Sursa: DW
Category: International
-
Trump, „dezamăgit” de Putin, promite să reducă termenul limită de armistițiu cu Ucraina
„Sunt dezamăgit de președintele Putin”, a declarat Trump reporterilor în timpul întâlnirii cu prim-ministrul britanic Keir Starmer pe terenul său de golf de lux din Turnberry, Scoția.
„Voi stabili un nou termen limită de aproximativ 10 sau 12 zile începând de astăzi. Nu există niciun motiv să așteptăm, pur și simplu nu vedem niciun progres”, a adăugat el.
Trump reduce termenul limită de 50 de zile pentru Rusia în privința Ucrainei
Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5
Când și de ce i-a stabilit Trump lui Putin termenul limită?
Înainte de a se întoarce la Casa Albă în ianuarie, Trump promisese că va pune capăt conflictului în termen de 24 de ore, deși nu a dezvăluit niciodată cum.
Trump a stabilit termenul limită de 50 de zile pentru Putin la începutul acestei luni, după ce și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de omologul său de la Moscova pentru atacurile continue asupra Ucrainei.
Președintele SUA a amenințat cu noi sancțiuni împotriva Rusiei și a cumpărătorilor de exporturi ale acesteia, dacă nu se ajunge la un acord de pace.
Trump și-a exprimat, de asemenea, frustrarea față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mai ales atunci când cei doi au avut o întâlnire acrimonioasă la Casa Albă în februarie, când, în văzul tuturor presei, președintele SUA a fost lăudat de oficialii ruși pentru că s-a confruntat cu omologul său ucrainean și a declarat ulterior că Zelenski „nu este pregătit pentru pace”.
Războiul Rusiei în Ucraina: O cronologie a eforturilor diplomatice
Pentru a vizualiza acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5
Are Trump și-a susținut întotdeauna spusele?
Luni, Trump și-a exprimat din nou poziția dură față de președintele rus, dar nu și-a respectat întotdeauna promisiunile cu privire la Putin.
„Am crezut că am rezolvat asta de nenumărate ori, iar apoi președintele Putin a ieșit și a început să lanseze rachete într-un oraș precum Kievul și a ucis o mulțime de oameni într-un azil de bătrâni sau ceva de genul ăsta”, a spus Trump. „Și eu spun că nu așa trebuie procedat.”
Ucraina l-a lăudat luni pe Trump pentru că a declarat că va reduce termenul limită de 50 de zile.
Care a fost reacția Ucrainei?
„Poziție clară și determinare exprimată – exact la momentul potrivit, când multe se pot schimba prin forță pentru o pace reală”, a postat Zelenski pe X. „Îi mulțumesc președintelui Trump pentru concentrarea sa pe salvarea de vieți omenești și oprirea acestui război oribil. Ucraina rămâne dedicată păcii și va lucra neobosit cu SUA pentru a face ambele țări mai sigure, mai puternice și mai prospere.”
„Mulțumiri președintelui Trump pentru că a rămas ferm și a transmis un mesaj clar de pace prin forță”, a declarat consilierul prezidențial ucrainean Andriy Yermak pe rețelele de socializare, adăugând: „Când America conduce cu forță, alții se gândesc de două ori.”
Rusia a lansat invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, o escaladare a unui conflict care a început odată cu anexarea Crimeii de către Moscova în 2014.
Săptămâna trecută, delegațiile ucraineană și rusă au încheiat negocierile la Istanbul, convenind să efectueze un alt schimb de prizonieri, dar nu a existat nimic care să semene cu un pas către pace.
Anne Applebaum: „Dacă vrei pace, trebuie să înarmezi Ucraina”
Sursa: DW
-
Acord comercial UE-SUA: Bruxelles-ul ajunge la o înțelegere – dar cu ce preț?
Markets reacted positively: shares in European automakers jumped as much as 3% at Monday’s opening, while broader EU stock indices reached four-month highs. European bond yields fell, signaling investor optimism that transatlantic trade tensions may be easing.
Under the agreement, a 15% US tariff will be levied on most exports from the European Union, and the bloc will commit €514 billion (second term began.
European Commission President Ursula von der Leyen told reporters that the new tariff rate was “a good deal,” adding it would return “stability” and “predictability” to transatlantic trade. She cautioned that “15% is not to be underestimated, but it is the best we could get.”
German Chancellor Friedrich Merz echoed that sentiment, calling the agreement a means to “preserve our core interests” and avert “an unnecessary escalation in transatlantic trade relations.” Yet he admitted disappointment over the outcome, stating, “I would have very much wished for further relief.”
Full-blown trade war avoided, but who came out victorious?
To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video
EU criticized over ‘scandalous’ deal
While EU policymakers maintain they succeeded in negotiating Trump down from harsher tariffs, many European political and business leaders have condemned the new deal as damaging to the 27-member bloc. The EU had originally sought a 10% tariff.
Under that deal, most British exports still face a blanket 10% US tariff, while economists have warned the US-UK agreement lacks depth and leaves key sectors — like pharmaceuticals and agriculture — exposed.
French Prime Minister Francois Bayrou called the deal a “dark day,” lamenting how the EU, “an alliance of free peoples, brought together to affirm their common values and to defend their common interests, resigns itself to submission.”
Former high-profile European lawmaker Guy Verhofstadt, meanwhile, labeled the deal “scandalous” and a “disaster.” In comments on X, he decried the lack of “a single concession from the American side” and criticized the EU’s “poorly negotiated” approach.
German MEP Bernd Lange, who chairs the European Parliament’s trade committee, wrote on X that the deal was “lopsided” and that Brussels had made concessions that were “difficult to accept.”
French entrepreneur Arnaud Bertrand went further, calling the deal “a one-way transfer of wealth,” adding that “it rather looks like the type of unequal treaties that colonial powers used to impose in the 19th century — except this time, Europe is on the receiving end.”
Ruben Staffa, foreign trade expert at the German Institute for Economic Research (DIW Berlin), said the deal marks “almost a tenfold increase in the average tariffs that applied before Trump’s second term.”
What are the positives for the EU?
The deal helps the EU sidestep a full-scale trade war that could have severely disrupted business confidence and consumer spending on both sides of the Atlantic.
In anticipation of steeper US tariffs, Brussels had prepared €72 billion in retaliatory measures on American imports, including levies targeting aircraft and automobiles.
Additional options reportedly included export restrictions on certain steel and chemical products, as well as possible moves against US services — particularly in Big Tech and finance — where the US holds a €109 billion trade surplus with the EU.
While far from ideal, the agreement’s economic impact is expected to be relatively mild. Citing data from the Kiel Institute for the World Economy (IfW), German business daily Handelsblatt reported Monday that the tariffs would mean a 0.1% hit to the EU’s gross domestic product (GDP).
This is much lower than last year’s Goldman Sachs estimate of a GDP cut of up to 1% in the event of a much lower 10% US tariff.
Some sectors stand to benefit. Bloomberg Intelligence forecasts a €4 billion boost in earnings for the European auto sector, thanks to the reduction in vehicle tariffs from 27.5%.
However, German firms are bracing for a substantial cost: Handelsblatt estimates the new levies will burden them with €6.5 billion in additional expenses.
“The trade deal comes at a price — the German economy,” Melanie Vogelbach, managing director for international economic policy at the German Chamber of Commerce and Industry, told DW.
Vogelbach added that the 15% baseline tariff “makes our exports to the US much more expensive and a lot less competitive than local (US) production.”
Trump and von der Leyen sealed the deal during talks in Scotland on SundayImage: Brendan Smialowski/AFP/Getty Images
What could Brussels have done better?
Despite averting a trade war, Brussels has faced criticism for failing to extract more substantial concessions from Washington.
Analysts argue the EU missed key opportunities to secure reciprocal tariff cuts on high-value European exports — including wine, spirits, and luxury goods.
Urmărește cele mai importante știri
Some suggest that placing restrictions on US tech giants and financial institutions might have pressured Trump to lower tariffs on autos and pharmaceuticals.
The EU’s planned €647 billion in energy purchases from the US, paired with a further €514 billion in investments, both over three years, has left some economists skeptical about the feasibility of such commitments.
“That’s a very large amount of money,” Allan Auerbach, an economics professor at the University of California – Berkeley, told DW. “I’m not sure how that will be accomplished … as [European[ businesses make their own decisions about where they invest, so we’ll have to wait to see the fine print.”
Critics also point to Brussels’ early retreat from its retaliatory tariffs, which they say weakened the bloc’s negotiating leverage.
Others note that EU leaders failed to capitalize on US domestic politics — such as targeting exports from Republican strongholds or encouraging US companies to lobby the Trump administration from within.
Internal divisions among EU member states, notably Hungary, further fractured Brussels’ position.
Meanwhile, Trump’s unpredictable tactics and aggressive tariff threats kept EU negotiators on the back foot throughout the talks.
EU negotiators are still hoping for tariff exemptions on European wine and spiritsImage: Guglielmo Mangiapane/REUTERS
What happens next?
The deal is a preliminary framework rather than a comprehensive agreement. Over the coming months, negotiators from Brussels and Washington will draft a detailed text and set a date for the 15% tariff to take effect.
Given Trump’s track record of last-minute demands, as seen in US-Japan trade talks, the EU must brace for potential revisions.
The deal requires approval from EU member states and scrutiny from the European Parliament, a process likely to span several weeks.
Meanwhile, the Trump administration faces nearly a dozen lawsuits challenging the legality of his tariff policy, arguing that Trump lacks congressional authority to impose them unilaterally. Should any of these succeed, the tariffs could be voided, triggering fresh negotiations.
Key sector-specific levies also remain unresolved. Brussels is still pushing for exemptions on wine and spirits — especially vital for France and Italy. Lower rates on pharmaceuticals and semiconductors are also under discussion.
Finally, the EU’s pledge to ease nontariff barriers — such as regulatory complexities and VAT hurdles — will require careful negotiation to ensure alignment with existing EU standards.
