Trump says Israel has agreed to conditions for 60-day Gaza ceasefire

Just nowShareSaveWyre DaviesBBC NewsReporting fromJerusalemJames ChaterBBC NewsShareSaveAFPIsrael's military operation has continued across Gaza this week – pictured here is damage after a strike on a camp for displaced people in Khan Younis

Israel has agreed to the "necessary conditions" to finalise a 60-day ceasefire in Gaza, US President Donald Trump has said.

In a post on Truth Social, Trump said that during the proposed ceasefire the US would "work with all parties to end the War". He did not provide details on what the ceasefire would entail.

"The Qataris and Egyptians, who have worked very hard to help bring Peace, will deliver this final proposal. I hope… that Hamas takes this Deal, because it will not get better — IT WILL ONLY GET WORSE," Trump wrote.

Israel has not confirmed it agreed to the conditions of a deal. A Hamas official told the BBC the group is "ready and serious" to reach an agreement if it ends the war.

Hamas is "prepared to agree to any proposal if the requirements for ending the war are clearly met or if they lead to its complete end," said Taher al-Nunu.

In a statement the group said it was aiming to reach an agreement that "guarantees an end to the aggression, the withdrawal [of Israeli forces], and urgent relief for our people in the Gaza Strip".

Israel's foreign minister Gideon Sa'ar posted on X that there is majority support in the government "for a framework to release hostages," and this opportunity "must not be missed."

For Israel, the key component of any deal will have to be the release of most, if not all, hostages still being held in Gaza.

Of the 50 or so hostages remaining in captivity, more than 20 are still thought to be alive and their plight has been at the forefront of regular demonstrations in Israel calling for an end to the war.

A recent Israeli newspaper poll suggested that a significant majority of Israelis wanted the war to end – but polling on Wednesday, from the Israel Democracy Institute, also suggested that most Israelis still did not trust Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu, or his intentions.

Netanyahu has for months insisted on "complete victory" over Hamas before ending the war. It's unclear if his position will now change under renewed pressure from Washington – and the answer could be pivotal to reaching a deal.

But on the Hamas side, optimism remains low.

A Palestinian official in Qatar's capital Doha, who is familiar with the talks, told the BBC the situation was like "grinding without flour," pointing to the lack of substance in the talks currently taking place with Qatari and Egyptian mediators.

According to a source, Hamas's representative in Cairo Ghazi Hamad is leading discussions on behalf of the group in Egypt.

However, the Palestinian official said that no new proposals had been put forward by the mediators. Instead, efforts appear focused on recycling, reworking the existing proposals by US special envoy Steve Witkoff – a framework that falls short of key Palestinian demands.

The current draft does not include guarantees that the war will come to a permanent end after the ceasefire expires, nor does it ensure an Israeli military withdrawal to positions held before 19 January.

Trump's announcement about a possible ceasefire comes before a meeting with Netanyahu scheduled for next week, in which the US president has said he would be "very firm".

He earlier said he believed Netanyahu wanted to end hostilities in Gaza. "He wants to. I can tell you he wants to. I think we'll have a deal next week," Trump said.

But without a guarantee to end the war, Hamas may question the value of releasing all the hostages if the Israeli military is likely to resume bombing Gaza.

Another consideration before an agreement could theoretically be signed is Hamas's demand for a partial Israeli military withdrawal from Gaza, at least for the duration of the ceasefire.

The international community is also likely to lobby hard for the resumption of full-scale UN-backed aid deliveries into Gaza.

Prior to Trump's announcement, Israel's ambassador to the UN, Danny Danon, told the BBC Israel was "absolutely" ready for a ceasefire.

Danon said Hamas was "playing hardball".

"We are putting pressure on Hamas, and if they will not come to the table, the only option we will have to bring back the hostages, is to apply more military pressure.

"The war will end when the hostages are back home," the Israeli envoy added.

Trump's comments come shortly after Israel ordered evacuations in northern Gaza ahead of increased military action. At least 20 Palestinians were killed in an Israeli air strike on a seafront cafe in Gaza City on Monday, according to medics and eyewitnesses.

Israel launched a military campaign in Gaza after Hamas's 7 October 2023 attack on Israel, in which around 1,200 people were killed. At least 56,647 have been killed in Gaza since then, according to the territory's Hamas-run health ministry.

The Israeli military this week also said it was examining reports of civilians being "harmed" while approaching aid distribution centres in Gaza run by the US- and Israeli-backed Gaza Humanitarian Foundation (GHF).

Gaza's Hamas-run health ministry said on Tuesday that as of 28 June, 408 people had been killed trying to reach aid at GHF aid sites.

More than 170 charities and other NGOs have called for the controversial group to be shut down. Organisations like Oxfam and Save the Children say Israeli forces "routinely" open fire on Palestinians seeking aid.

Israel denies this accusation and says the organisation is necessary to bypass Hamas interference in aid distribution.

In March, a previous ceasefire deal collapsed when Israel launched fresh strikes on Gaza. The Israeli military described the action as "pre-emptive strikes… based on Hamas's readiness to execute terror attacks, build up force and re-arm".

The previous ceasefire deal between Israel and Hamas – which started on 19 January – was set up to have three stages, but did not make it past the first stage.

