Category: International

  • Comisarul UE: „Apartenența la UE înseamnă pace”

    Comisarul UE: „Apartenența la UE înseamnă pace”

    Marta Kos: I grew up in communist Yugoslavia and when my country, Slovenia, decided to declare independence, the biggest wish was to belong to a community of values and democracy.

    So, right from the beginning, from when we gained independence in 1991, we fought for this. When Slovenia became a member of the EU in 2004, it was one of the happiest days of my life.

    Slovenia is a country of only 2 million people and 20,000 square kilometers. What can a small country do alone in this world where you really need allies? You have to connect to have some strength in the world. The EU has brought all this, and I’m so happy that the citizens of Slovenia still support it a lot.

    Based on Slovenia’s experience, what lessons should aspiring EU member states learn and apply?

    Kos: What we have learned is that EU membership is not something that comes just like that, but something you really have to fight for.

    And it is very important that the leadership of the [candidate] country really supports this, because the accession process is a transition process. We now have some candidate countries where the leadership is really very supportive.

    As far back as 2019, Ukraine’s President Volodymyr Zelenskyy commited his country to the path to EU and NATO membershipImage: Omar Havan/AP/picture alliance

    But if the leadership is not doing this, how can citizens believe — or should believe — that EU membership is something good?

    The second lesson is that it is not only about the economy. When Slovenia became a member, we saw our membership mostly through the lens of prosperity.

    But today, EU membership is about peace. Can you imagine that in 2025, we are speaking again about the fact that the EU is there to provide peace in Europe or freedom or security, too? These are actually the basics, the reason why the EU was established.

    There has been considerable momentum for enlargement since Russia’s invasion of Ukraine in 2022. How are things developing in this respect?

    Kos: It’s amazing what the Ukrainians are doing today. While the bombs are falling on their country, they are negotiating EU accession. They are doing necessary reforms — and there are a lot of reforms to do.

    So, we are ready to open Cluster One on fundamentals. And by the end of the year, we will be ready to open all clusters, which means that then, the real work of the negotiations will be possible.

    Actually, the conflict with Russia didn’t start in 2022 when the war started. It started in 2014 when Ukraine wanted to sign a free trade agreement with the EU and somebody — Putin’s regime — opposed it.

    I will do everything I can that Ukraine will become a member of the EU — as our president Ursula von der Leyen says, perhaps even before 2030.

    Is joining the EU still primarily determined by merit, or do geopolitical factors now carry more weight?

    Kos: This is very good question, which I get asked many times. So, in the sense of what is more important — geopolitical and security needs on the one hand and the merit-based principle on the other — both are important, but we cannot afford to have countries or new member states that are not ready for the European economic market and, of course, to be able to defend democracy and the rule of law.

    Moldova became an EU candidate country in June 2022Image: Diego Herrera Carcedo/Anadolu/picture alliance

    That’s why, of course, the merit-based principle will remain a cornerstone of the accession process, because through this process, we actually prepare the countries in many, many fields, especially in the field of media freedom or the whole rule of law area.

    What is the EU doing to support Moldova, where Russia is trying to exert greater influence?

    Kos: It is unprecedented how aggressive Russian propaganda is, especially in Moldova. They [Russia] are investing millions of euros to stop Moldova from going the European way. But the EU has also got smarter over the last years.

    So, for the first time we are now deploying what we call the Hybrid Rapid Response Team from the EEAS [European External Action Service] with experts from some member states, and we are helping Moldova, together with their government, to fight the Russian narratives.

    They are very aggressive and they are spreading lies in the sense of “if you go the European way, there will be the war the same as in Ukraine. If you will become a member of the EU, you will lose your identity.”

    I come from a country that is smaller than Moldova and actually membership of the EU is preserving our identity.

    This is a new approach, and we are really helping a lot in building a strong basis for being a member of the EU, both for Ukraine and Moldova and also the Western Balkan countries.

    And what about Serbia?

    Kos: Serbia is in a very difficult situation, and we, the EU, are very much supportive of the European way of Serbia and the Serbian people. But there is a lot that still needs to be done.

    Even if Serbia has been a candidate country for many years, they haven’t done all the reforms yet. So, we are helping them do these reforms.

    Vezi mai multe știri aici

    EU Commissioner for Enlargement speaks about Moldova, Ukraine and Western Balkans accession

    To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

    On the other hand, the protests we have been seeing now for some months are an expression that people are not happy with the situation they are in. And every government should consider what its own citizens are saying.

    To some extent, the protesters are demanding the same as we — the EU — are demanding from Serbia, meaning: anti-corruption [measures], the rule of law, media freedom. So, actually, we have a common interest here, and I hope that we will be able to really stabilize Serbia.

    In Georgia, a lot of European flags were being waved during the protests. Why is that not the case in Serbia?

    Kos: This is an interesting observation. I’m in constant touch with civil society organizations, professors and universities in Serbia and I asked many, many people this same question.

    What they told me was very interesting. The first thing was: “You are supporting President Vucic. Second, you bombed us. Okay, it was NATO but you bombed our country. Third, you want us to recognize Kosovo, and fourth, we don’t want to make Russia angry.”

    So, the answers go in very different directions. These are the sentiments we also have to consider when — and this is the plan — better communicating the benefits of EU enlargement.

    So, how is enlargement possible, if the Kosovo question is not resolved? And how is this compatible with what the people want?

    Kos: Yes, this is indeed the question. I like to say that once the country decides to take the EU path, it comes with obligations and responsibilities. So, it is a choice. Nobody is forcing Serbia.

    At a recent EU summit, Hungarian Prime Minister Viktor Orban told the EU that Hungarians are opposed to Ukraine joining the EUImage: Frederic GARRIDO-RAMIREZ/European Union

    But once you say “yes, we want to become a member of the EU,” then it has to be done. Many things have to be done. I hope that we will be able to better explain the benefits of enlargement or why the EU is good for Serbia.

    There are issues at candidate country level, but also within the EU: There’s a lot of fragmentation. How do you deal with leaders like Viktor Orban?

    Kos: In the accession process we need unanimous decisions, which means that all 27 member states have to agree with a decision.

    There was a public consultation in Hungary where politicians told us that the people are against Ukrainian membership of the EU. But I can tell you, we also conducted a survey in Eurobarometer, which has not been published yet, where 64% or 65% of citizens in Hungary support enlargement.

    So, dialogue, constructive dialogue, finding a solution, this is the only way out of this situation. We are talking to Hungary, and I hope that we will find the solution together with the other member states.

    But what’s your plan precisely for Orban?

    Kos: We don’t have a plan for Orban, we have a plan for the accession process and there, we will find a solution.

    Edited by: Aingeal Flanagan


    Sursa: DW

  • Iranul confirmă arestarea ciclistului franco-german dispărut

    Iranul confirmă arestarea ciclistului franco-german dispărut

    Atât Franța, cât și Germania au criticat în repetate rânduri Iranul pentru arestarea și reținerea cetățenilor europeni pe baza a ceea ce consideră a fi acuzații motivate politic sau dubioase.

    Ce a spus Iranul despre reținerea adolescentului?

    Ministrul iranian de externe, Abbas Araghtschi, a declarat pentru ziarul francez Le Monde că tânărul a fost „reținut pentru comiterea unei infracțiuni”, fără a oferi detalii despre presupusa infracțiune.

    El a spus că ambasada Franței a fost informată și că însărcinat cu afaceri francez l-a vizitat pe deținut, identificat ca fiind Lennart Monterlos, în vârstă de 18 ani.

    Araghtschi a declarat că cazul lui Monterlos va continua acum „în conformitate cu legislația iraniană”.

    Mass-media franceză a relatat anterior dispariția lui Monterlos, care se afla într-o călătorie cu bicicleta în jurul lumii când s-a pierdut contactul cu el. Acest lucru a fost confirmat duminica trecută de surse diplomatice franceze.

    Conform unui apel de căutare publicat pe Instagram, familia lui Monterlos a auzit ultima dată de el pe 16 iunie.

    Urmărește cele mai importante știri

    Cum a reacționat Franța?

    Prim-ministrul francez Francois Bayrou a cerut Teheranului să nu „persecuționeze pe cei nevinovați care uneori nu sunt conștienți de riscurile cu care se confruntă”.

    Într-o declarație acordată postului de televiziune francez LCI, el a adăugat: „Nu discutăm mai mult despre acest subiect pentru a nu crea dificultăți sau a pune în pericol rezultatul acestei afaceri”.

    Franța își sfătuiește cetățenii să nu călătorească în Iran, acuzând Teheranul de „diplomație a ostaticilor”. Națiunile occidentale suspectează Iranul că își reține cetățenii ca monedă de schimb pentru concesii, în special în ceea ce privește programul său nuclear și ridicarea sancțiunilor economice asupra Republicii Islamice.

    Iranul o eliberează pe activista germano-iraniană Nahid Taghavi


    Sursa: DW

  • Indignare în Brazilia după ce Donald Trump amenință cu tarife vamale de 50%

    Indignare în Brazilia după ce Donald Trump amenință cu tarife vamale de 50%

    Pe 8 ianuarie 2023, la aproximativ o săptămână după ce președintele Luiz Inácio Lula da Silva a preluat funcția, susținătorii lui Bolsonaro au luat cu asalt Congresul, sediul guvernului și Curtea Supremă din capitala Brasilia, vandalizând ambele clădiri. Până în ziua de azi, Bolsonaro refuză să recunoască victoria electorală a lui Lula.

    „Brazilia face un lucru îngrozitor în ceea ce privește tratamentul aplicat fostului președinte Jair Bolsonaro”, a scris Trump luni pe platforma sa Truth Social. „Am urmărit, la fel ca și lumea, cum nu au făcut nimic altceva decât să-l atace, zi după zi, noapte după noapte, lună după lună, an după an! Nu este vinovat de nimic, în afară de faptul că a luptat pentru POPOR.” Trump a scris că va „urmări VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE a lui Jair Bolsonaro”. El a adăugat: „LĂSAȚI-L PE BOLSONARO ÎN PAZĂ!”

    Încântat de declarația lui Trump, Bolsonaro a scris pe X: „Vă mulțumesc că ați fost acolo și că ați dat un exemplu de credință și rezistență.” Fostul președinte autoritar a numit procesul său „persecuție politică”.

    „Un adevărat afront”

    De la începutul celui de-al doilea mandat în ianuarie, Trump a impus sau a amenințat cu tarife extrem de mari asupra importurilor din multe țări. Argumentul său a fost că anii de deficite comerciale mari au amenințat securitatea națională a SUA.

    Reacții dure la dublarea tarifelor la oțel

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Președintele a folosit tarifele ca instrument politic și în alte cazuri — de exemplu, a amenințat cu taxe la adresa Mexicului pentru a forța țara să combată imigrația ilegală și traficul de droguri care se îndreaptă spre SUA și a folosit taxele pentru a face presiuni asupra Uniunii Europene pentru a relaxa reglementările care afectează companiile americane. Însă de data aceasta lucrurile stau diferit: tarifele impuse de Trump se referă în principal la o problemă internă braziliană, ceea ce îi irită pe mulți în Brazilia.

    „Este inacceptabil și un afront ca o țară să încerce să se amestece în politica altei țări în acest fel”, a declarat pentru DW politologul brazilian și expert în relații internaționale Leonardo Paz Neves.

    Guvernul brazilian răspunde

    Lula a scris pe X că creșterile unilaterale ale tarifelor la importurile din Brazilia ar produce un răspuns pe baza principiului reciprocității economice. Lula a mai spus că procedurile legale împotriva lui Bolsonaro sunt în mâinile unui sistem judiciar constituțional și independent. Președintele brazilian a convocat o întâlnire de urgență cu miniștrii săi, având în vedere planurile tarifare ale lui Trump.

    Urmărește cele mai importante știri

    „Brazilia este o țară suverană cu instituții independente căreia nu i se va spune ce să facă de către nimeni”, a scris Lula.

    Nu toți susținătorii lui Bolsonaro continuă să-l susțină pe fostul lider în contextul iminent al tarifelor impuse de Trump. Paz Neves, analist la Fundația Getulio Vargas (FGV), a declarat pentru DW că mișcarea liderului american s-ar putea întoarce împotriva lui Trump și Bolsonaro. El spune că până și unii brazilieni conservatori au început să critice tarifele vamale viitoare și să-l susțină pe Lula.

    Este puțin probabil ca Brazilia să cedeze presiunilor lui Trump și să permită Statelor Unite să se amestece în afacerile sale naționale sau în independența sistemului judiciar. „Acest lucru nu este posibil, chiar dacă am vrea să [ne amestecăm]”, spune Paz Neves. „Avem o separare a puterilor în stat, iar procesul Bolsonaro este o chestiune juridică.”

    Fostul președinte Jair Bolsonaro (pe ecran) are încă un sprijin considerabil în Brazilia. Imagine: Cris Faga/Sipa USA/picture alliance

    Bolsonaro va fi judecat în fața Curții Supreme. Dacă va fi condamnat, ar putea risca până la 40 de ani de închisoare. Verdictul nu este așteptat până în septembrie, dar se pare că Trump îi ia deja apărarea. „Marea întrebare este cum vor reacționa SUA dacă Bolsonaro va ajunge la închisoare”, a spus Paz Neves. „Va trebui să urmărim cu atenție situația.”

    Acest articol a fost scris inițial în germană.


    Sursa: DW

  • Gaza: ONU anunță aproape 800 de morți în apropierea centrelor de ajutor umanitar din luna mai

    Gaza: ONU anunță aproape 800 de morți în apropierea centrelor de ajutor umanitar din luna mai

    Dintre aceste decese, 615 au fost înregistrate la sau în apropierea centrelor de distribuție a ajutorului umanitar operate de Fundația Umanitară Gaza (GHF), susținută de SUA și Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al ONU pentru drepturile omului, Ravina Shamdasani.

    Alte 183 de persoane au fost ucise „probabil pe rutele convoaielor de ajutor” conduse de Națiunile Unite și alte organizații de ajutor, a declarat ea reporterilor de la Geneva, unde se află unul dintre cele patru birouri principale ale ONU.

    „Este vorba de aproape 800 de persoane care au fost ucise în timp ce încercau să acceseze ajutoare”, a spus ea. „Majoritatea rănilor sunt răni prin împușcare”, a adăugat ea.

    Care este rolul GHF?

    Operațiunile GHF, care au marginalizat efectiv o vastă rețea ONU de furnizare a ajutorului în Gaza, au fost afectate de scene haotice și rapoarte aproape zilnice despre forțele israeliene care trag asupra civililor care încearcă să primească ajutor.

    Cifrele ONU au fost raportate în contextul în care cel puțin alte 10 persoane au fost ucise vineri în apropierea unui punct de distribuție a ajutoarelor din Rafah, un oraș din sudul Fâșiei Gaza.

    Aproximativ 70 de alte persoane au fost rănite în incident, a raportat autoritatea sanitară din Gaza, controlată de Hamas.

    Palestinienii riscă focul israelian pentru o parte din ajutorul insuficient

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Dar un posibil armistițiu?

    Toate acestea vin în contextul în care negociatorii din Israel și gruparea militantă palestiniană Hamas – clasificată drept organizație teroristă de guvernul german, UE, SUA și unele state arabe – sunt angrenați în discuții indirecte în Qatar despre un posibil armistițiu.

    Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că speră că se va ajunge la un acord pentru o încetare a ostilităților de 60 de zile în următoarele zile.

    GHF, care a început să distribuie pachete alimentare în Gaza la sfârșitul lunii mai, după ce Israelul a ridicat o blocadă de 11 săptămâni privind ajutoarele, a declarat agenției de știri Reuters că cifrele ONU sunt „false și înșelătoare”.

    „Adevărul este că cele mai mortale atacuri asupra unui loc de ajutor au fost legate de convoaiele ONU”, a declarat un purtător de cuvânt al GHF.

    „În cele din urmă, soluția este mai mult ajutor”, a spus purtătorul de cuvânt. „Dacă ONU (și) alte grupuri umanitare ar colabora cu noi, am putea pune capăt sau reduce semnificativ aceste incidente violente.”

    Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

    Dialog în Orientul Mijlociu și visul păcii

    ,

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă HTML5 video

    Care a fost reacția ONU la îndoielile exprimate de GHF?

    OHCHR a declarat că și-a bazat cifrele pe surse precum date de la spitalele din Gaza, cimitire, familii, autorități sanitare palestiniene, ONG-uri și partenerii săi de pe teren.

    Shamdasani a spus că majoritatea rănilor palestinienilor aflați în vecinătatea centrelor de distribuție a ajutoarelor începând cu 27 mai au fost cauzate de împușcături.

    Ea a spus că există o îngrijorare deosebită cu privire la „crimele atroce care sunt” comise acolo unde oamenii stau la coadă pentru provizii esențiale, cum ar fi alimentele.”

    Ca răspuns la faptul că GHF a pus la îndoială cifrele OHCHR, Shamdasani a declarat: „Nu este util să respingem în totalitate preocupările noastre – ceea ce este necesar sunt investigații cu privire la motivul pentru care oamenii sunt uciși în timp ce încearcă să acceseze ajutoare.”

    Israelul spune că forțele sale operează în jurul locurilor de ajutor pentru a împiedica ca proviziile să cadă în mâinile militanților.

    Sfârșitul definitiv al conflictului din Gaza, o „necesitate absolută”

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Editat de: Roshni Majumdar


    Sursa: DW

  • Răpite, abuzate: Rapoarte despre femei alawite dispărute în Siria

    Răpite, abuzate: Rapoarte despre femei alawite dispărute în Siria

    Nora — numele ei real a fost reținut din motive de securitate și confidențialitate — este una dintre zecile de femei din minoritatea alawită siriană despre care se crede că au fost răpite. De atunci, ea a părăsit țara.

    Nora spune că a fost ținută într-un subsol timp de aproximativ o lună, unde a fost brutalizată fizic și psihologic. Se afla în orașul de coastă Jableh, cu bebelușul ei de 11 luni, în drum spre un centru de ajutor, când a fost oprită de o mașină cu numere de înmatriculare de la Idlib, plină de bărbați mascați. Au întrebat-o de unde vine și, când a spus că este alawită, a fost târâtă în mașină și legată la ochi.

    „În fiecare zi am fost abuzată și bătută, atât de mult încât mi-am pierdut cunoștința”, a declarat Nora pentru DW. În timp ce era închisă, copilul ei i-a fost luat și i s-a spus că ar trebui să semneze un contract de căsătorie. „Am refuzat să fac acest lucru, sunt deja căsătorită”, a explicat ea. „După aceea, m-au tratat cu și mai multă brutalitate.”

    Fotografii cu bătăile ei au fost trimise familiei sale ca modalitate de a o șantaja să trimită bani de răscumpărare. După ce familia ei a plătit o răscumpărare mare, Nora a fost eliberată. Astăzi locuiește în afara Siriei și este tratată pentru probleme ginecologice grave.

    O demonstrație a sirienilor la Köln, GermaniaImagine: Alevitische Gemeinde Deutschland e.V.(AABF)

    Incidente similare raportate

    Povestea Norei a fost repetată în alte părți. Agenția de știri Reuters a relatat despre alte răpiri de femei alawite și a realizat interviuri detaliate cu familiile femeilor dispărute. „Interviuri detaliate cu familiile a 16 dintre femeile și fetele dispărute au constatat că se crede că șapte dintre ele au fost răpite, rudele acestora primind cereri de răscumpărare, de la

    Sharaa promite responsabilitatea pentru ciocnirile mortale din Siria

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    În martie, Siria a cunoscut o izbucnire majoră de violență împotriva comunității alawite, după ce susținătorii președintelui demis Bashar Assad au lansat atacuri asupra noilor forțe de securitate siriene. Sute de membri ai forțelor de securitate au fost uciși. În violențele care au urmat, se estimează că alte 1.500 de persoane au fost ucise și se crede că cel puțin unii dintre autori aveau legături cu noul guvern sirian.

