin was restrained in its response. Spokesman Dmitry Peskov said he regretted Baku’s decision to cancel cultural events, stressing that the situation in Yekaterinburg “cannot and should not be a reason for such a reaction.” The Russian foreign ministry pointed out that the dead and detained men, although ethnic Azeris, were holders of Russian passports.

Putin and Aliyev have long been allies, but observers believe that may change (photo from August 2024)Image: Grigory Sysoyev/Sputnik/Kremlin/AP Photo/picture alliance

The following day, the Azerbaijani judicial authorities upped the ante by arresting more Russian citizens in Baku. They are accused of involvement in drug smuggling and organized crime. Photos from the courtroom show that some of the detainees appear to have been beaten. The men were identified on social media as programmers and tourists from Yekaterinburg.

The spiral of reciprocal accusations continues to intensify. More Azeris have been arrested in Russia, in the cities of Yekaterinburg and Voronezh. Regional experts described the row to DW as yet another strain on the relationship between the two countries, after the Azerbaijani plane crash late last year.

Why was the plane crash a turning point?

On December 25, 2024, an Azerbaijani plane carrying 62 passengers and five crew was hit by a Russian surface-to-air missile.

The tragedy occurred over the city of Grozny, where Russian air defenses were in action. The plane attempted to make an emergency landing, but crashed near the Kazakh city of Aktau. 38 people were killed.

The funeral of three crew members who were among the 38 killed when an Azerbaijani passenger plane was shot down by a Russian missileImage: Resul Rehimov/Anadolu/picture alliance

The Azerbaijani political scientist and conflict researcher Arif Yunusov believes the harsh rhetoric in both countries’ media since then is not a coincidence. In his view, information policy in both Russia and Azerbaijan is coordinated by government authorities, and bilateral relations are largely influenced by the personal feelings of the respective heads of state.

Aliyev signals annoyance with Putin

Yunusov comments that, for the Azerbaijani president, Ilham Aliyev, there was a personal dimension to the plane crash. A presidential plane was also flying over Russia at the time of the incident: In theory, this too could have become a target for the Russian anti-aircraft missiles.

Furthermore, the first official representative to apologize to the Azerbaijanis was not the Russian president, Vladimir Putin, but Chechen leader Ramzan Kadyrov. Yusunov says President Ilham Aliyev was annoyed by this. “Aliyev didn’t mention Kadyrov by name, but he was sharply critical, saying that it shouldn’t be other people calling him,” Yusunov explains. He believes that if Putin had been the first to call Aliyev, the public confrontation could have been avoided.

Urmărește cele mai importante știri

Ramzan Kadyrov (right), leader of the semi-autonomous Russian republic of Chechnya, with Vladimir Putin in 2023 Image: The Kremlin Moscow/SvenSimon/picture alliance

Independent Caucasus expert Kirill Krivosheev agrees. “Putin only made a formal apology, and it was clear that Aliyev was far from satisfied,” he told DW. However, Krivosheev emphasizes that recent events in Yekaterinburg were probably not initiated by the Kremlin. Criminal prosecutors in Russia have a logic of their own, he says. “They view all diaspora populations, including the Azeri community, as organized crime groups. It’s a widespread trend among sectors of the Russian elite.” Krivosheev believes the resulting diplomatic crisis is simply collateral damage.

According to Krivosheev, the government in Baku is using the political escalation to reinforce its position on the international stage. “It’s important to Aliyev that he comes across as a commanding leader who is able to say no to both Russia and the West.”

Azerbaijan takes assertive stance on Moscow

The Azerbaijani political scientist and member of parliament Rasim Muzabekov says Baku no longer sees Moscow as an external power in a position to dictate the rules in the Caucasus. He told DW that Azerbaijan had begun to develop its own military and energy infrastructures, and that this, in turn, had annoyed the Kremlin.

Muzabekov says Russian media rhetoric toward Azerbaijan has become much harsher, and that Moscow is now trying to compensate for its loss of influence in the region by exerting pressure on the Azeri diaspora.

This could have economic as well as diplomatic consequences — for example, in the energy market. “We shouldn’t forget that Russia is under sanctions. And Azerbaijan has helped Moscow to get around these in certain ways,” Arif Yunusov observes. “The European parliament has set up a commission to investigate whose gas is being sold to Europe, for example. Is it Azerbaijani, or it is in fact Russian?” If relations between Moscow and Baku were to deteriorate further, any such deal between the two countries would also be jeopardized.

The MP Rasim Muzabekov adds that other bilateral projects are also under threat: the development of the International North–South Transport Corridor through Azerbaijan, and the project to synchronize the Russian and Iranian power grids. Muzabekov warns that problems transporting Russian gas through Iran could also not be ruled out.

Nonetheless, economic interests are still important to Azerbaijan, says the political scientist Krivosheev. “Ideally, the Azerbaijani economy would like to steer clear of politics. But while Baku still has scope for action, Moscow has less and less leverage.” Russia, he concludes, is losing influence in the Caucasus.