US-EU trade talks: Trump hails ‘biggest deal ever made’
To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video
Edited by: Uwer Hessler
Nik Martin is one of DW’s team of business reporters based in Bonn.Send us your feedback
Sursa: DW
-
Insecuritatea alimentară: Nutriție și geografie într-o lume înfometată
Din 2022, insecuritatea alimentară și foametea au scăzut lent în întreaga lume. Cu toate acestea, tot mai mulți oameni nu își permit acum alimente sănătoase decât înainte – adică, s-ar putea să consume suficiente calorii, dar calitatea generală a dietelor lor a scăzut. Conform raportului, acest lucru se întâmplă pe măsură ce prețul alimentelor crește la nivel mondial, depășind adesea rata inflației altor tipuri de produse.
Aceste cinci grafice oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care această tendință s-a schimbat în timp, cât de inegal este accesul în întreaga lume și cum sărăcia rămâne un obstacol în calea unei necesități de bază: alimentele.
1. Subnutriția era în scădere la nivel mondial, dar apoi a venit pandemia
FAO definește subnutriția ca lipsa accesului la suficiente alimente pentru a acoperi minimul caloric zilnic necesar pentru a menține o viață activă și sănătoasă – adică o persoană subnutrită se confruntă cu foame cronică.
La nivel mondial, a existat o tendință descendentă a prevalenței subnutriției din 2000 până în 2019, dar aceasta a crescut brusc odată cu apariția pandemiei de coronavirus și a scăzut lent în cei cinci ani de atunci, rămânând încă peste nivelurile de dinainte de pandemie – dar redresarea a prins ritm din 2023 până în 2024.
Conform raportului, acest lucru s-a întâmplat deoarece impactul economic de durată al pandemiei a fost combinat cu o creștere a prețurilor la alimente, războaie și fenomene meteorologice extreme – care afectează în mod disproporționat persoanele care se aflau deja într-o poziție vulnerabilă.
2. Deși condițiile s-au îmbunătățit în unele regiuni, Africa rămâne grav afectată
Tendințele globale mai pozitive maschează inegalități regionale accentuate. În Africa, de exemplu, foametea era deja în creștere chiar înainte de pandemie. Continentul este acum aproape de aceleași niveluri de subnutriție pe care le avea în 2002. În prezent, una din cinci persoane din Africa este subnutrită.
America Latină și Asia, pe de altă parte, au făcut progrese importante în combaterea foametei în ultimii 25 de ani.
Realitatea acestor regiuni prezintă un contrast puternic cu Europa și America de Nord, care au avut niveluri de subnutriție constant sub 2,5% în ultimii 25 de ani.
3. Înainte de foamete, există insecuritate alimentară
Peste 2,3 miliarde de oameni din întreaga lume se confruntă cu niveluri moderate până la severe de insecuritate alimentară – care acoperă calitatea, cantitatea și varietatea alimentelor disponibile. În cazurile de insecuritate alimentară severă, oamenii pot petrece zile întregi fără să mănânce.
Urmărește cele mai importante știri
Majoritatea persoanelor care se confruntă cu insecuritate alimentară moderată până la severă locuiesc în Asia (1,1 miliarde), dar cea mai mare prevalență este în Africa (57,9% din populația continentului). Spre deosebire de subnutriție, astfel de niveluri de insecuritate alimentară sunt observabile și în Europa și America de Nord, unde 8,4% din populație se confruntă cu insecuritate alimentară moderată până la severă.
4. Femeile se confruntă în mod disproporționat cu insecuritatea alimentară
La nivel global, femeile sunt mai afectate de insecuritatea alimentară decât bărbații. Conform raportului, acest lucru se întâmplă din cauza normelor și presiunilor de gen care limitează adesea accesul femeilor la resurse. Femeile, de exemplu, au adesea venituri mai mici – ceea ce face ca plata alimentelor să fie mai dificilă în contextul creșterii prețurilor la alimente la nivel global.
Acest decalaj de gen, deși global, este, de asemenea, distribuit inegal. Cel mai ridicat nivel este în America Latină și Caraibe, unde atinge aproximativ 6 puncte procentuale. Pe alte continente, diferența variază de la 1 la 2 puncte procentuale.
5. Accesibilitatea alimentelor este o problemă majoră
Incapacitatea de a-și permite alimente nutritive este adesea un factor major al insecurității alimentare. Potrivit FAO, 31,9% din populația lumii nu își permite să mănânce sănătos – adică, nu dispun de mijloacele economice pentru a-și permite o dietă diversă și echilibrată, care să ofere toți nutrienții necesari și să includă diferite grupe alimentare, cu un consum moderat de produse care ar putea fi dăunătoare sănătății, cum ar fi alimentele ultraprocesate.
Există oameni care nu își pot plăti pentru alimente peste tot în lume, dar, ca și în cazul celorlalți indicatori, persistă o inegalitate profundă. În unele țări africane, cum ar fi Sudanul de Sud și Madagascar, peste 90% din populație nu își permite o dietă sănătoasă. În țări precum Germania, de exemplu, această pondere este de aproximativ 2%.
Editat de: Milan Gagnon
Sursa: DW