Stage two included establishing a permanent ceasefire, the return of remaining living hostages in Gaza in exchange for Palestinians imprisoned in Israel, and the complete withdrawal of Israeli forces from Gaza.

Get our flagship newsletter with all the headlines you need to start the day. Sign up here.

More on this story

Israeli military investigates 'reports of harm to civilians' after hundreds killed near Gaza aid sites

Netanyahu hopes for boost from Iran conflict – but do Israelis still trust him?

US-Israeli backed Gaza aid group must be shut down, say 170 charities

Middle EastIsrael-Gaza warIsraelHamas

---

Sursa: BBC News

SportElveția

Campionatul feminin Euro 2025: Toleranță zero pentru discriminare

Stefan Nestler07/02/20252 iulie 2025

Organizatorii Campionatului European de Fotbal Feminin Euro 2025 din Elveția vor pune un accent deosebit pe drepturile omului, bazându-se pe experiențele acumulate de UEFA la Campionatul European masculin din 2024 din Germania.

https://p.dw.com/p/4wVpaCampionatul feminin Euro 2025 va fi găzduit de Elveția în perioada 2-27 iulieImagine: Fabrice Coffrini/AFP/Getty Images

Vara trecută, organizatorii Campionatul European masculin din Germania a convenit să acorde o atenție deosebită respectării drepturilor omului în timpul turneului de o lună.

UEFA, organismul de conducere al fotbalului european, Asociația Germană de Fotbal (DFB), guvernul german și statele și orașele germane unde s-au desfășurat meciurile s-au angajat să acorde prioritate „democrației, respectului, egalității și promovării și protejării drepturilor omului” în timpul Euro 2024.

În această vară, organizatorii Campionatului European feminin din Elveția intenționează să intensifice astfel de eforturi.

Guvernul elvețian și celelalte asociații și instituții care participă la turneu au semnat o declarație în martie prin care s-au angajat să promoveze „diversitatea, egalitatea de șanse și incluziunea în și prin sport”, așa cum a spus ministrul elvețian al sportului, Viola Amherd.

Profitând de pe urma Euro 2024

Consiliul consultativ pentru drepturile omului pentru turneul feminin este modelat după cel utilizat în Germania, fiind reprezentate și organizații neguvernamentale.

„Bazându-se pe experiențele de la UEFA Euro 2024 „În cadrul Consiliului Consultativ, am implicat și reprezentanți ai autorităților (Consiliul Europei și Ministerul Elvețian al Afacerilor Externe) pentru a asigura o abordare mai cuprinzătoare a drepturilor omului”, a declarat UEFA pentru DW într-un comunicat.

Expresii de discursuri instigatoare la ură pe rețelele de socializare sunt de așteptat în timpul turneului. Imagine: David Catry/Sportpix/Imago

Fosta alergătoare de demifond Sylvia Schenk de la Transparency International Germania a fost membră a acestui consiliu.

„A fost doar începutul”, a declarat Schenk pentru DW. „Dar a fost important. Am luptat pentru asta ani de zile.”

Anul trecut, lucrurile au fost puse la punct în ultimul moment, dar, așa cum a remarcat Schenk, nu este cazul de data aceasta.

„Consiliul consultativ pentru drepturile omului a fost convocat abia în mai (anul trecut), iar prima întâlnire a avut-o în iunie [Campionatul European a început pe 14 iunie]. Pentru Campionatul European feminin, organismul a fost format la începutul anului.”

„Un pas în direcția corectă”

Organizatorii au implicat Consiliul consultativ în evaluarea riscurilor de încălcare a drepturilor omului la Euro 2025. UEFA, Federația Elvețiană de Fotbal și cele opt orașe gazdă au ajuns să implementeze unele dintre sugestiile consiliului în planificarea lor.

Oricine se simte amenințat sau discriminat pe stadioane poate raporta acest lucru folosind un cod QR afișat vizibil pe afișe. „Echipe de conștientizare” vor fi disponibile pentru a răspunde incidentelor de pe stadioane.

Reclamațiile privind încălcarea drepturilor omului pot fi, de asemenea, depuse la UEFA prin intermediul aplicației turneului sau al site-ului web. Un organism juridic independent va evalua reclamațiile, acolo unde este cazul, și le va transmite autorităților.

„Chiar dacă acestea sunt mai puțin cuprinzătoare decât se dorește, această abordare este un pas în direcția corectă”, a declarat pentru DW Lisa Salza, șefa departamentului de sport și drepturile omului la Amnesty Elveția.

„În cele din urmă, este important, de asemenea, ca regulile de conduită pentru acest turneu să fie clar vizibile pe stadion, în zonele pentru fani și în locuri sensibile, cum ar fi gările”, a spus ea. Mesajul este „toleranță zero pentru discriminare, rasism și violență sexuală”.

Firmă de avocatură externă evaluează rapoartele de încălcare

În timpul Euro 2024, firma de avocatură din Frankfurt angajată de UEFA pentru a evalua astfel de rapoarte a gestionat aproape 400 dintre acestea. Majoritatea acestora au fost de natură politică, cum ar fi declarații, gesturi sau simboluri naționaliste, de dreapta, atribuite jucătorilor sau fanilor. Au fost raportate doar un număr mic de cazuri de hărțuire sexuală și discriminare rasială.

Un alt punct de interes este combaterea hărțuirii cibernetice. La turneul de anul trecut, au fost monitorizate conturile de socializare a aproximativ 700 de jucători, antrenori și arbitri. Potrivit UEFA, 666 de postări jignitoare au fost raportate pe platformele sociale numai în faza grupelor. Marea majoritate a postărilor au fost îndreptate împotriva jucătorilor, 90% au implicat discursuri instigatoare la ură. UEFA a estimat proporția insultelor rasiste la aproximativ 5% și a declarațiilor homofobe la 2,5%.

Imaginea a fost destul de diferită la Campionatul European Feminin din Anglia din 2022, când UEFA a făcut pentru prima dată din combaterea hărțuirii cibernetice o prioritate – lucrând în cooperare cu META, X și TikTok. În timpul finalei dintre Anglia și Germania, au fost semnalate 189 de postări. Puțin peste jumătate dintre acestea au fost clasificate drept discurs instigator la ură în general, iar 45% ca sexism. Cazurile de rasism și homofobie au reprezentat fiecare câte 2%.

Platformele de socializare se angajează să coopereze continuu

META și X și-au modificat politicile corporative în urma realegerii președintelui SUA, Donald Trump, anul trecut și iau acum mai puține măsuri împotriva discursului instigator la ură. Cu toate acestea, UEFA nu se așteaptă ca acest lucru să aibă un impact semnificativ asupra luptei împotriva hărțuirii cibernetice la Euro 2025.

„Companiile de socializare și-au reafirmat angajamentul de a colabora cu UEFA și de a continua să sprijine eforturile de protejare a jocului”, a declarat UEFA.

Marc Cucurella din Spania (stânga) a fost subiectul unor discursuri de ură după ce atingerea mingii în careu a împiedicat un gol al Germaniei. Imagine: Bernd Weißbrod/dpa/picture alliance

Schenk nu se așteaptă ca sexismul să fie o problemă mai mare la turneul feminin din această vară decât la cel masculin de anul trecut – cel puțin nu pe stadioane.

„Nu în zonele pentru spectatori, nu cred, pentru că amestecul este diferit. Este mai mult o atmosferă de familie acolo”, a spus ea. „Ar putea juca un rol mai important în comentariile instigatori la ură online.”

„Resurgența” discursului instigator la ură

Cu toate acestea, Salza percepe un „risc de violență verbală sau fizică sexualizată, atât în ​​zonele fanilor, cât și pe stadion, împotriva fanilor și jucătorilor. Discursul instigator la ură și violența emanată de mișcările extremiste de dreapta nu pot fi ignorate, având în vedere renașterea acestor forțe.”

Un exemplu în acest sens a venit la Concursul Muzical Eurovision găzduit de Basel în luna mai, când o organizație extremistă de dreapta a încercat să incite la ură împotriva refugiaților și a altor migranți.

„Având în vedere multiplele crize la nivel mondial și riscul ca acestea să se agraveze în următoarele săptămâni, se poate presupune că vor exista și alte proteste și exprimări de opinie în interiorul și în afara stadioanelor (Euro 2024)”, a avertizat Salza.

„Va fi datoria organizatorilor să protejeze în mod adecvat libertatea de exprimare și de întrunire, chiar și în această situație excepțională.”

Acest articol a fost publicat inițial în germană.

Stefan Nestler Reporter și editorSpringinsfeldTrimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

ClimateEurope

UE propune un obiectiv climatic pentru 2040, cu alocație de credite de carbon

Kieran Burke cu dpa, AFP, Reuters07/02/20252 iulie 2025

Comisia Europeană a propus stabilirea anului 2040 ca obiectiv pentru o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră. UE dorește să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

https://p.dw.com/p/4wmiqUniunea Europeană își propune să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, ceea ce înseamnă că nu se generează mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât pot fi absorbite. Imagine: Michael Probst/AP/picture alliance

Comisia Europeană a propus miercuri o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelurile înregistrate în 1990.

Comisia a declarat că propunerea se va baza pe obiectivul obligatoriu existent de reducere a acestor tipuri de emisii cu cel puțin 55% până în 2030.

„Pe măsură ce cetățenii europeni simt din ce în ce mai mult impactul schimbărilor climatice, aceștia se așteaptă ca Europa să acționeze. Industria și investitorii se așteaptă la noi pentru a stabili o direcție previzibilă de deplasare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Astăzi demonstrăm că ne menținem ferm angajamentul de a decarboniza economia europeană până în 2050. Obiectivul este clar, parcursul este pragmatic și realist.” „a adăugat von der Leyen.

Care este amendamentul propus?

Amendamentul propus ar oferi o „modalitate mai pragmatică și mai flexibilă” de atingere a obiectivului, a susținut Comisia, care ar atenua obiectivul de emisii de 90% pentru industriile europene.

Conform planului, statelor membre li s-ar acorda mai multă flexibilitate pentru a atinge obiectivele climatice. În prezent, au putut lua în considerare doar reducerile interne de gaze cu efect de seră, dar din 2036, propunerea permite ca creditele de carbon din țările din afara UE să conteze până la 3% din reducerea totală de 90% față de nivelurile din 1990.