This article was originally published in German.

Juri Rescheto DW Riga Bureau ChiefSend us your feedback

---

Sursa: DW

SocietateStatele Unite ale Americii

Kidjo și Padukone intră în istorie pe Hollywood Walk of Fame

Louis Oelofse07/04/20254 iulie 2025

Angelique Kidjo și Deepika Padukone se numără printre celebritățile internaționale recunoscute alături de vedete americane precum Miley Cyrus și Timothee Chalamet.

https://p.dw.com/p/4wvgqData dezvăluirii stelei sale nu a fost încă anunțată.Imagine: Tor Atle Kleven/Gonzales Photo/picture alliance

Cântăreața și compozitoarea Angelique Kidjo și actrița Deepika Padukone sunt pregătite să intre în istorie pe prestigiosul Hollywood Walk of Fame Faimă.

Cele două femei s-au numărat printre cele 35 de celebrități numite de Camera de Comerț din Hollywood ca parte a Clasei 2026 de pe Walk of Fame.

Kidjo este prima africană de culoare care primește această onoare, iar Padukone este prima actriță indiană.

Africa și India vor străluci pe cel mai faimos trotuar din Los Angeles

Kidjo, care a petrecut mai mult de patru decenii îmbinând muzica vest-africană cu stiluri globale, a postat pe Instagram: „Mulțumesc tuturor fanilor mei care m-au adus aici”.

De cinci ori câștigătoare a premiului Grammy, care s-a născut în Benin, a fost descrisă drept „premiera divă” a Africii în timpul unei conferințe de presă în care a fost anunțată lista, miercuri.

Kidjo, ambasador UNICEF și OXFAM, se va alătura sud-africanei Charlize Theron, care a primit steaua în 2005, fiind singura altă celebritate din Africa de pe faimosul trotuar.

Padukone lucrează predominant în filme hindi. Imagine: Julie Edwards/Avalon/Photoshot/picture alliance.

Padukone și-a făcut debutul la Hollywood în 2018 în filmul *xXx: Return of Xander Cage*, dar este mai cunoscută pentru numeroase filme Bollywood de succes.

Ea și-a surprins emoția într-un singur cuvânt pe Instagram Stories: „Recunoștință”.

Sabu Dastagir, care și-a făcut debutul la Hollywood în anii 1930, a fost primul actor indian inclus pe Walk of Fame în 1960.

Vezi toate știrile de pe kidjo padukone intră

Stele imortalizate pe Hollywood Boulevard.

Potrivit Billboard, Kidjo și Padukone se alătură grupului pop australian Air Supply, muzicianului brazilian Paulinho da Costa, artistului mexican Lucero, cântăreței și actriței filipineze Lea Salonga, actriței britanice Emily Blunt, actriței franceze Marion Cotillard, actriței canadiene Rachel McAdams, actorului italian Franco Nero și bucătarului-șef britanic Gordon Ramsay ca vedete din afara SUA numite să primească o stea.

Aceștia au fost listați alături de vedete americane precum Miley Cyrus, Timothee Chalamet, Demi Moore și Josh Groban.

Cei onorați nu își pot alege locația stelelor pe Hollywood Boulevard. Imagine: Richard Vogel/AP/picture alliance

Data dezvăluirii stelelor nu a fost încă anunțată; Beneficiarii au la dispoziție doi ani pentru a programa ceremoniile de inducție.

Există peste 2.800 de stele pe Aleea Famei și oricine își poate nominaliza celebritatea preferată pentru a fi luată în considerare.

Camera de Comerț din Hollywood administrează Aleea Famei în numele orașului Los Angeles.

În medie, două stele sunt adăugate pe Alee în fiecare lună.

Editat de: Sean Sinico

Louis Oelofse, scriitor și editor DW. Trimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

ConflicteCoreea de Sud

Coreea de Sud îl reține pe frontiera nord-coreeană

Louis Oelofse cu Reuters, AP07/04/20254 iulie 2025

Nu este clar de ce persoana a trecut granița puternic fortificată care separă cele două părți.

https://p.dw.com/p/4wvkUCoreea de Nord și Coreea de Sud au o graniță de 248 de kilometri păzită de mine terestre, capcane pentru tancuri și trupe de luptă de ambele părțiImagine: Ahn Young-joon/AP/picture alliance

Armata din Coreea de Sud a reținut o persoană care a trecut granița din Coreea de Nord, conform Statului Major Interarme a declarat vineri.

Persoana a traversat joi secțiunea central-vestică a liniei de demarcație militară, care se află exact la jumătatea distanței dintre Zona Demilitarizată ce împarte Peninsula Coreeană.

„Armata a identificat persoana în cauză în zona MDL… și a efectuat o operațiune normală pentru a o ghida (pe aceasta) și a o securiza”, a declarat JCS într-un mesaj text către reporteri.

