Aeroportul din Budapesta a fost închis temporar din cauza inundațiilor, în timp ce vremea severă a lovit și Zagreb, Belgrad și Ljubljana.
Sursa: EuroNews
Category: International
-
Trei foști oficiali din Franța au fost achitați de acuzațiile că ar fi gestionat greșit pandemia de COVID-19
Decizia, anunțată de unul dintre foștii oficiali de la X, vine la cinci ani după ce o instanță supremă din Franța a deschis o anchetă.
Sursa: EuroNews
-
Sectorul tehnologic din Bangladesh se dezvoltă rapid — iar Europa ar trebui să ia notă de acest lucru
La VivaTech 2025, Bangladesh a sosit cu o încredere discretă. Standul său național, inscripționat cu cuvintele: „Bangladesh 2.0: Inovație locală, scalare globală”, a fost, de asemenea, locul unde liderii din domeniul tehnologiei și reprezentanții guvernului au discutat despre viziunea digitală extrem de ambițioasă a țării.
Am vorbit cu Faiz Ahmad Taiyeb, asistent special al consilierului șef din cadrul Ministerului TIC, pentru a descoperi cum economia digitală în ascensiune a Bangladeshului face valuri, susținută de talente tinere, ambiție guvernamentală și un ecosistem tehnologic relevant la nivel global.
Cooperare globală, încredere regională
Adesea trecut cu vederea în narațiunea tehnologică din Asia de Sud din cauza prezenței unor jucători mai mari, Bangladesh atrage din ce în ce mai mult interesul companiilor internaționale de tehnologie care caută o forță de muncă scalabilă, o aliniere a politicilor pe termen lung și inovații îndrăznețe.
De la „cloud first” Prin politicile privind depozitele de date alimentate de drone, Bangladesh construiește un ecosistem orientat spre viitor, cu poziții de lider în diverse domenii, cum ar fi edtech, aggrotech, tehnologia sănătății, fintech și govtech. Când a fost întrebat dacă Bangladesh se situează peste așteptările sale pe scena globală, Taiyeb a răspuns sincer:
„Bangladesh este un jucător foarte tânăr în industria [tehnologică]. Dar, chiar în acest moment, experimentăm o transformare complet nouă, impulsionată de Gen AI și alte tehnologii de frontieră. Cu talentele noastre disponibile, [nu] vom rata nimic.”
Puterea tineretului: talent care se scalează
În centrul ascensiunii tehnologice a Bangladeshului se află populația sa tânără, pricepută la tehnologie. Peste jumătate din țară are sub 28 de ani, creând un rezervor masiv de talente formabile și alfabetizate digital.
Potrivit lui Taiyeb, Bangladesh „produce aproape 25.000 de absolvenți IT, TIC și informatică, inclusiv în domenii electrice și conexe” în fiecare an. „Acest lucru, a spus el, face ca națiunea să fie „foarte bine plasată” în ecosistemul regional, din ce în ce mai atractivă pentru companiile de software care doresc să descopere și să cultive talentele tehnologice.
Pe măsură ce Europa se confruntă cu deficit de competențe în tehnologiile avansate, numărul tot mai mare de absolvenți TIC din Bangladesh nu reprezintă doar o soluție de externalizare, ci un potențial partener în inovație. „Aceștia își pot face producțiile, software-ul și serviciile scalabile într-un timp scurt”, a confirmat Taiyeb.
Bangladesh 2.0: guvernanță cuprinzătoare bazată pe date
Mai mult decât un slogan promoțional, „Bangladesh 2.0” reprezintă un efort național mai amplu pentru a accelera transformarea digitală a țării, recunoscând importanța tehnologiei în guvernare pentru a sprijini creșterea durabilă viitoare.
Guvernul plasează dezvoltarea digitală în centrul strategiei sale naționale.” Elementul central al acestui plan este un cadru digital cuprinzător care vizează modernizarea infrastructurii statului și sprijinirea automatizării prin remodelarea funcției publice și a legislației digitale.
Parte a acestei strategii este introducerea unui depozit național de date care să unească toate ministerele și diviziile guvernamentale sub o bază de date centrală. Scopul, a explicat Taiyeb, este de a automatiza funcțiile „de la administrația orașelor mici până la managementul orașului sau managementul de proiect”, cu cadre juridice și stimulente financiare implementate pentru a oferi companiilor putere pe parcurs.
În loc să dezvolte această legislație independent, Bangladesh reunește mai multe cadre cheie – inclusiv Legea privind protecția datelor cu caracter personal, Ordonanța privind siguranța cibernetică, Politica națională privind inteligența artificială, Politica națională privind semiconductorii și Politica națională privind cloud – într-o strategie națională unificată. „Bangladesh este una dintre națiunile foarte tinere care integrează toate aceste [cadre] într-una singură”, a spus Taiyeb.
Susținut de cadre juridice proactive, Bangladesh creează un teren fertil pentru parteneriate internaționale, atrăgând companii de frontieră, stimulând exporturile și oferind o foaie de parcurs pentru următoarea generație de inovare. toate acestea ținând pasul cu tehnologiile în rapidă evoluție.
Balustrade pentru creștere: reglementarea IA și a siguranței digitale
Odată cu amploarea vine și nevoia de supraveghere. Guvernul din Bangladesh pune, de asemenea, un accent puternic pe siguranță, responsabilitate și supraveghere, în special când vine vorba de tehnologii emergente precum IA.
Una dintre cele mai mari mișcări ale țării este publicarea primei sale legi privind siguranța cibernetică, alături de reguli mai clare și mai consecvente privind utilizarea datelor și interoperabilitatea, în special pentru proiectele de infrastructură critică.
„[Recunoaștem] IA ca un fel de prădător”, a explicat Taiyeb. „Noua noastră politică cibernetică analizează modul în care adoptăm noile tehnologii, impunând centre de operațiuni cibernetice pentru toți furnizorii de Infrastructură IT Critică (CII). Aceasta este una dintre primele [astfel de legi] din regiune. Acest tip de politică va proteja companiile, atât publice, cât și private.”
Taiyeb a menționat, de asemenea, nou creata Autoritate Națională pentru Guvernanța Datelor și Interoperabilitate. „Vom stabili regulile pentru guvernanța datelor și vom sprijini companiile de inteligență artificială să se poziționeze în politicile noastre „cloud first”. Dincolo de paravane, guvernul intenționează, de asemenea, să introducă stimulente ca modalitate de a încuraja adoptarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii de vârf.
Luate împreună, aceste măsuri semnalează intenția Bangladeshului nu doar de a atrage investiții, ci de a construi o economie digitală sigură, competitivă și potrivită pentru următorul val de perturbări tehnologice.
Bangladesh
Bangladesh a devenit un centru în creștere rapidă pentru talente tehnologice de înaltă calitate și eficiente din punct de vedere al costurilor. Țara are un grup puternic de ingineri software calificați, designeri de produs și experți în inteligență artificială/machine learning, din ce în ce mai căutați de startup-uri și companii din Europa, SUA și Australia care doresc să se extindă rapid și eficient. Cunoștințele avansate de limba engleză, alinierea culturală cu piețele occidentale și un ecosistem în creștere de companii de tehnologie fac din Bangladesh o alegere atractivă pentru companiile care doresc să construiască echipe offshore și să accelereze dezvoltarea de produse.
Pentru Europa, traiectoria Bangladeshului oferă mai mult decât o simplă piață emergentă – prezintă o oportunitate serioasă pentru co-creare, în special într-un peisaj tehnologic care se adaptează rapid la noile norme.
Într-un moment în care companiile europene caută parteneri scalabili, siguri și aliniați la politici dincolo de puterile tehnologice tradiționale, Bangladesh poate oferi exact acest lucru – nu ca un concurent, ci ca un colaborator strategic.
Sursa: EuroNews
-
Elveția a pus sub acuzare doi bărbați pentru răspândirea așa-numitei ideologii a Statului Islamic
Suspecții sunt acuzați de participare la un grup terorist, luare de mită de funcționari publici și spălare de bani.
Sursa: EuroNews
-
Legile cibernetice ale Zambiei: siguranță sau supraveghere?
His supporters hailed the laws, calling them progressive, and said they would help fight digital crimes and improve national security.
But rights groups maintain the laws, especially the Cyber Crimes Act, are undemocratic, and stifle freedom of expression and speech.
The laws allow for the interception and surveillance of all electronic communications, including calls, emails, messages and streamed content. The Zambia Cyber Security Agency has been moved from an independent state agency and brought under the Office of the President.
Violating the laws also carries significant consequences: the legislation allows for the extradition of Zambians abroad, and stiff penalties, from fines to prison sentences — potentially two to 25 years — depending on the specific offense committed.
How can Ghana and Zambia defeat cybercrime?
To play this audio please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 audio
Intrusive laws
Mulambo Haimbe, Zambia’s Minister of Foreign Affairs and International Cooperation, said the legislation is meant to protect citizens online and not stifle fundamental freedoms.
“This conception that the cyber laws are perhaps meant to intrude, to go into your personal details in a willy-nilly fashion is not correct,” he told journalists at a press briefing in Lusaka.
“It needs to be put in its proper context, contrary to the assertions that the government’s intention is to intercept any of your communication and break into your gadget,” he added.
Oliver Shalala Sepiso, a media consultant for the ruling United Party for National Development (UPND), also defended Zambia’s new cyber laws — saying they are not about the surveillance of citizens but merely for digital or data protection.
Given that the laws are meant to protect Zambians from digital crimes and identity theft while improving national security, their enactment on April 8 received surprisingly little fanfare. There was so little media coverage that most Zambians only learned about the new rules through an alert issued by the United States embassy in Lusaka, warning Zambians abroad about the intrusive nature of the legislation.
“Cyber legislation is needed to combat cybercrimes that are very rampant, like identity theft, and online fraud,” Richard Mulonga, CEO of Bloggers of Zambia, told DW.
“There are some provisions that have the potential to restrict free expression, for example, assembly and association, and just broader digital rights.”
Lungisani Zulu, President of the Law Association of Zambia, said his association will challenge the new law in court.
“Numerous provisions of the Act, which is now law, infringe upon the rights and freedoms of citizens, hinder a free press, and have the potential to undermine the cherished democracy in our country,” Zulu said.
Free speech at risk
The new laws replace the Cyber Security and Cyber Crimes Act of 2021, which was passed by former president, Edgar Lungu. Under these laws, Zambia police arrested Mbewe Sibajene in April 2024 for circulating satirical memes and videos mocking government officials and institutions. Police said the memes were abusive, defamatory, and aimed at inciting public disorder towards state institutions.
The legacy of former Zambian president Edgar Lungu
To play this audio please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 audio
Among the contentious provisions are laws that criminalize so-called false information, vague definitions of indecent content, and a lack of protection for journalists reporting on sensitive national issues.
The Media Institute of Southern Africa (MISA), a regional media watchdog in eight African countries, says the new law has already impacted journalists negatively.
“Journalists are living in fear because whenever they are doing their stories, they need to now do self-censorship because they don’t know what is going to come out from what they are doing,” Kennedy Mbulo, vice chairperson of MISA Zambia, told DW, “it has also impacted investigative journalism. You cannot record an individual because one day that could be used as evidence.”
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Tech-savvy young Zambians are divided over the new cyber laws.
Kellys Mushota, a frequent social media user and youth member of Zambia’s Congress of Trade Unions, has noticed some changes online.
“The enactment of this law has seen some reduction in the number of harassment or even the way of harassment social media users engage in. However, there has also been a reduction of the will by people to speak freely on matters such as governance and politics,” he told DW.
Kitwe-based 22-year-old researcher Joshua Seke says young people online are worried about their private conversations being intercepted by authorities.
“If you look at what young people are saying online, does it mean that now I can’t laugh with my girl online? Is the government actually going to read everything that we do?” he asked.
Others, like 31-year-old Lusaka resident Mary Ndau, told DW that the laws would discourage online abuse.
“People will be doing the right thing online, they will not express bad behaviors or bully others online because they will be subjected to the law,” she said.
Zambian president Hakainde Hichilema, known coloquially as HH, has enacted far-reaching cybersecurity laws, despite opposing similiar legislation as an opposition leaderImage: Salim Dawood/AFP/Getty Images
Hichilema goes from critic to implementer
As opposition leader, President Hichilema repeatedly criticized cyber laws, describing them as tools of government surveillance. Yet he has enacted arguably even stricter cybersecurity laws.
Kampala-based Edrine Wanyama of CIPESA (Collaboration on International ICT Policy for East and Southern Africa), says cyber security legislation is not unique to Zambia, with neighbors South Africa, Zimbabwe, Namibia, and Malawi also enacting cybersecurity laws.
“Countries tend to pick practices from one country, and apply in theirs,” the lawyer told DW. “The whole virus keeps biting the rest of the continent, and these laws have been found to be effective for governments in checking on freedoms of expression, access to information, assembly and association in the online spaces.”
The West Africa Media Foundation has also reported a rise in restrictive cyber laws infringing on freedom of expression and privacy in countries like Nigeria, Cameroon, Ivory Coast, Benin and Niger.
Edited by: Cai Nebe
Africa’s young victims of cyber harassment
To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video
Kathy Short Reporter for DW Africa covering hard news and features for the daily AfricaLink radio show.Send us your feedback
Sursa: DW
-
Sondajele germane arată că Merz câștigă teren, în timp ce SPD pierde
Rezultatul celui mai recent sondaj lunar *ARD Deutschlandtrend* este puțin probabil să le ridice moralul. SPD, care guvernează ca partener minor alături de partidele conservatoare Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU), a continuat să piardă sprijin de la alegeri.
Dacă alegerile naționale ar avea loc duminică aceasta, SPD ar obține doar 13%, potrivit sondajului realizat de institutul de cercetare infratest-dimap pe un eșantion de 1.312 alegători eligibili între 30 iunie și 2 iulie.
Condusă de cancelarul Friedrich Merz, CDU/CSU a înregistrat o ușoară creștere față de iunie, ajungând la 30% (+1). Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreaptă, anti-imigrație, considerat oficial parțial extremist de dreapta de către agenția de informații internă a Germaniei, ar avea în continuare 23% din voturi.
Între timp, Partidul Verde și Partidul Stângii s-ar putea aștepta să primească 12% (+/-0) și, respectiv, 10% (+1). Alte partide, inclusiv nou-înființata Alianță Sahra Wagenknecht (BSW) (4%; +/-0) și neoliberalul Partid Liber Democrat (FDP) (3%; -1), tot nu ar avea suficiente voturi pentru a intra în Bundestag.
Care partid poate asigura pacea?
Membrii mai de stânga ai social-democraților și-au acuzat conducerea partidului că face prea puțin pentru a asigura pacea în Europa. În iunie, aceștia au emis un manifest prin care cereau „menținerea păcii în Europa prin capacități de apărare, controlul armelor și apropiere”. Pentru semnatari, aceasta înseamnă mai multă diplomație cu Rusia și mai puțină reînarmare a forțelor armate germane.
Pacea a fost dintotdeauna o prioritate principală pentru SPD – încă din vremea încercărilor cancelarului Willy Brandt de a normaliza relațiile cu Uniunea Sovietică la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970. Dar în cel mai recent sondaj Deutschlandtrend, doar 11% dintre respondenți au declarat acum că consideră SPD un partid al păcii.
Aproximativ 31% au cea mai mare încredere în CDU/CSU dintre toate partidele pentru a stabili și asigura pacea în Europa, în timp ce 14% au menționat AfD. Până la 57% dintre respondenți au declarat că sunt speriați de cât de superficial este discutat în prezent termenul „pregătire de război” în Germania. Cu toate acestea, există diferențe mari în această chestiune între germanii din fostul Vest și cei din fostul Est – termenul îi sperie pe mulți dintre cei din landurile est-germane.
Majoritatea este în favoarea serviciului militar obligatoriu – inclusiv pentru femei
Ministrul Apărării, Boris Pistorius, tot din SPD, cere de mult timp ca Bundeswehr-ul să fie din nou „pregătit de război”. Aproximativ 62% dintre germanii chestionați în *Deutschlandtrend* sunt de acord cu Pistorius și consideră acest lucru o condiție prealabilă pentru asigurarea păcii în Europa.
Nu numai atât, 73% cred că Germania are nevoie de mai mulți soldați pentru a apăra țara în caz de urgență. În opinia lor, serviciul militar obligatoriu, suspendat în 2011, trebuie reintrodus.
În general, mai mult de jumătate dintre cei chestionați sunt în favoarea reinstaurării serviciului militar sau civil obligatoriu atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Cu toate acestea, există un conflict generațional aici: aproximativ de două ori mai multe persoane sub 35 de ani susțin o altă suspendare decât în populația generală.
Migrația și economia rămân cele mai importante probleme
În general, conflictele armate, menținerea păcii și politica externă reprezintă doar a patra cea mai importantă problemă pentru germani – menționate de 15% dintre cei chestionați. Imigrația/refugiații (33%), economia (21%) și nedreptatea socială (16%) au fost toate menționate mai frecvent.
Într-adevăr, atât CDU/CSU, cât și SPD au declarat că redresarea economică a Germaniei este prioritatea principală. De fapt, doar 20% dintre germani cred că situația se va îmbunătăți efectiv într-un an, în timp ce 41% cred că nimic nu se va schimba, iar 35% chiar se așteaptă ca situația economică să se deterioreze. Cu toate acestea, două treimi dintre cei chestionați spun că acest lucru nu le va afecta situația economică personală.
Între timp, un bun 60% din populație consideră că există nedreptate socială în Germania, cea mai mare cifră înregistrată de Deutschlandtrend în ultimii 15 ani. Această percepție se datorează în principal decalajului tot mai mare dintre bogați și săraci, în timp ce povara fiscală și cea a asigurărilor sociale sunt percepute ca fiind prea mari sau inegale. Diferența dintre cele mai mici categorii de salarii și „venitul cetățeanului”, așa cum este numită indemnizația de șomaj de bază, este considerată prea mică.
Citește mai multe știri pe top10stiri.ro
Majoritatea germanilor sunt de acord că Germania are nevoie de mai mulți soldați. Imagine: Kai Moorschlatt/dpa/picture alliance
Majoritatea consideră sancțiunile actuale pentru șomeri adecvate
În Germania, persoanele singure care sunt temporar sau permanent incapabile să se întrețină și au nevoie de asistență primesc 563 EUR (
CDU dorește să introducă sancțiuni mai dure pentru beneficiarii de venituri ale cetățenilor care refuză în mod repetat să lucreze. În prezent, indemnizațiile lor pot fi suspendate pentru o perioadă de până la două luni.
În general, aproximativ jumătate dintre cei chestionați consideră că sancțiunile existente sunt adecvate, în timp ce 12% cred că merg prea departe, iar 35% cred că șomerii ar trebui sancționați mai mult.
Muncă sau calificări – care este mai important?
În acordul lor de coaliție, CDU/CSU și SPD au convenit în principiu să aplice reguli mai stricte. Dar partidele se ceartă despre ce înseamnă exact asta. CDU/CSU dorește să reducă drastic cheltuielile în general, în timp ce social-democrații se opun. Aceștia spun că nu se pot economisi mai mult de 4,5 miliarde de euro în următorii doi ani. Angajarea oamenilor costă, de asemenea, bani, de exemplu pentru măsuri de formare profesională și calificare.
Ar trebui ca șomerii să fie plasați rapid în locuri de muncă rezonabile sau este mai important să li se ofere o formare profesională și o educație continuă adecvată, astfel încât să poată găsi locuri de muncă mai bune? Opiniile sunt împărțite.
Cu toate acestea, o analiză a preferințelor partidelor arată că majoritatea susținătorilor CDU/CSU și AfD ar prefera ca oamenii să își găsească rapid locuri de muncă. Susținătorii Partidului de Stânga și ai Verzilor, pe de altă parte, preferă să acorde prioritate formării profesionale. Printre susținătorii SPD, există un număr egal de persoane în favoarea oricăreia dintre opțiuni.
Disputa nu este doar despre bani. Este, de asemenea, o dezbatere socio-politică fundamentală despre cum să tratăm persoanele care au nevoie de ajutor și cum ar trebui să arate securitatea socială de bază în Germania.
Acest articol a fost tradus din germană.
În timp ce Vă aflați aici: În fiecare marți, redactorii DW fac un rezumat al evenimentelor din politica și societatea germană. Vă puteți abona aici la newsletter-ul săptămânal prin e-mail, Berlin Briefing.
Sursa: DW