Cum amenință compensările de carbon ale marilor companii tehnologice păstorii din Kenya

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

„Nu alegem între economie și agenda verde, le alegem pe amândouă. Europa își reafirmă angajamentul față de o tranziție verde echitabilă, ambițioasă și competitivă”, a declarat vicepreședinta Comisiei UE, Teresa Ribera.

„Acordul asupra obiectivului climatic de 90% ne oferă un far clar care să ne ghideze acțiunile viitoare”, a adăugat ea.

Ceea ce a dus la acest

Comisia a declarat că propunerea se bazează pe o evaluare detaliată realizată de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice și de Consiliul consultativ științific european privind schimbările climatice.

A declarat că aceasta a urmat unui dialog cu diferitele state membre, părțile interesate, societatea civilă și cetățenii, printre altele.

Cei care se opun ambițiilor de acțiune climatică ale blocului susțin că măsurile împiedică progresul economic.

Europa se înăbușă pe măsură ce valul de căldură ajunge la mijlocul anilor ’40

Pentru a viziona acest videoclip, vă rugăm să activați JavaScript și să luați în considerare actualizarea la un browser web care acceptă videoclipuri HTML5

Polonia și Republica Cehă și-au exprimat în mod regulat îngrijorarea cu privire la obiectivele climatice, invocând considerații economice și de securitate energetică.

Altele, inclusiv Italia și Ungaria, sunt îngrijorate de impactul pe care îl va avea decarbonizarea industriei grele într-un moment în care Europa lucrează pentru a-și consolida industria în contextul unei concurențe acerbe din partea Statele Unite și China.

Propunerea va fi acum înaintată Parlamentului European și Consiliului spre dezbatere și adoptare în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Editat de: Zac Crellin

Kieran Burke Redactor și editor de știri specializat în relații internaționale, securitate globală și aplicarea legii. Trimiteți-ne feedback-ul dumneavoastră

---

Sursa: DW

FotbalGermania

Euro 2025: Cum se prezintă Germania?

Dave Braneck Zürich | Matt Pearson07/02/20252 iulie 2025

O eliminare șocantă din faza grupelor de la Cupa Mondială din 2023 și o serie de retrageri înseamnă o nouă înfățișare a Germaniei. Germania se confruntă cu primul său test important la Euro 2025. Germania este cea mai de succes echipă din istoria Campionatului European, cu opt titluri.

https://p.dw.com/p/4wmRTLea Schüller este probabil principala amenințare a Germaniei la Euro 2025Imagine: Sebastian Gollnow/dpa/picture alliance

Care este moralul în lotul Germaniei pentru Euro 2025?

Noul antrenor Christian Wück conduce echipa în primul său turneu major și a stârnit deja nemulțumiri. Wück s-a confruntat cu critici din cadrul echipei pentru comunicarea deficitară, în timp ce le-a dat afară pe fundașa veterană Felicitas Rauch și pe atacanta de la Frankfurt, Nicole Anyomi. În ciuda problemelor, se pare că lucrurile au fost mușamalizate, iar Germania intră în Elveția cu o dispoziție bună.

„Suntem atât de încântați să fim aici”, a declarat mijlocașa Linda Dallmann la sosirea lotului la începutul acestei săptămâni. Echipa este deosebit de mulțumită de o altă schimbare față de turneele recente. — Tabăra Germaniei este la o aruncătură de băț de centrul orașului Zürich, o abatere de la abordarea anterioară de a înființa un complex izolat, departe de orice distragere (sau lucruri de făcut).

„Este întotdeauna plăcut să fii bine conectat și să ai câteva oportunități pentru ca echipa să iasă în oraș. Acest lucru este foarte important pe parcursul unui turneu, așa că cred că aceasta este o locație perfectă”, a continuat Dallmann.

„Este minunat — este plăcut să avem propriul nostru spațiu, dar este și bine că nu este doar fotbal, fotbal, fotbal și să vedem doar exact aceiași oameni tot timpul, chiar dacă prețuim timpul petrecut împreună ca echipă. Este întotdeauna plăcut să poți ieși în oraș”, a spus fundașul Rebecca Knaak, care se pregătește pentru primul ei turneu major.        

Există probleme în afara terenului?

O altă schimbare față de meciul Germaniei la Campionatul Mondial din 2023 ar trebui să atragă imediat atenția fanilor. Banderola de căpitan a Giuliei Gwinn va arăta diferit de cea a lui Popp: ea va purta o banderolă curcubeu, care a fost interzisă de FIFA în Australia și Noua Zeelandă.

„Este minunat că vom putea purta banderola curcubeu. Dacă vom avea ocazia să o purtăm când jucăm, schimbarea ei cu altceva nu este niciodată de discutat”, a spus Gwinn.

Banderolele căpitanului care susțin în mod explicit mândria LGBTQ+ au un trecut controversat în fotbalul german. Pe lângă faptul că FIFA nu le-a permis să participe la ultima Cupă Mondială feminină, ele au fost interzise și la Cupa Mondială masculină din 2022, din Qatar.

Alexandrei Popp nu i s-a permis să poarte banderola curcubeu la Cupa Mondială. Imagine: DAN PELED/REUTERS

Echipa Germaniei a protestat împotriva acestei decizii înainte de meciul de deschidere al turneului, declanșând o furtună mediatică care a pus rapid presiune suplimentară asupra lotului. UEFA s-a dovedit mai indulgentă pe această temă decât FIFA în trecut, iar bandoanele curcubeu vor fi probabil o alegere populară printre căpitanii din Elveția.

„Echipa noastră reprezintă atât de mult și este uimitor că ne putem purta valorile pe o scenă atât de mare”, a spus Gwinn.

Cât de puternică este lotul Germaniei pentru Euro 2025?

Pe hârtie, acest lot al Germaniei pare slab în comparație cu echipa care a ajuns în finala ultimului Campionat European. Retragerile din echipa națională a Germaniei, precum Popp, Svenja Huth, Marina Hegering și Merle Frohms, au lăsat un deficit de experiență de top, în timp ce Lena Oberdorf, motorul mijlocașilor Germaniei, nu a reușit să se recupereze după o accidentare de un sezon întreg.

Sjoeke Nüsken va fi probabil titular la mijlocul terenului pentru Germania la Euro 2025. Imagine: Fotostand / Voelker/picture alliance

Rolul lui Gwinn va fi crucial în reunirea noii generații. Sjoeke Nüsken, de la Chelsea, este un alt jucător în jurul căruia Wück va încerca să-și construiască echipa, în timp ce jucători precum Klara Bühl, Dallmann și Jule Brand trebuie să facă pasul de la membri talentați ai lotului la jucători de performanță pentru ca Germania să aibă succes.

Cine sunt jucătorii cheie ai Germaniei?

În ciuda unui palmares excepțional de 52 de goluri în 75 de selecții, Lea Schüller și-a petrecut cariera în Germania în umbră, în spatele lui Popp. Singurele ei goluri anterioare în turnee au fost în victorii importante ale Germaniei împotriva unor adversari mai puțin promițători, dar Schüller poartă acum greutatea așteptărilor pe umeri.

Cu trei goluri în ultimele două meciuri ale Germaniei și un hat-trick în finala Cupei Germaniei, care a completat dubla pentru Bayern München în mai, Schüller sosește plină de încredere.

Cât de puternice sunt adversarele Germaniei din grupa Euro 2025?

Polonia, debutantă în turneu, este prima adversară a Germaniei (4 iulie) și ar trebui să se dovedească ușoară dacă echipa lui Wück își va atinge potențialul maxim. După aceea, urmează Danemarca (8 iulie) și Suedia (12 iulie).

Suedia a eliminat SUA la Cupa Mondială 2023, înainte de a pierde în cele din urmă în fața Spaniei în semifinală. Imagine: IMAGO/Shutterstock

Ultimul meci din grupă pare a fi cel mai dificil, suedezii fiind neînvinși de la înfrângerea suferită în fața Franței în iulie 2024 și după ce au eliminat SUA în cursa spre semifinalele Cupei Mondiale din 2023. Jucătoare precum Magdalena Eriksson (121 selecții), Sofia Jakobsson (165) și căpitanul Kosovare Asllani (199) oferă o experiență vastă, în timp ce atacantul Barcelonei, Fridolina Rolfö, este o jucătoare de top.

Danemarca are și ea una dintre acestea, Pernille Harder, dar pare să aibă un talent mai mic și a avut dificultăți în turneele recente.

Editat de: Chuck Penfold

Dave Braneck Reporter@braneckMatt Pearson Reporter și editor sportiv@thisismpearsonTrimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

ConflictsGermany

Can Taiwan help Germany ease its reliance on Chinese drones?

Yuchen Li in Taipei07/02/2025July 2, 2025

Germany is hoping to buy more drones from Taiwan as an alternative to China. But many financial and political hurdles are slowing down Berlin’s trade ties with Taipei.

https://p.dw.com/p/4wgm4Taiwan hopes to boost its Unmanned Aerial Vehicle (UAV) drone production capacity to 180,000 units per year by 2028 [FILE: March 14, 2023]Image: Chiang Ying-ying/AP/picture alliance

For German companies looking to diversify their supply of drones beyond China and bypass its dominance of the global drone market, Taiwan is starting to look increasingly attractive.

A report published this month by DSET, a Taiwanese think tank focusing on democracy, society and emerging technology, shows that Germany has become the second-largest importer of Taiwan-made drones in the first quarter of 2025.

“We are trying to become more independent from China [regarding drones],” Verena Jackson, a researcher at the Center for Intelligence and Security Studies (CISS) at the University of the Armed Forces of Germany, told DW.

Beijing sees Taiwan, a self-ruled island, as a breakaway province, and is actively discouraging diplomatic and trade ties between Taipei and other nations.

Due to Germany’s close economic cooperation with China, Beijing is likely to bristle at the idea of Berlin turning to Taiwan-made drones or key components as alternatives to Chinese ones.

Taiwan as an alternative to China in drone sector

Although China still dominates the drone market with an estimated 70-80% share of worldwide production, Taiwan is emerging as “a rising star” in the supply chain, Jackson said.

“The advantage for Taiwanese companies is that we are trying to do everything China-free. That has a very big attraction for our European partners,” Hong-Lun Tiunn, Deputy Director of the National Security Program at DSET, told DW.

Since 2022, Taiwan has stepped up its efforts to develop its own drone industry and build a “non-red” supply chain, a reference to manufacturing networks that are independent of China’s influence.

This is part of Taipei’s defense strategy against a potential invasion by Beijing.

In a wartime scenario, Taiwan could be subject to a Chinese blockade with no shipping access.

“So we need to have our own capacity to manufacture all kinds of (drone) components,” Tiunn said. 

Why simply being Taiwanese could lead to war

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

Europe beats US in Taiwanese drone imports

Since the second half of 2024, Europe has overtaken the United States as the primary export destination for Taiwanese drones, according to the DSET report.

This shift came as China tightened export controls on drones and components, particularly those with military or dual-use capabilities, citing its own national security concerns.

But many analysts believe the shift is largely driven by mounting pressure from the West over China’s ties to Russia.

“Europeans are trying to reach defense autonomy and they want to manufacture their own weapons or drones,” Elizabeth Sun, a Berlin-based research fellow at DSET, told DW.

In December, the European Union announced sanctions on four Chinese firms for “supplying sensitive drone components and microelectronic components” to the Russian military. 

During her visit to Beijing last year, Germany’s then-Foreign Minister Annalena Baerbock warned that drones from Chinese factories “attack peace in the middle of Europe” and “hurt our central security interests.” 

CISS researcher Jackson also pointed out that since Russia’s full-scale invasion of Ukraine in 2022, Germany has come to realize “there is an imminent risk coming from China when it comes to cybersecurity or drones.”

Taiwan aims to provide Germany with ‘critical’ drones parts

However, Berlin does not share Taipei’s ambition of establishing a fully China-free drone supply chain.

“We are very reliant on Chinese drones as a whole, as full drones, but also on parts,” Jackson said.

She added that cutting China ties entirely would be unrealistic, especially given the country’s dominance in raw materials like rare earth elements, which are crucial components in drone technology.

Instead, Germany is attempting to diversify key components such as software, sensors, and chips — areas that carry higher national security risks.

Software updates, for instance, are subject to data leaks.

“There’s basically an open door where all information can go out of Germany and then go to foreign intelligence services,” Jackson said.

This is where Taiwan — home to some of the world’s most advanced chip manufacturers and a strong IT sector — could step in.

Although Taiwanese companies only hold a small share of the German drone market, “the components we are trying to provide [to Germany] are motors and chips, the very key parts, and our system integration experience,” Tiunn said.

While established corporations have long-standing ties with Chinese suppliers, drone production is now surging across southern Germany and startups are increasingly open to partnering with Taiwan, Jackson pointed out.

German drone industry takes off

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

Earlier this month, Taiwan signed a partnership deal with US and German-based Auterion for drone software that has been battle-tested in Ukraine to help step up its defenses against growing military threats from China.

Germany expected to follow US

As it aims to provide drones and key components to other democracies, Taiwan is struggling to meet its own demand.

The island set a goal for domestic manufacturers to produce 180,000 drones per year by 2028. But the current annual production capacity — between 8,000 to 10,000 units — falls well short of that target.

This gap is due to the high cost of “China-free” drones, low domestic procurement, and minimal foreign government orders, according to the DSET report.

Cathay Fang, a policy analyst in the National Security and Economic Security Research Program at DSET, noted that the current priority is improving the cybersecurity of Taiwanese drones in line with US security initiatives for Unmanned Aerial Systems (UAS).

This focus could help open up the European market. “When we see that the United States and Taiwan are collaborating closely, German companies would certainly follow,” Jackson said.

Roadblocks slow Taiwan-Germany drone cooperation

But Germany is facing its own challenges in reducing its reliance on Chinese drones and key components.

“Our procurement laws are really cost-focused. And China is still the most cost-effective country,” Jackson said. “It takes time to implement also cybersecurity or security aspects.”

Last year, the German army reportedly eased procurement procedures for small commercial drones from Chinese companies, including DJI, the world’s largest consumer drone manufacturer.

This shows that, despite growing concerns from security analysts, the political will in Germany to address the potential risks of using Chinese drones remains limited.

“It’s developing — the awareness here and the urge to do something about it. But it’s certainly not at the point where it’s sufficient,” Jackson said.

Can the EU become raw material independent?

To view this video please enable JavaScript, and consider upgrading to a web browser that supports HTML5 video

Edited by: Karl Sexton

Yuchen Li East Asia correspondent covering China and TaiwanSend us your feedback

---

Sursa: DW

Lege și justițieStatele Unite ale Americii

Sean „Diddy” Combs achitat de cele mai grave acuzații

Louis Oelofse cu AP, AFP, Reuters07/02/20252 iulie 2025

Icoana hip-hop a fost acuzată că transporta persoane pentru a se angaja în prostituție, dar a fost achitat de acuzațiile mai grave de trafic sexual, extorcare și conspirație.

https://p.dw.com/p/4wm3A Imagine: Jordan Strauss/Invision/AP/dpa/picture alliance

Sean „Diddy” Combs a fost condamnat miercuri pentru o infracțiune legată de prostituție, dar a fost achitat de acuzațiile mult mai grave de extorcare și trafic sexual.

După un proces de șapte săptămâni, a fost găsit vinovat de două capete de acuzare de transport în scopul prostituției.

Mogulul hip-hop și-a ținut mâinile ridicate într-o rugăciune după citirea verdictului, privind juriul și l-a îmbrățișat pe avocatul său, Teny Geragos.

El riscă o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare de prostituție. Combs a fost ținut într-un detentor federal în Brooklyn de la arestarea sa din septembrie 2024.

Mai multe vor urma…

Editat de Jenipher Camino Gonzalez

Louis Oelofse, scriitor și editor DW. Trimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

PoliticăKenya

Verificarea faptelor: Videoclipurile false umbresc relatările despre protestele din Kenya

Adnan Sidibe07/02/20252 iulie 2025

Videoclipurile și imaginile virale de la protestele din Kenya din 2025 sunt înșelătoare – DW Fact Check găsește conținut vechi și generat de inteligența artificială.

https://p.dw.com/p/4wmLFMulte imagini și videoclipuri circulă online care pretind că arată protestele la scară largă din Kenya din 25 iunieImagine: Simon Maina/AFP/Getty Images

Pe 25 iunie 2025, mai multe orașe din Kenya, inclusiv Nairobi, au fost scena protestelor care au marcat prima aniversare a Demonstrații din 25 iunie 2024 împotriva proiectului de lege financiară. Protestele din 2024 au văzut cetățeni ieșind în stradă și luând cu asalt Parlamentul. Aceste demonstrații au fost reprimate violent, soldând cu multiple morți.

Un an mai târziu, mitingurile organizate în memoria victimelor au fost din nou întâmpinate cu forță. Multe imagini și videoclipuri au circulat online, pretinzând că arată brutalitatea. Cu toate acestea, așa cum se întâmplă adesea în timpul evenimentelor de ultimă oră, nu tot conținutul era autentic. Filmări vechi au reapărut pe rețelele de socializare și au fost distribuite cu afirmații înșelătoare. DW Fact check a analizat cele mai virale.

Imagini de la o demonstrație din Etiopia

Afirmație: Un videoclip de 17 secunde publicat pe TikTok, cu peste 500.000 de vizualizări, ar fi arătat imagini de la protestele din 25 iunie 2025 de la Nairobi, Kenya. Legenda spune: „Demonstrație live a Generației Z în centrul orașului Nairobi, Maandamano live în centrul orașului Nairobi, 25 iunie, proteste Occupy StateHouse Kenya”.

Au fost difuzate imagini vechi din Etiopia, susținând că acestea arătau un protest în Nairobi. Imagine: X/DW

Verificare DW: Fals

Videoclipul nu prezintă protestele din iunie 2025 din Nairobi. O căutare inversă de imagini arată că ambele clipuri provin din evenimente anterioare.

Primul segment a fost distribuit online pe YouTube pe 17 septembrie 2018, etichetat „Addis Abeba în acest moment”. Filmarea prezintă un protest în Addis Abeba, Etiopia, declanșat de violențe etnice care au dus recent la moartea a 23 de persoane.

Am putut geolocaliza fragmentul video: Clădirea vizibilă în filmare este situată pe Churchill Avenue în Addis Abeba.

Același videoclip circulase deja în iunie 2024, pretinzând în mod fals că arată proteste în Kenya împotriva proiectului de lege financiară.

Filmări din 2024 au fost distribuite, susținând că arată protestele din Nairobi din iunie 2025. Imagine: X/DW

Al doilea segment, care începe la 00:09, arată o adunare în centrul orașului Nairobi. A fost postată pe rețelele de socializare pe 25 iunie 2024, în timpul protestelor împotriva proiectului de lege financiară.

O analiză a reperelor vizibile, confirmată prin Google Street View, plasează scena la intersecția dintre strada Koinange și bulevardul Kenyatta.

Dar nu este singura imagine mai veche distribuită în afara contextului.

Imagine reapărută din Nairobi 2016

Afirmație: O imagine cu un ofițer de poliție care lovește un bărbat întins la pământ este distribuită pe X, susținând că arată o scenă de la protestele din iunie 2025 din Kenya. Postarea spune:

„Aceste tratamente inumane nu vor fi suficiente pentru a reduce la tăcere sau a descuraja un african hotărât, care nu mai are nimic de pierdut. #RutoMustPleca.”

Verificare DW: Fals

Această fotografie nu înfățișează violența poliției în timpul protestelor din iunie 2025. O căutare inversă de imagini confirmă că este o fotografie mai veche.

Imaginea a fost făcută pe 16 mai 2016 la Nairobi de către fotojurnalistul Ben Curtis. În acea zi, poliția a reprimat o demonstrație a grupurilor opoziției și ale societății civile care cereau dizolvarea comisiei electorale.

Dar, ca în toate situațiile de ultimă oră, chiar și în timpul și după protestele din Nairobi, Kenya, am văzut conținut generat de inteligență artificială distribuit ca și cum ar fi real și care descrie urmările protestelor.

Videoclipul generat de inteligență artificială include o fotografie reală

Afirmație:Un videoclip de 10 secunde cu o persoană care flutură steagul kenyan circulă pe TikTok, cu peste 477.000 de vizualizări. Legenda spune: „Pentru Kenya, suntem mai mult decât gata să murim! Trăiască Genz.”