Armata a confirmat că persoana se află în arest și va fi supusă anchetei agențiilor relevante de aplicare a legii, dar nu a precizat imediat dacă consideră incidentul ca o tentativă de dezertare.

Șefii Statului Major Unit au adăugat că nu au fost detectate acțiuni neobișnuite din partea armatei nord-coreene.

Dezertor nord-coreean: „Nu suntem trădători”

Pentru a vizualiza acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la o versiune web browser care acceptă videoclipuri HTML5

Aproximativ 34.000 de nord-coreeni au dezertat în Coreea de Sud de la Războiul din Coreea din anii 1950.

Vezi toate știrile de pe coreea reținut frontier

Cu toate acestea, mai puțini nord-coreeni au reușit recent să traverseze cu succes DMZ.

Este o graniță lungă de 248 de kilometri și lată de 4 kilometri, păzită de mine terestre, capcane pentru tancuri și trupe de luptă de ambele părți, pe lângă garduri din sârmă ghimpată.

Tensiunile la frontieră au crescut în ultimele luni. Coreea de Nord a trimis mii de baloane umplute cu gunoi în Coreea de Sud.

Președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a depus eforturi pentru a recâștiga încrederea cu Coreea de Nord, de la preluarea mandatului luna trecută, inclusiv prin închiderea difuzoarelor care difuzau propagandă împotriva Coreei de Nord de-a lungul graniței.

Editat de: Sean Sinico

Louis Oelofse, scriitor și editor DW Trimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

PoliticăAfganistan

Rusia, prima țară care recunoaște regimul taliban

Tanika Godbole cu dpa, AFP, AP, Reuters07/04/20254 iulie 2025

Guvernul taliban a declarat că Rusia a luat o „decizie curajoasă” și a dat un exemplu pentru alții. Moscova a declarat că dorește să stimuleze cooperarea economică și să ajute Kabulul să combată traficul de droguri și terorismul.

https://p.dw.com/p/4wvkvMinisterul rus de Externe a declarat că va ajuta Kabulul să combată terorismul și traficul de droguri – stimulând în același timp cooperarea economică Imagine: Ministerul Afacerilor Externe al Afganistanului/AFP

Guvernul taliban din Afganistan a declarat joi că Rusia a devenit prima națiune care îi recunoaște conducerea.

Anunțul a venit după ce ministrul afgan de Externe, Amir Khan Muttaqi, s-a întâlnit joi la Kabul cu ambasadorul rus în Afganistan, Dmitri Zhirnov.

„Această decizie curajoasă va fi un exemplu pentru alții… Acum, că procesul de recunoaștere a început, Rusia a fost înaintea tuturor”, a spus Muttaqi într-un videoclip postat pe X.

„Credem că actul de recunoaștere oficială a Emiratului Islamic al Afganistanului va stimula dezvoltarea unei cooperări bilaterale productive între țările noastre în mai multe domenii”, a comunicat Ministerul rus de Externe în aplicația Telegram.

Rusia va ajuta talibanii să combată terorismul și traficul de droguri

Ministerul rus de Externe a declarat, de asemenea, că va ajuta Kabulul să combată terorismul și traficul de droguri, stimulând în același timp cooperarea economică.

„Această mișcare semnalează că interesele strategice vor avea întotdeauna prioritate față de drepturile omului și dreptul internațional”, a declarat Mariam Solaimankhil, fost membru al parlamentului afgan și critic al talibanilor.

Afganistanul a cunoscut decenii de instabilitate, inclusiv un război de 20 de ani condus de SUA și alte forțe. Aceasta s-a încheiat când SUA și-au retras trupele în 2021.

Deportările refugiaților afgani în Pakistan ajung la 1 milion

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă HTML5 video

Talibanii au recuperat puterea în 2021 după ce au înlăturat guvernul și de atunci au impus o lege islamică strictă.

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

Moscova îi eliminase anterior pe talibani de pe lista organizațiilor teroriste și acceptase un ambasador din partea guvernului lor.

Președintele rus Vladimir Putin s-a referit în 2024 la talibani drept „aliați în lupta împotriva terorismului”.

Aceștia au condus anterior țara în perioada 1996-2001, când erau recunoscuți doar de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Pakistan.

În această perioadă Pentru o perioadă scurtă de timp, unele state precum China și Pakistan au acceptat ambasadori talibani fără a recunoaște oficial Emiratul Islamic, așa cum este cunoscută oficial țara.

Guvernul taliban a înăsprit libertățile civile ale afganilor, în special ale femeilor și fetelor, fapt pentru care au fost condamnați la nivel internațional.

Afganistan: Femeile devin „invizibile” sub talibani

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

Editat de Sean Sinico

Tanika Godbole Jurnalistă multimedia cu sediul în New DelhiTrimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW