Category: International

  • Actualizări din Germania: Companiile promit investiții de 631 de miliarde de euro

    Actualizări din Germania: Companiile promit investiții de 631 de miliarde de euro

    În timp ce guvernul a aprobat scutiri de impozite în valoare de miliarde și o sumă de 500 de miliarde de euro (Germania vorbește despre luni, 21 iulie):

    Sari peste secțiunea următoare Germania și Norvegia promit să intensifice supravegherea Atlanticului de Nord07/21/202521 iulie 2025

    Germania și Norvegia promit să intensifice supravegherea Atlanticului de Nord

    Germania și Norvegia au convenit să intensifice supravegherea împotriva amenințărilor maritime și aeriene din regiunea Atlanticului de Nord.

    Țările au declarat că își vor consolida „supravegherea și controlul asupra acestor zone strategice pentru a contracara potențialele amenințări, inclusiv activitățile maritime și aeriene”, conform unei declarații comune emise în cadrul întâlnirii cancelarului german Friedrich Merz cu prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store la Berlin.

    Berlinul și Oslo au declarat că „Atlanticul de Nord, inclusiv zona crucială din punct de vedere strategic „Groenlanda-Islanda-Regatul Unit (GIUK) și Găurile Bear și apele adiacente, precum și Marea Nordului și Marea Baltică, sunt cruciale atât pentru securitatea Norvegiei, cât și pentru cea a Germaniei.”

    De asemenea, au declarat că cooperarea lor în Atlanticul de Nord și Marea Nordului va include „o protecție sporită a infrastructurii subacvatice critice”.

    Într-o declarație comună, Germania și Norvegia și-au reafirmat, de asemenea, sprijinul continuu pentru Ucraina, care este atacată de Rusia.

    https://p.dw.com/p/4xoHaSăriți peste secțiunea următoare Germania permite trimisilor talibani să faciliteze deportările 21.07.202521 iulie 2025

    Germania permite trimisilor talibani să faciliteze deportările

    Karl Sexton

    Germania a declarat că a permis pentru prima dată de la… doi trimisi ai regimului taliban aflat la guvernare în Afganistan să intre în țară. Mișcarea islamistă, de linie dură, a preluat puterea în 2021.

    Măsura a fost aprobată pentru a facilita deportările ulterioare ale migranților afgani, după ce 81 de afgani cu cereri de azil respinse și condamnări penale au fost deportați vineri.

    Vezi toate știrile de pe actualizări germania companiile

    Acel zbor a fost al doilea de acest fel de când Germania a reluat deportările în Afganistan anul trecut, care au fost oprite după ce talibanii au revenit la putere și Germania și-a închis ambasada din Kabul.

    Guvernul german, la fel ca o mare parte a comunității internaționale, nu recunoaște oficial guvernul taliban din cauza istoricului său în materie de drepturi ale omului și, în special, a tratamentului aplicat femeilor.

    Dar are „contacte tehnice” cu talibanii pentru a se ocupa de deportările, pe care Qatarul le-a facilitat.

    Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că, în ciuda faptului că personalului consular i se permite să intre în țară, nu va exista nicio recunoaștere diplomatică a talibanilor islamiști.

    Reprezentanțele diplomatice afgane din Germania sunt conduse în prezent de oficiali care au fost acreditați înainte de preluarea din 2021, potrivit Ministerului de Externe din Berlin.

    Deportările germane în Afganistan provoacă mustrare


    Sursa: DW

  • Euro 2025: De ce a rămas în urmă Europa de Est?

    Euro 2025: De ce a rămas în urmă Europa de Est?

    Acestea au fost cuvintele lui Nadine Kessler, o fostă internațională a Germaniei, care este acum directorul echipei de fotbal feminin UEFA în timpul Euro 2025.

    O mare parte din aceasta pare incontestabilă: UEFA spune că a vândut mai multe bilete înainte de începerea fazei grupelor decât a vândut în întregul Euro 2022. Implicarea pe rețelele de socializare a crescut cu 55% de atunci, iar premiile au crescut cu 156%, ajungând la 41 de milioane de euro (Ucraina în 2009 și Rusia de cinci ori între 1997 și interzicerea participării la fotbalul internațional în 2022).

    Acest lucru contrastează puternic cu fotbalul masculin, unde 11 dintre cele 24 de echipe de la ultimul Campionat Mondial masculin, din Germania în 2024, au fost din regiune, deși fără un succes enorm. Croația (din nou, definită ca Europa de Est de către ONU) a fost una dintre aceste echipe și a pierdut finalistele la Cupa Mondială din 2018 și semifinalele din Qatar. patru ani mai târziu. Femeile lor, pe de altă parte, nu s-au apropiat încă de calificarea la o Cupă Mondială sau la Campionatul European.

    Goran Ljubojevic, fostul antrenor și acum director sportiv al echipei de serie campioane croate la fotbal feminin, ZNK Osijek, a declarat pentru DW că regiunea a încercat mereu să recupereze terenul pierdut, cluburile începând să adauge programe feminine abia în anii ’90 și că investițiile în fotbalul feminin au fost limitate. Dar el consideră, de asemenea, că normele sociale frânează acest sport.

    „Un joc de bărbați”

    „Problema culturală din țările noastre este că oamenii cred că fetele nu ar trebui să joace fotbal, că, în mare parte, ar trebui să stea acasă și să fie gospodine sau ceva de genul”, a declarat el pentru DW. Indicele egalității de gen al Uniunii Europene, publicat în 2024, confirmă acest lucru într-o oarecare măsură, nicio țară din est nu atingând peste media UE.

    „Nu știu dacă se va întâmpla vreodată să vedem o schimbare în creierul masculin din Croația, „și că această parte a Europei va accepta vreodată fotbalul feminin la acel nivel, așa cum o fac în Europa de Vest și/sau SUA.”

    Echipa feminină a Croației s-a chinuit să facă prea multe progreseImagine: Mirko Kappes/foto2press/picture alliance

    Dar Ljubojevic, care a jucat pentru NK Osijek (ZNK Osiek este secțiunea feminină a clubului) și Dinamo Zagreb, a spus că stadioanele pline și interesul larg pentru turnee precum Campionatul European au un impact în patria sa și, în general, în estul și sudul continentului.

    Vezi toate știrile de pe euro 2025 rămas

    „Oamenii au văzut meciurile de la Campionatul European, au văzut Cupa Mondială din Australia [și Noua Zeelandă din 2023], au văzut stadioane pline și au fost de genul «uau, chiar nu știam că mulți oameni se uită la fotbal feminin». Deci, ceva se schimbă în mintea lor. Dar chiar și așa, cred că infrastructura nu este încă suficient de bună pentru ca fotbalul feminin să se ridice aici.”

    În ciuda faptului că este cea mai de succes echipă din În țară, ZNK Osijek atrage doar aproximativ 300 de spectatori pentru meciurile de acasă. Din punctul de vedere al lui Ljubojevic, talentul există, necesită doar investiții în antrenori, infrastructură și salarii suficiente pentru ca jucătorii să devină profesioniști cu normă întreagă.

    Creșterea bugetelor

    UEFA a implementat noi scheme în regiune în ultimii ani, iar acestea încep să aibă un impact, potrivit profesorului Dariusz Wojtaszyn, de la Universitatea din Wroclaw, Polonia.

    „Au existat multe evoluții pozitive în ultimii ani. Acestea sunt determinate de inițiativele UEFA și ale asociațiilor locale de fotbal, care, deși încet, încep să recunoască potențialul fotbalului feminin”, a declarat pentru DW academicianul, care a scris pe larg despre fotbalul feminin din Europa de Est.

    „Bugetele pentru fotbalul feminin au crescut semnificativ (de obicei cu peste 100%) în toate țările din Europa Centrală și de Est. De aceea, consider inițiativele UEFA foarte pozitiv. Ele aduc cu adevărat beneficii tangibile” rezultate.”

    Germania: O națiune fotbalistică divizată


    Sursa: DW

  • 25 countries, including Britain, France and a host of other European nations, have said that the war in Gaza “must end now”

  • For the first time since the October 7 massacre, Israel has launched a ground offensive in Deir al-Balah in central Gaza.

  • The offensive came a day after what aid groups and local officials called one of the deadliest day for Gazans seeking aid, with at least 80 people killed by Israeli forces

Here is a roundup of developments in Israel, Gaza and the wider Middle East on Monday July 21:

Skip next section UNRWA chief calls rival aid scheme a ‘sadistic death trap’07/21/2025July 21, 2025

UNRWA chief calls rival aid scheme a ‘sadistic death trap’

Philippe Lazzarini, the head of the United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East (UNRWA), described the aid distribution scheme of a rival organization as a “sadistic death trap.”

“The so called Gaza Humanitarian Foundation (GHF) distribution schemes is a sadistic death trap,” Lazzarini wrote is a post on X. “Snipers open fire randomly on crowds as if they are given a licence to kill. A massive hunt of people, in total impunity.”

Recently, an Israeli and US-backed rival aid group called the Gaza Humanitarian Foundation (GHF) began operating in the Gaza Strip. However, there have been widespread media reports of Israeli attacks on people waiting in line for aid.

Although the foundation has repeatedly denied the reports, the UN claims that hundreds of people have died at GHF distribution stations since the end of May.

Israel implemented a new distribution system, saying that its purpose was to prevent Hamas from seizing aid supplies.

https://p.dw.com/p/4xoIOSkip next section German foreign minister voices ‘great concern’ over Gaza crisis07/21/2025July 21, 2025

German foreign minister voices ‘great concern’ over Gaza crisis

Germany’s Foreign Minister Johann Wadephul said on X that he spoke with the Israeli Foreign Minister Gideon Saar on the phone today and expressed his greatest concern about the  “catastrophic humanitarian situation, especially in light of the expansion of the Israeli offensive in Gaza.”

Wadephul also called on Israel to implement the agreements with the EU to facilitate humanitarian aid.

Regarding the situation in Syria, the German minister said that “we agreed that the ceasefire must now be stabilized to prevent unrest from spilling over into neighboring countries.”

https://p.dw.com/p/4xoGkSkip next section UN condemns violence in Gaza, warns last lifelines are ‘collapsing’07/21/2025July 21, 2025

UN condemns violence in Gaza, warns last lifelines are ‘collapsing’

Israel launched ground and air assault on Deir al-Balah in central Gaza on MondayImage: Abdel Kareem Hana/AP/picture alliance

United Nations Secretary-General Antonio Guterres expressed deep alarm at the rapidly worsening humanitarian crisis in Gaza, warning that “the last lifelines keeping people alive are collapsing,” his spokesperson Stephane Dujarric said in a statement.

“He deplores the growing reports of children and adults suffering from malnutrition,” the statement read.

“The Secretary-General strongly condemns the ongoing violence, including the shooting, killing, and injuring of people attempting to get food for their families,” Dujarric said.

The statement emphasized that the new evacuation order in parts of Deir al-Balah, where Israel began a ground offensive on Monday, is pushing people into more desperate conditions, causing further displacement, and restricting the United Nations’ ability to deliver life-saving aid.

“UN staff remain in Deir al-Balah, and two UN guesthouses have also been struck, despite parties having been informed of the locations of UN premises, which are inviolable,” according to the statement.

https://p.dw.com/p/4xo7QSkip next section Israel rejects joint statement calling for end to Gaza war07/21/2025July 21, 2025

Israel rejects joint statement calling for end to Gaza war

Chi-Hui Lin

Israel rejects the joint statement published by a group of countries, saying “it is disconnected from reality and sends the wrong message to Hamas”. 

Twenty-five countries including Britain, France, and a host of European nations said the war in Gaza “must end now” and
Israel “must comply with international law.”

The Israeli Foreign Ministry blamed Hamas as “the sole party responsible for the continuation of the war and the suffering on both sides”. It also added that “at these sensitive moments in the ongoing negotiations, it is better to avoid statements of this kind.”

Israeli forces reportedly kill dozens in Gaza

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

https://p.dw.com/p/4xny3Skip next section Belgium questions two Israelis over war crimes accusations07/21/2025July 21, 2025

Belgium questions two Israelis over war crimes accusations

Authorities in Belgium said that they had held and questioned two Israeli citizens who attended an electronic music festival, after pro-Palestinian groups accused them of war crimes.

In a statement reported on by The Associated Press, the Israeli Foreign Ministry said an Israeli citizen and an Israeli soldier who were on vacation in Belgium “were taken in yesterday for interrogation and were released shortly afterward.”

Belgian prosecutors said they received legal complaints alleging that two Israeli soldiers responsible for “serious violations of international humanitarian law” in Gaza were seen at the Tomorrowland festival — the electronic dance music event which is one of the biggest in the world — near Antwerp last week.

The Belgian federal prosecutor’s office said it had “asked the police to locate the two people named in the complaint and to interview them.” They were released following the interviews, according to a statement.

https://p.dw.com/p/4xncmSkip next section 25 countries say war in Gaza ‘must end now’ and demand Israel ‘comply with international law’07/21/2025July 21, 2025

25 countries say war in Gaza ‘must end now’ and demand Israel ‘comply with international law’

Dmytro Hubenko Editor

Twenty-five countries including Britain, France and a host of European nations said the war in Gaza “must end now” and
Israel “must comply with international law.”

The foreign ministries of countries including Australia, Canada and Japan condemned “the drip feeding of aid and the inhumane killing of civilians” seeking food.

The statement comes after the Health Ministry in Gaza said at least 80 people were killed on Sunday as Israeli forces opened fire on a crowd of Palestinians who were attempting to acquire food in northern Gaza.

“The suffering of civilians in Gaza has reached new depths,” UK Foreign Minister David Lammy posted on X. “We need an immediate ceasefire, release of all hostages and a full resumption of aid.”

Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

In addition to Britain, France, Australia, Canada and Japan, the foreign ministries of Austria, Belgium, Denmark, Estonia, Finland, Iceland, Ireland, Italy, Latvia, Lithuania, Luxembourg, The Netherlands, New Zealand, Norway, Poland, Portugal, Slovenia, Spain, Sweden and Switzerland are also on the statement.

“The Israeli government’s aid delivery model is dangerous, fuels instability and deprives Gazans of human dignity,” the statement read.

“Proposals to remove the Palestinian population into a “humanitarian city” are completely unacceptable. Permanent forced displacement is a violation of international humanitarian law,” it said.

Ceasefire talks between Israel and Hamas have been taking place in Qatar. Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu has repeatedly asserted that expanding Israel’s military operations in Gaza will put pressure on Hamas during negotiations.

https://p.dw.com/p/4xnU9Skip next section WATCH — Gaza: One woman finds her voice in journalism07/21/2025July 21, 2025

WATCH — Gaza: One woman finds her voice in journalism

Abeer Al Ghussein was born and raised in Gaza. Like many female journalists in the region, she has faced numerous setbacks in her attempts to build a journalism career. With her participation in the EHNA project, a six-month training program by Nisaa FM and DW Akademie, she hopes to challenge the status quo.

Gaza Strip: One woman finds her voice in journalism

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

https://p.dw.com/p/4xlxtSkip next section UN food agency accuses Israel of firing shots on those seeking aid in Gaza07/21/2025July 21, 2025

UN food agency accuses Israel of firing shots on those seeking aid in Gaza

The UN food agency has accused Israel of using tanks and snipers to fire on a crowd of Palestinians who were attempting to reach a convoy of trucks carrying food, in what the territory’s Health Ministry described as one of the deadliest days for aid-seekers in over 21 months of war.

The World Food Program condemned the violence that erupted in northern Gaza.

“As the convoy approached, the surrounding crowd came under fire from Israeli tanks, snipers and other gunfire,” WFP said in a statement, which was also posted on X and its website.

The incident resulted in the loss of “countless lives” with many more suffering “life-threatening injuries.”

“These people were simply trying to access food to feed themselves and their families on the brink of starvation. This terrible incident underscores the increasingly dangerous conditions under which humanitarian operations are forced to be conducted in Gaza.”

The Health Ministry in Gaza said at least 80 people were killed in the incident.

The Israeli military said it fired warning shots “to remove an immediate threat,” but disputed the high death toll.

Israeli forces reportedly kill dozens in Gaza

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

https://p.dw.com/p/4xlhGSkip next section Israel strikes Hodeida port in Yemen07/21/2025July 21, 2025

Israel strikes Hodeida port in Yemen

Israel said its forces struck Yemen’s Hodeida port on Monday as it continues to carry out attacks on Houthi-held areas.

These Israeli military attacks included one on Hodeida earlier this month. This came alongside repeated missile and drone attacks from Yemen’s Houthi rebels, a militant group which claims to act in solidarity with Palestinians.

On Monday, the Israeli military “struck terror targets of the Houthi terror regime at the port of Hodeida and is forcefully enforcing the prevention of any attempt to restore the previously attacked terror infrastructure,” Defence Minister Israel Katz said in a statement.

“Yemen’s fate will be the same as Tehran’s,” Katz added, in what seemed to be a reference to the recent 12-day conflict between Israel and Iran in which Israel attacked Iranian military and nuclear sites, as well as targets in the capital.

Houthi rebels are not going to back down: Marina Miron


Sursa: DW

  • Actualizări pentru Ucraina: Germania va ajuta la furnizarea a 5 sisteme Patriot

    Actualizări pentru Ucraina: Germania va ajuta la furnizarea a 5 sisteme Patriot

    At that meeting, Germany said it would help provide a total of five Patriot missile defense systems to Ukraine, after previously pledging to pay for two units.

    The meeting was hours after Ukraine had launched major drone attacks on Russia overnight, sowing chaos at the country’s airports.

    Kyiv has increasingly targeted the Russian capital, launching at least 60 drones at Moscow over the weekend.

    Meanwhile, Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy said Ukraine and Russia will hold another round of talks on Wednesday.

    Here are the latest developments of Russia’s war in Ukraine on Monday, July 21: 

    Skip next section Ukraine, Russia to hold next round of talks on Wednesday — Zelenskyy07/21/2025July 21, 2025

    Ukraine, Russia to hold next round of talks on Wednesday — Zelenskyy

    Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy said Ukraine and Russia will hold another round of talks on Wednesday.

    Two previous rounds held in Istanbul failed to yield any meaningful progress on a ceasefire. The only agreements reached were for the large-scale exchanges of prisoners of war (POWs).

    “Today, I discussed with (Ukrainian Defense Minister) Rustem Umerov the preparations for the exchange and another meeting in Turkey with the Russian side. Umerov reported that the meeting is scheduled for Wednesday. More details will be available tomorrow,” Zelenskyy said in his daily address.

    On Sunday, Zelenskyy had proposed a fresh round of direct negotiations. 

    Moscow responded earlier Monday, with the Kremlin saying Russia is open to talks but that significant work remained before they could take place, as both sides remained “diametrically opposed.” 

    Before Zelenskyy confirmed the talks would be held on Wednesday, he had said that detailed negotiations on a ceasefire would not be on the agenda.

    The meeting would instead deal with furthering the return of Ukrainian POWs and children abducted from Ukraine by Russia, in addition to laying the groundwork for Zelenskyy and his Russian counterpart Vladimir Putin to meet.

    Moscow wants Ukraine to cede territories that Russia has illegally occupied since launching its 2022 invasion. Kyiv wants Russia to end its attack and respect Ukraine’s desire to join the NATO military alliance.

    Up to 30,000 Ukrainian civilians languish in Russian prisons

    To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

    https://p.dw.com/p/4xoGVSkip next section Ukraine arrests anti-corruption officials in crackdown07/21/2025July 21, 2025

    Ukraine arrests anti-corruption officials in crackdown

    Ukraine’s domestic security service on Monday arrested an official from the country’s main anti-corruption agency who is suspected of spying for Russia.

    “An employee of the NABU (National Anti-Corruption Bureau of Ukraine) Central Office was detained,” the SBU said in a statement. 

    The SBU said the suspect, who has not been named, worked in “the most elite, closed unit… and spied for the Russian special services.”

    The arrest came after the SBU searched dozens of NABU offices.

    According to the SBU, the suspect transferred classified information to a deputy head of security of Ukraine’s former president Viktor Yanukovich, who now lives in Russia after he was removed in 2014 following a popular uprising.  

    In addition to the alleged Russian spy, the SBU also detained NABU official Ruslan Maghamedrasulov over suspected business ties to Russia.
          
    In a statement, NABU said 15 of its employees had been targeted in over 70 searches, which the agency claimed were conducted “without court orders.”

    The anti-corruption agency also said the Ukrainian government’s crackdown had extended beyond state security issues to include unrelated, minor allegations like years-old traffic offenses.

    While the risk of Russian infiltration in Ukrainian government agencies “remains relevant (…) this cannot be a reason to stop the work of the entire institution,” NABU said.

    NABU director Semen Kryvonos has cut short a trip to the UK to return to Ukraine, the statement added.

    Russia and Ukraine have each arrested dozens of alleged spies since Russia invaded in 2022, but espionage cases involving officials from government agencies are rare.

    https://p.dw.com/p/4xoDISkip next section UK imposes new sanctions on Russia’s ‘shadow fleet’07/21/2025July 21, 2025

    UK imposes new sanctions on Russia’s ‘shadow fleet’

    The Unied Kingdom has slapped new sanctions on Russia’s so-called “shadow fleet,” the British Foreign Office said.

    The sanctions will target 135 oil tankers and two Russian companies involved in shipping.

    The measures are the latest in a crackdown by Ukraine’s allies on Russia’s “shadow fleet.” Western authorities believe Russia is operating hundreds of vessels to circumvent sanctions targeting its oil exports, which are vital to funding its war effort in Ukraine.

    The ships are operated under flags of convenience whose ownership and movements are concealed to dodge sanctions and oil price caps imposed by the West.

    In a statement, the Foreign Office said the “new sanctions will disrupt the flow of oil money into (Russian President Vladimir) Putin’s war chest and strand more of his beleaguered shadow fleet.”

    According to the statement, the fleet is responsible for transporting base64,iVBORw0KGgoAAAANSUhEUgAAAAEAAAABCAQAAAC1HAwCAAAAC0lEQVR42mNkYAAAAAYAAjCB0C8AAAAASUVORK5CYII=” data-id=”72092467″ data-posterurl=”https://static.dw.com/image/72077065_605.webp” data-duration=”06:06″>

    To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

    https://p.dw.com/p/4xo5OSkip next section Ukraine needs nearly height: 0; max-height: 0;”>Denys Shmyhal was appointed Defense Minister last weekImage: Andrii Nesterenko/AFP/Getty Images

    Ukraine’s newly-appointed Defense Minister Denys Shmyhal, who is also taking part in the Ramstein group meeting, has said Kyiv needs the equivalent of more than billion (billion) worth of additional military support in 2025 to increase its own weapons production.

    “Ukraine needs FPV) drones, more interceptor drones to repel attacks by drones used by Moscow, and more long-range weapons “to turn the war back to Russia.”

    Shmyhal also called for Ukraine’s allies to allocate funds in their budgets for 2026.

    Oleksandr Syrskyi, Ukraine’s commander-in-chief, echoed Shmyhal’s call for more military aid, highlighting that Kyiv is “still urgently lacking air-defense systems and associated missiles, long-range weapons, artillery shells, armoured technology, evacuation equipment, electronic warfare systems, radars, drone systems and more.”

    https://p.dw.com/p/4xnu6Skip next section Germany to help send 5 Patriots to Ukraine — Pistorius07/21/2025July 21, 2025

    Germany to help send 5 Patriots to Ukraine — Pistorius

    Teri Schultz in Brussels | Karl SextonGermany has already agreed to foot the bill for 2 Patriot unitsImage: U.S. Army/ABACAPRESS/picture alliance

    German Defense Minister Boris Pistorius, who was attending a virtual meeting of the Ukraine Defense Contact Group (UDCG) Monday, has said that Germany will “contribute to providing” five Patriot missile defense systems to Ukraine, DW’s Teri Schultz reports from Brussels.

    The pledge comes after Pistorius met with his US counterpart Pete Hegseth at the Pentagon last week.

    “I agreed with Pete Hegseth (…) that Germany will contribute to providing the five urgently needed Patriot systems as quickly as possible. How we can achieve that is something we will coordinate closely and in a spirit of mutual trust among partners within the next few days,” Pistorius said during brief televised opening remarks at the start of the meeting of the UDCG, also known as the Ramstein group.

    Berlin had previously only discussed providing two Patriot systems, with an additional one expected to be financed by Norway.

    After Pistorius met with Hegseth, US President Donald Trump reportedly called the German defense minister to offer to sell Germany a total of five Patriot systems.

    Germany, together with France, chairs the UDCG’s air defense “capability coalition.”

    It was not immediately clear whether Germany would pay for the weapons itself, or if it will seek contributions from other NATO members for the two additional systems.

    At a meeting with NATO boss Mark Rutte last week, Trump had said the US would sell the highly advanced missile defense systems to Ukraine’s NATO and European allies, who would then provide the weapons to Kyiv.

    https://p.dw.com/p/4xngfSkip next section Outcry forces Italian cultural institution to cancel concert by Putin ally Gergiev07/21/2025July 21, 2025

    Outcry forces Italian cultural institution to cancel concert by Putin ally Gergiev

    The Royal Palace of Caserta near Naples announced the cancellation of a scheduled concert featuring unapologetically pro-Kremlin conductor Valery Gergiev.

    “The Directorate of the Royal Palace of Caserta has ordered the cancellation of the symphony concert conducted by Valery Gergiev, scheduled as part of the Un’Estate da Re (King’s Summer) festival for July 27,” read a brief statement from the house.

    No reason was given for the decision but the concert’s original scheduling at the baroque palace triggered public outrage in Italy as well as condemnation from Ukraine and exiled opposition Russians.

    Russia’s ambassador to Italy called the situation “scandalous.” 

    Italian Cultural Minister Alessandro Giuli said the move was aimed at “protecting the values of the free world.” 

    Giuli said the concert, organized by the region of Campania, risked devolving “into a sounding board for Russian propaganda.”
       
    Gergiev, who has vociferously supported Putin since the early-1990s, has refused to condemn Moscow’s invasion of Ukraine — something that triggered his firing from Germany’s Munich Philharmonic in March 2022.

    Though he has played concerts in Asia since then, he has been entirely shunned in Europe, with concert houses across the continent refusing to work with him.

    Are cultural boycotts constructive?

    To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

    https://p.dw.com/p/4xnDbSkip next section Kremlin open to peace talks but cites massive differences07/21/2025July 21, 2025

    Kremlin open to peace talks but cites massive differences

    Dmytro Hubenko Editor

    Kremlin spokesman Dmitry Peskov said that Russia is open to peace talks with Ukraine — which Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy proposed should take place this week — but said it was not clear when it would actually agree to them.

    Peskov said much diplomatic work remained before talks could take place, as terms proposed by both sides remained “diametrically opposed.”

    Moscow wants Ukraine to cede territories that Russia has illegally occupied since launching its 2022 invasion. Kyiv wants Russia to end its attack and respect Ukraine’s desire to join the NATO military alliance.

    Peskov said Russia would again be represented by Kremlin advisor Vladimir Medinsky — as was the case in previous talks held in May and June — and not President Vladimir Putin, who has played coy when invited to the negotiating table by both Zelenskyy and US President Donald Trump.

    It is thought that the next round of talks will, like the previous two, take place in Istanbul, Turkey. 

    Urmărește cele mai importante știri

    Previous negotiations led to the large-scale exchange of prisoners, yet offered no breakthroughs toward attaining peace.

    https://p.dw.com/p/4xmzvSkip next section UK defense secretary: ’50 days to arm Ukraine’07/21/2025July 21, 2025

    UK defense secretary: ’50 days to arm Ukraine’

    UK Defense Secretary John Healey told colleagues at Monday’s Ukraine Contact Group meeting that US President Donald Trump’s declared 50 day timeline for ceasefire talks between Russia and Ukraine means allies have 50 days to arm Ukraine “and force [Russian President Vladimir] Putin to the negotiating table.”

    Trump issued the ultimatum last week after announcing that Ukraine’s European allies would be purchasing US-made Patriot air-defense systems to help Kyiv defend itself.

    European and NATO allies have been forced to increase support for Kyiv as the US has withdrawn its own since Trump returned to the White House.

    Although the US remains the single largest donor to Ukraine, Germany’s Kiel Institute for the World Economy (IfW) documents that the UK, European Union and Nordic countries now provide far more military aid than the US. 

    https://p.dw.com/p/4xmDsSkip next section China threatens EU over sanctions07/21/2025July 21, 2025

    China threatens EU over sanctions

    Beijing has voiced anger over EU sanctions against Russia that affect Chinese businesses just days before the two sides are set to meet for trade talks in the Chinese capital, saying they could have “negative consequences” for the bloc. 

    Over repeated Chinese warnings, Brussels on Friday announced its 18th sanctions package against Russia for its war of aggression in Ukraine. Two Chinese financial institutions are among those entities included in the package.

    The EU has been trying to pressure China into using its influence over its close ally Russia to bring about an end to the war —  to no avail.

    Beijing on Monday said it will protect the rights of its companies and is prepared to introduce counter sanctions on the EU.

    European Commission President Ursula von der Leyen and European Council President Antonio Costa are scheduled to arrive in Beijing for talks with Chinese President Xi Jinping and Prime Minister Li Qiang on Thursday.

    EU representatives say China’s support for Russia’s war in Ukraine, as well as the conflict in the Middle East China’s support for Russia’s war in Ukraine, as well as the conflict in the Middle East, Beijing’s limits on the export of rare earth minerals, and the growing trade deficit between the two will all be discussed at this week’s meeting.

    In 2024, the EU had a roughly €300 billion (will be how to deal with the flip-flopping of US President Donald Trump.

    Trump has confounded NATO allies with his approach to the nearly three-and-a-half year Russian invasion — first signaling support for Moscow and publicly chiding Ukrainian President Zelenskyy and then voicing disappointment with Vladimir Putin before issuing threats against Russia that remain nebulous and unfulfilled.

    After the Pentagon surprisingly halted weapons deliveries to Ukraine just weeks ago, Trump last week agreed to allow Germany and other EU and NATO allies to purchase US air-defense systems  — an approach pitched by German Chancellor Friedrich Merz.

    Although Trump promised the systems would be delivered within days, sources say there are no signs of movement more than a week later.

    Russian President Putin has dramatically escalated Russia’s air assaults on Ukraine since Trump signaled his change of heart and analysts expect that to continue until Ukraine and Russia sit down to negotiate any future peace deal.

    Trump recently gave Moscow 50 days to end the conflict or face more US sanctions. Russia has only increased its air assaults since then.

    Could US Patriot systems be a gamechanger for Ukraine?

    To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

    https://p.dw.com/p/4xlb2Skip next section Russia blasts Ukraine with barrage of some 450 drones and missiles07/21/2025July 21, 2025

    Russia blasts Ukraine with barrage of some 450 drones and missiles

    Russia continued its massive drone and missile attacks on Ukraine as it seeks to break Kyiv’s will 1,248 days into its invasion of the country. 

    Ukraine’s Air Force on Monday said it had downed 224 drones and missiles from a total of 424 Russian drones and 26 missiles fired upon the country overnight. Kyiv said another 203 Russian drones disappeared from their radar and were likely jammed electronically.

    Russia has launched several thousand drones and missiles at Ukraine in recent weeks in what is also seen as a snub of US President Donald Trump’s declared intention of striking a peace deal between Moscow and Kyiv.

    Authorities in Kyiv say at least one person was killed in the overnight attacks and at least two injured. 

    Several buildings in the Ukrainian capital Kyiv — including a high-rise apartment complex, a supermarket and a kindergarten — were damaged in the attack. 

    Kyiv Mayor Vitali Klitschko advised residents to remain in bomb shelters even as the entrance to one of them in a city subway station was targeted in the Monday morning Russian attack. 

    Ukraine: Kyiv residents seek safety from Russian attacks

    To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

    https://p.dw.com/p/4xlAYSkip next section Ukraine stepping up attacks inside Russia07/21/2025July 21, 2025

    Ukraine stepping up attacks inside Russia

    Ukraine continued to defend itself against Russian aggression this weekend and increased its attacks on the capital Moscow, sowing chaos and closing down airports there.

    Russian media reported that thousands of passengers had been stranded after their flights were cancelled as a result of Kyiv’s latest barrage of drones targeted Moscow.

    Russia’s Defense Ministry on Monday said it had downed 117 drones overnight, following 172 that it downed the night prior. It also said that it had downed 30 drones in the Moscow region on Saturday night and another 30 on Sunday.

    The attacks on the capital were the heaviest since Russia launched its invasion of neighboring Ukraine on February 24, 2022.

    To transport passengers, authorities added extra train service from Saint Petersburg to Moscow.

    Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy said Kyiv would increase its attacks deep inside Russia in an effort to force Russian President Vladimir Putin to the negotiating table.

    Zelenskyy has said he wants direct talks this week. Russia has so far ignored his call as well as US President Donald Trump’s threat of serious consequences for Russia if it does not soon agree to a ceasefire.

    Zelenskyy calls on Putin to enter ceasefire talks

    To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

    https://p.dw.com/p/4xl9vSkip next section Welcome to our coverage07/21/2025July 21, 2025

    Welcome to our coverage

    Jon Shelton with Reuters, AFP, AP, dpa | Elizabeth Schumacher Editor

    Welcome to DW’s coverage of the latest developments in Russia’s war in Ukraine.

    On Monday, we start with Ukraine stepping up attacks inside Russia and increasingly targeting the capital Moscow, where airports were largely closed.

    China has also sharply criticized EU sanctions on some of its businesses in the bloc’s effort to chip away at Beijing’s support for Moscow.   

    Stay tuned for the latest news and analysis from the ongoing war.

    https://p.dw.com/p/4xl9iKarl Sexton Writer and editor focused on international current affairsJon Shelton Writer, translator and editor with DW’s online news team.Send us your feedback


    Sursa: DW

  • Bangladesh: Mai mulți morți după ce un avion s-a prăbușit într-o școală

    Bangladesh: Mai mulți morți după ce un avion s-a prăbușit într-o școală

    „Cadavrele celor ale căror identități pot fi confirmate vor fi predate familiilor lor cât mai curând posibil”, a declarat liderul interimar al Bangladeshului, Muhammad Yunus, la emisiunea X. „Cadavrele celor ale căror identități nu pot fi confirmate imediat vor fi identificate prin teste ADN și ulterior predate familiilor lor.”

    „Pentru a asigura operațiuni medicale neîntrerupte, publicul larg este rugat în mod special să evite aglomerația inutilă în zona spitalului”, a adăugat el.

    Ce știm până acum?

    Cel puțin 20 de persoane au fost ucise și peste 170 au fost rănite în accident, cel puțin 100 având nevoie de tratament spitalicesc, au declarat autoritățile.

    Aeronava F-7 BJI de fabricație chineză a decolat la ora 13:06, ora locală (07:06) GMT) și s-a prăbușit la scurt timp după aceea în campusul Milestone School and College. Instituția de învățământ este situată în cartierul Uttara, iar elevii erau la ore în momentul accidentului. Școala are elevi de la clasele elementare până la clasa a XII-a.

    Imaginările din urma accidentului au arătat un incendiu mare lângă o peluză, care a emis un nor gros de fum spre cer, în timp ce mulțimile priveau de departe.

    Operațiunile de salvare erau în desfășurare, în timp ce cauza accidentului nu este încă cunoscută. Imagine: Al-emrun Garjon/AP/picture alliance

    Pompierii au pulverizat apă pe rămășițele distruse ale avionului, care părea să se fi izbit de lateralul unei clădiri, deteriorând grilajele de fier și creând o gaură căscată în structură, au arătat imaginile Reuters TV.

    Cauza accidentului nu este încă cunoscută, iar guvernul a declarat că va lansa o anchetă.

    Vezi toate știrile de pe bangladesh mulți morți

    Avion militar din Bangladesh se prăbușește într-o școală

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă HTML5 video

    Cel mai grav accident aerian din Bangladesh din ultimii peste 40 de ani

    Cel mai grav dezastru aviatic din Bangladesh a avut loc în 1984, când un avion care zbura de la Chattogram la Dhaka s-a prăbușit, ucigând toți cei 49 de pasageri aflați la bord.

    Incidentul de luni vine la puțin peste o lună după ce un avion Air India s-a prăbușit peste un cămin al unei facultăți de medicină din orașul Ahmedabad din India, ucigând 241 dintre cele 242 de persoane aflate la bord și 19 la sol, ceea ce îl face cel mai grav dezastru aviatic din lume dintr-un deceniu.

    Editat de: Dmytro Hubenko


    Sursa: DW

  • Cum să renunți la dependența de smartphone, ghidat de știință

    Cum să renunți la dependența de smartphone, ghidat de știință

    Aici puteți testa dacă vă aflați pe Scala Dependenței de Smartphone.

    Cât de răspândită este dependența de smartphone? Studiu după studiu confirmă faptul că oamenii devin din ce în ce mai dependenți de smartphone-uri – în fiecare țară testată și la toate vârstele.

    În SUA, de exemplu, aproape 57% dintre cei chestionați într-un sondaj recent au recunoscut că sunt dependenți de telefoanele lor.

    „Există dovezi că utilizarea problematică a smartphone-urilor are un impact negativ asupra vieții multor oameni. Există asocieri între utilizarea problematică a smartphone-urilor și simptomele de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea”, a declarat Zaheer Hussain, sociolog la Universitatea Nottingham Trent, Marea Britanie.

    Oamenii se satură de comportamentele lor legate de smartphone – așa cum se întâmplă adesea în cazul unei dependențe.

    Dar partea dificilă este că persoanele care vor să învingă dependența de smartphone pot întâmpina probleme la fel de mari ca și cele care vor să renunțe la fumat – este o luptă psihologică dificilă. Aplicațiile sociale, plictiseala sau simple obiceiuri zilnice te pot face să întinzi mâna pe telefon adesea fără să-ți dai seama.

    Dar beneficiile pe termen lung pentru sănătate ale reducerii obiceiurilor de utilizare a smartphone-ului sunt uriașe.

    Studiile arată că dependența de smartphone este legată de o serie de probleme de sănătate, inclusiv tulburări de somn, oboseală oculară, inactivitate fizică și dureri de gât și spate. Din punct de vedere mental, aceasta contribuie la depresie, anxietate, singurătate și afectează atenția și memoria, în special la adolescenți.

    Dependența de smartphone poate fi cauzată și de aceleași provocări mentale. Așadar, combaterea dependenței de smartphone poate ajuta și ea la aceste dificultăți.

    Sunt dependent de telefonul meu?

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Dependența de smartphone: Cauza și rezultatul problemelor de sănătate mintală

    Dependența de smartphone prezintă toate simptomele caracteristice ale unei dependențe comportamentale – adică poftă, dependență, simptome de sevraj. Este similară cu dependența de jocuri de noroc sau de jocuri video, prin faptul că nu există o „substanță” care creează dependență, cum ar fi un drog precum cocaina.

    Da, aplicațiile și site-urile web sunt concepute pentru a ne menține atenția blocată, folosind gamificarea ca instrument pentru a ne face dependenți.

    Mulți oameni raportează că folosesc smartphone-uri pentru a scăpa de situațiile stresante de acasă. Este un instrument de evadare care poate distrage mintea de la gândurile deprimante și sentimentele de anxietate.

    Dar este dificil de știut dacă dependența de smartphone este o cauză a problemelor de sănătate mintală sau un rezultat al acestora.

    De aceea, o parte importantă a combaterii dependenței de smartphone este înțelegerea motivului pentru care ai devenit dependent în primul rând.

    Încearcă mai multe metode pentru a renunța la dependența de smartphone simultan

    Nu există o soluție rapidă pentru a combate dependența de smartphone. Persoanele diferite au nevoie de metode diferite, adesea mai multe. Și necesită o dedicare reală.

    Dar oamenii de știință au verificat mai multe metode pentru a ajuta la combaterea dependenței de smartphone. Majoritatea acestora sunt similare cu instrumentele folosite pentru a combate alte dependențe comportamentale și se bazează adesea pe re-antrenament comportamental.

    Iată câteva metode recomandate de oamenii de știință:

    • Lăsați smartphone-ul în afara dormitorului noaptea sau cel puțin la îndemână, într-un colț al camerei.
    • Puneți telefonul în altă cameră când studiați sau lucrați, astfel încât să fie nevoie să vă ridicați pentru a-l verifica.
    • Reduceți notificările. Încercați să utilizați funcția „Nu deranja” a telefonului sau dezactivați toate sunetele și vibrațiile pentru mesajele și notificările primite.
    • Măsuri simple, cum ar fi setarea ecranului pe alb-negru, eliminarea aplicațiilor de socializare de pe ecranul de pornire și crearea unor coduri de acces mai lungi, pot funcționa prin creșterea barierei în calea utilizării telefonului.
    • Utilizați aplicații pentru a vă ajuta să vă autocontrolați. Aplicații precum Space, Forest, Flipd și Screentime pot limita utilizarea zilnică a smartphone-ului, pot bloca aplicațiile care distrag atenția și vă pot ajuta să vă gestionați obiceiurile.

    Smartphone-uri pentru copii: Pericol sau proces de învățare?

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă HTML5 video

    Vezi toate știrile de pe renunți dependența smartphone

    Știința renunțării la dependența de smartphone

    Consensul științific este că, cu cât utilizați mai multe metode în același timp, cu atât sunt mai mari șansele de a învinge dependența de smartphone pe termen lung.

    Un studiu clinic a testat un program comportamental în zece pași numit intervenția bazată pe nudge. Studiul a folosit mai multe abordări, precum cele enumerate mai sus.

    „Pașii au avut ca scop reducerea utilizării telefonului, adăugarea unor dificultăți în utilizarea acestuia și reducerea numărului de mementouri pentru utilizarea telefonului. Această intervenție bazată pe stimulente a avut ca scop reducerea utilizării problematice a smartphone-ului fără a se baza doar pe voință”, a declarat autorul principal al studiului, Jay Olson, psiholog specializat în dependențe la Universitatea din Toronto, Canada.

    S-a dovedit eficientă pe termen scurt, readucând scorurile de utilizare problematică a smartphone-ului la niveluri normale timp de cel puțin 6 săptămâni.

    „Cu toate acestea, avem mai puține date despre intervențiile care funcționează pe termen lung, timp de ani de zile”, a declarat Olson pentru DW.

    Alte studii clinice au arătat cum intervențiile fizice ajută și ele: Înlocuirea utilizării smartphone-ului cu exerciții fizice sau sport a redus eficient dependența de smartphone la studenții universitari, de exemplu. Acest lucru poate ajuta, de asemenea, la reducerea singurătății, anxietății și nivelului de stres care însoțesc adesea dependența de smartphone.

    Hussain a spus că simpla ieșire mai mult în natură poate fi foarte benefică pentru sănătatea mintală. „Dacă nu ieșim în natură, atunci telefoanele noastre și, prin urmare, rețelele sociale, notificările, știrile, derularea ne preiau viața. Acest lucru poate duce la anxietate și depresie, precum și la alte probleme de sănătate mintală”, a spus Hussain.

    Aflați de ce sunteți dependent de smartphone-ul dvs.

    Dependența de smartphone-uri a devenit o problemă semnificativă de sănătate în rândul studenților cu probleme de sănătate mintală. Dependența poate alimenta și exacerba aceste probleme.

    Studiile arată cum persoanele care au o dependență de smartphone-uri se plictisesc adesea rapid, sunt mai izolate social și exprimă tendința de a se simți pierdute fără smartphone-urile lor.

    Dacă simțiți că utilizarea smartphone-ului dvs. are un impact asupra sănătății dvs. mintale, a relațiilor dvs. și a vieții dvs. de zi cu zi, ar putea fi momentul să solicitați ajutor profesional.

    „Mai multe terapii s-au dovedit a fi eficiente, cum ar fi terapia mindfulness și terapia cognitiv-comportamentală”, a spus Olson.

    Terapiile prin conversație, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), pot oferi modalități pas cu pas de a opri comportamentele compulsive și de a vă schimba percepțiile despre telefon. Aceste terapii vă pot ajuta să identificați de ce sunteți dependent și să abordați aceste probleme de la rădăcină.

    Editat de: Zulfikar Abbany


    Sursa: DW

  • Sunt tarifele impuse de Trump noile sancțiuni?

    Sunt tarifele impuse de Trump noile sancțiuni?

    Deși tarifele sunt, în esență, taxe pe importuri menite să protejeze industriile interne, sancțiunile sunt penalități impuse altor țări pentru a pedepsi sau influența guvernele acestora. Sancțiunile impun de obicei restricții asupra comerțului sau finanțelor.

    De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie, amenințările tarifare ale lui Trump împotriva a zeci de țări au creat o mare incertitudine în rândul companiilor americane și al partenerilor comerciali globali.

    Ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „tango tarifar” – promisiuni îndrăznețe de taxe vamale mari asupra mărfurilor străine, urmate de inversări bruște – se potrivește obiectivelor politice sau economice în schimbare ale lui Trump. Totuși, piețele financiare rămân în alertă, neștiind cum sau când va putea președintele să implementeze tarife în continuare.

    Tariful pentru China, cel mai mare rival economic și militar al SUA, a atins maxime istorice în aprilie, ajungând la 145% înainte de a fi redus semnificativ în luna următoare, după negocierile comerciale de la Londra.

    Creșterea bruscă și reducerea ulterioară a tarifelor de către Trump arată cum le folosește ca o modalitate flexibilă de a remedia ceea ce consideră a fi un comerț nedrept, pe baza disputelor comerciale din trecut.

    „Ceea ce modelează opiniile președintelui este ascensiunea rapidă a Japoniei în anii 1980 și sentimentul că japonezii au depășit concurența emblematicei industrii auto americane, deoarece SUA au fost prea generoase în termenii săi comerciali”, a declarat pentru DW Jennifer Burns, profesor asociat de istorie la Universitatea Stanford.

    Amenințările tarifare ale lui Trump: Folosirea comerțului ca armă?

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Tarifele se potrivesc viziunii „America First” a lui Trump

    Tarifele sunt arma preferată a lui Trump pentru a aborda deficitul comercial masiv al SUA, în special cu China, care s-a ridicat la miliarde (253 de miliarde de euro) în 2024, potrivit Biroului de Recensământ al SUA. De asemenea, acestea se aliniază cu agenda sa „America First” de a proteja industriile interne și de a stimula crearea de locuri de muncă în SUA.