    Președintele interimar al țării, Ahmad al-Sharaa, a creat un comitet pentru a investiga violența, dar până acum, Nu a produs niciun rezultat.

    Incidentele cu femeile alawite nu sunt o coincidență, a spus Younus. „Sunt un simbol al subjugării unei întregi comunități”, a explicat el. Nora își amintește, de asemenea, că a fost jignită cu porecle, precum „porc” și „infidelă”, în timp ce era în captivitate.

    DW a încercat să vorbească cu familiile a peste o duzină de victime pe parcursul a câteva săptămâni, deși multe dintre ele nu au vrut să își facă cunoscute faptele din cauza fricii, rușinii sau incertitudinii.

    Sami, un tânăr dintr-un sat din apropierea orașului Tartus din vestul Siriei, a fost unul dintre puținii care au vorbit cu presa, deși numele său de familie a fost păstrat confidențial.

    Urmărește cele mai importante știri

    Casa alawiților din Jableh, vestul Siriei, după recentele lupte de acolo, a fost acoperită de graffiti care spun lucruri precum „Dumnezeu este mare” și „Siria este liberă”. Imagine: Stringer/REUTERS

    Sora sa de 28 de ani, Iman – numele ei a fost, de asemenea, schimbat pentru a-i proteja identitatea – a dispărut fără urmă. după ce a condus în oraș într-o zi. La scurt timp după aceea, familia a primit un apel de la un număr de telefon internațional în care o voce anonimă le-a spus: „uitați-o pe Iman, nu se va mai întoarce niciodată”.

    Sami a contactat poliția locală, dar aceasta i-a spus că, în multe dintre aceste cazuri, femeile aveau o aventură amoroasă secretă și pur și simplu fugiseră de familiile lor. Dar câteva zile mai târziu, răpitorul a luat legătura din nou și de data aceasta a cerut o răscumpărare de cinci cifre.

    Familia a reușit să împrumute banii și i-a trimis în Turcia folosind așa-numitul sistem „hawala”, o rețea informală de transferuri de bani care se bazează pe persoane private care transmit bani mai departe. Acest lucru face dificilă încercarea de a urmări locul în care au ajuns banii de răscumpărare, deși documentele observate de DW arată că primii destinatari au fost refugiați sirieni în Turcia. Dar pentru Sami și familia sa, plata banilor nu a ajutat. După ce au trimis banii, contactul a fost întrerupt și nu a mai existat nicio urmă a lui Iman.

    Zvonuri despre sclave sexuale

    Maya, 21 de ani, este o altă tânără care a fost răpită, împreună cu sora ei mai mică, lângă Tartus. Numele ei a fost, de asemenea, schimbat pentru a-i proteja intimitatea. În martie, cele două fete se îndreptau spre cumpărături când au fost oprite de bărbați mascați cu arme.

    „Ne-au întrebat dacă suntem alawite sau sunnite”, spune Maya. „Când am spus «alawiți», ne-au tras într-o dubă fără numere de înmatriculare.”

    Au fost legate la ochi și conduse timp de ceea ce păreau a fi ore întregi. În timpul călătoriei, au fost insultate ca fiind „necredincioase” și ca rămășițe ale regimului Assad. Răpitorii le-au spus că sunt responsabili pentru moartea a sute de colegi ai lor, luptători anti-Assad, își amintește Maya.

    Surorile au fost ținute într-un subsol, iar Maya spune că se temeau că vor fi vândute ca sclave. Rețelele de socializare siriene zumzăie de sugestii că femeile alawite răpite sunt vândute la „piețe de sclavi”, în același mod în care membrele feminine ale minorității yazidi au fost „vândute” de gruparea extremistă „Statul Islamic”. când au ajuns la putere în Irak și Siria. Cu toate acestea, este, de asemenea, clar că mulți susținători ai regimului Assad, atât în interiorul, cât și în afara țării, propagă astfel de zvonuri în propriile scopuri politice.

    „Oamenii sunt vizați doar pentru că sunt alawiți”


    Sursa: DW