    Casa Albă a apărat abordarea președintelui, insistând că tarifele pot fi implementate rapid și, spre deosebire de sancțiuni, nu închid complet piețele externe pentru firmele americane.

    „[Trump] poate adăuga această presiune când dorește și apoi o poate readuce când dorește” „piețele încep să se panicheze sau încetează să-i servească scopului”, a declarat pentru DW Sophia Busch, directoare asociată a Centrului Geoeconomic din cadrul think tank-ului Atlantic Council. „Este mult mai ușor cu tarife decât cu sancțiuni.”

    Deși tarifele au fost criticate pe scară largă pentru potențialul lor de a alimenta inflația, acestea generează venituri pentru Trezoreria SUA, spre deosebire de sancțiuni. Veniturile din tarifele SUA au crescut cu 110% până în… Se așteaptă ca tarifele să crească, oferindu-i lui Trump control direct și unilateral, prin intermediul ordinelor executive fără a fi nevoie de aprobarea Congresului SUA. Pe de altă parte, sancțiunile necesită adesea cadre juridice complexe și cooperarea cu parteneri internaționali, precum Uniunea Europeană.

    Preferința pentru tarife în detrimentul sancțiunilor reflectă obiectivul lui Trump pentru un efect de levier economic rapid și vizibil, dar ridică îngrijorări cu privire la efectele destabilizatoare ale unor astfel de politici asupra comerțului și păcii globale.

    „Motivul pentru care [tarifele] au o reputație atât de proastă este acela că sunt legate de aceste episoade de deglobalizare, iar în secolul XX, au fost legate de conflicte armate”, a spus Burns. „Dacă tarifele mici și piețele deschise unesc țările într-un mod care previne conflictele armate, înseamnă că ne-am putea îndepărta de acest aspect?”

    Urmărește cele mai importante știri

    Trump estompează linia dintre tarife și sancțiuni

    „Sancțiunile sunt mai degrabă despre pedepsirea țărilor pentru încălcarea normelor internaționale”, a declarat Jennifer Burns de la Stanford pentru DW. „Acestea sunt un răspuns la acțiuni specifice și, dacă aceste acțiuni încetează, sancțiunile pot fi anulate.”

    Politicile lui Trump pentru al doilea mandat sugerează că acesta folosește tarifele pentru a atinge obiective asociate de obicei cu sancțiunile, cum ar fi presiunea asupra unor țări precum Canada, Mexic și China în probleme non-comerciale, cum ar fi imigrația și traficul de droguri. Aceste tarife au determinat măsuri de retorsiune sau amenințări, care au intensificat tensiunile comerciale globale.

    În mod similar, Columbia a fost amenințată cu tarife după ce a respins zborurile de deportare ale SUA, în timp ce amenințările cu taxe asupra Uniunii Europene au fost anunțate parțial ca răspuns la reglementările UE privind confidențialitatea și clima.

    La începutul acestei luni, Trump a amenințat că va impune un tarif de 50% la importurile din Brazilia, care au fost încadrate ca represalii pentru urmărirea penală a fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro, un aliat apropiat. Politicianul de extremă dreapta se confruntă cu un proces pentru presupusa planificare a unei lovituri de stat pentru a anula înfrângerea sa electorală din 2022, inclusiv planuri de asasinare a rivalilor politici.

    Observând cum incertitudinea din jurul politicii tarifare a lui Trump a lăsat firmele americane și partenerii comerciali globali în dificultate, Burns a avertizat că „anii de incertitudine tarifară” pot provoca o „încetinire economică serioasă, deoarece companiile și investitorii așteaptă un peisaj mai previzibil”.

    Cumpărătorii de energie ruși se confruntă cu sancțiuni secundare

    Administrațiile americane anterioare au preferat sancțiunile în locul tarifelor ca instrument punitiv pentru a pune în ordine țările necinstite.

    De când Moscova a lansat invazia sa la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, SUA a impus peste 2.500 de sancțiuni Rusiei, vizând persoane fizice, entități, transporturi maritime și aeronave. SUA au impus, de asemenea, sancțiuni Venezuelei, Iranului și Coreei de Nord.

    „Aceste economii nu sunt parteneri comerciali cruciali pentru SUA”, a declarat Busch de la Atlantic Council, adăugând că tarifele impuse de Trump „principalii parteneri comerciali ai SUA” reprezintă „mai degrabă o amenințare economică pe plan intern”.

    Trump și-a exprimat recent o mai mare deschidere față de implementarea de sancțiuni. Referindu-se la un proiect de lege propus de senatorul Lindsey Graham pentru sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei dacă aceasta nu reușește să negocieze un acord de pace cu bună-credință cu Kievul, Trump a declarat că ia în considerare „foarte serios” noi sancțiuni.

    S-a terminat bromanța Trump-Putin?


    Sursa: DW

  • Germania permite emisarilor talibani să faciliteze deportările

    Germania permite emisarilor talibani să faciliteze deportările

    Măsura a fost aprobată pentru a facilita deportările ulterioare ale migranților afgani, după ce 81 de afgani cu cereri de azil respinse și condamnări penale au fost deportați vineri.

    Acest zbor a fost al doilea de acest fel de când Germania a reluat deportările în Afganistan anul trecut, care au fost oprite după ce talibanii au revenit la putere și Germania și-a închis ambasada din Kabul.

    Afganistan: Femeile devin „invizibile” sub talibani

    Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

    Merz insistă că talibanii nu vor fi recunoscuți oficial

    Guvernul german, la fel ca restul comunității internaționale, cu excepția Rusiei, nu recunoaște oficial guvernul taliban din cauza istoricului său în materie de drepturi ale omului și, în special, a tratamentului aplicat femeilor.

    Dar are „contacte tehnice” cu talibanii pentru a se ocupa de deportările, pe care Qatarul le-a… a facilitat.

    Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că, în ciuda faptului că personalului consular i se permite să intre și să lucreze în țară, nu va exista nicio recunoaștere diplomatică a talibanilor islamiști.

    Citește mai multe știri pe top10stiri.ro

    În prezent, reprezentanțele diplomatice afgane din Germania sunt conduse de oficiali care au fost acreditați înainte de preluarea puterii de către talibani din 2021, potrivit Ministerului German de Externe, care a adăugat că personalul misiunilor afgane este suprasolicitat.

    „Guvernul german are interesul de a se asigura că cetățenii afgani din Germania primesc sprijin consular adecvat – aceasta include, de exemplu, eliberarea pașapoartelor”, a declarat Ministerul de Externe.

    Emisarii talibani, care au sosit în Germania în weekend, vor lucra la ambasada afgană din Berlin și la consulatul afgan din Bonn, potrivit cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

    Deportările germane în Afganistan provoacă mustrare


    Sursa: DW