Acest videoclip de 10 secunde cu o persoană care flutură steagul kenyan circulă pe TikTok, însă videoclipul este generat de inteligența artificială pe baza unei imagini reale. Imagine: x/DW

Verificare DW: Fals

Acest videoclip afișat nu este real. O căutare inversă de imagini arată că imaginea statică utilizată în videoclip provine dintr-o fotografie reală realizată de Simon Maina pentru AFP în timpul protestelor din 25 iunie 2025 de la Nairobi. Cu toate acestea, videoclipul în sine a fost generat de inteligența artificială.

Un filigran în colț, „Kling AI 1.6”, indică utilizarea unui instrument de inteligență artificială pentru a crea conținut sintetic. La punctul de 4 secunde, brațele care țin steagul își schimbă culoarea din negru în alb, o eroare comună în elementele vizuale generate de inteligența artificială. În plus, în videoclip apare o placă roșie cu o scriere ciudată, care nu există în fotografia originală.

Editat de: Rachel Baig

Trimiteți-ne feedback-ul dvs.

---

Sursa: DW

Colaboratoarea politică CNN Maggie Haberman explică raționamentul din spatele atacurilor lui Donald Trump asupra judecătorului și a familiei sale în timpul unui discurs la stațiunea sa din Mar-a-Lago, după ce a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni grave.

---

Sursa: CNN

---

Sursa: CNN

CNN  — 

The escalating climate crisis is shifting many people’s purchasing patterns and this extends to the $500 billion dollar global beauty industry which is grappling with a range of sustainability challenges across product manufacturing, packaging and disposal.

Related article 'Delay means death': We're running out of ways to adapt to the climate crisis, new report shows. Here are the key takeaways

Strategy and consulting firm Simon Kucher’s Global Sustainability Study 2021 found 60% of consumers around the world rated sustainability as an important purchase criterion, and 35% were willing to pay more for sustainable products or services.

This shift in consumer preferences has propelled many beauty brands to set environmental goals: to move away from single-use and virgin plastics, provide recyclable, reusable and refillable packaging and offer more transparency around products’ ingredients so customers can ascertain how “green” their purchase is.

However, consumers still struggle to understand the sustainability credentials of many products, according to the British Beauty Council. This is because the industry’s clean-up efforts have been inconsistent, and fall short of making a recognizable impact in the absence of collective goal-setting, global strategy and standardized regulations.

Ingredient and branding transparency

There is no international standard for the beauty industry on how much product ingredient information to share with customers — or how to do so. Brands can set their own rules and goals, giving rise to confusion and “greenwashing,” where sustainability claims are often touted but not substantiated.

Companies often use marketing language like “clean beauty” to make it seem like their products are natural, for example, when they may not actually be organic, sustainable or ethically made.

Related article After rebranding in the West, many beauty companies are still offering to 'whiten' skin elsewhere

“The term ‘clean beauty’ has become quite dangerous. It’s used to sell more products,” according to British Beauty Council CEO Millie Kendall, who added that such buzzwords are losing traction in the UK as British customers wise up to their shortcomings. “Customers need better marketing information and certification information.”

In a 2021 report calling on the industry to have “the courage to change” their business practices, the British Beauty Council wrote that, all too often, even natural ingredients involved in manufacturing products give way to “over-consumption, non-regenerative farming practices, pollution, waste and neglect.”

“The only way out of this is transparency,” Kendall told CNN.

Jen Lee, chief impact officer at US-based brand Beautycounter, said she continues to see confusion over ingredients among consumers. (In 2013, the company launched and published “The Never List,” which currently cites more than 2,800 chemicals — including heavy metals, parabens and formaldehyde — it claims to never use in its products.)

“Natural vs. synthetic ingredients has been a conversation. People think natural is safer, but it’s not always the case,” Lee explained. “Natural ingredients formulated in the industry can have toxic load. Heavy metals can occur in natural components of the earth.”

Related article Mother loses peripheral vision from apparent exposure to mercury in beauty creams. Toxic levels in her home put family at risk, say experts

“We used to be more natural and organic,” added Sasha Plavsic, founder of makeup brand ILIA Beauty. “What was challenging is (that) raw materials were difficult to source or would come in inconsistently or products wouldn’t perform.”

Most makeup is created and molded at high temperatures, Plavsic explained. Purely organic materials often fall apart in this heat, leading to inconsistent results and subpar product performance. “Not every synthetic is bad,” Plavsic said. “Sometimes, it helps create the best in class formula.”

Unpacking plastics

The industry’s plastic packaging is a particular sustainability challenge — 95% is thrown away and the vast majority is not recycled, according to the British Beauty Council.

The cosmetics business is the fourth biggest plastic packaging user globally — after food and beverage, industrial packaging and pharmaceuticals — and plastic is about 67% of the industry’s packaging volume, according to Vantage Market Research. Beauty giant L’Oreal used 144,430 metric tons of plastic in its packaging material in 2021, for example, according to the Ellen Macarthur Foundation (EMF). Estee Lauder Companies reported its brands produced 71,600 metric tons of plastic in product packaging that same year.

And only 9% of the global plastic waste is recycled, according to a report from the Organisation for Economic Co-operation and Development. The United States only recycles 4% of its plastic waste.

Related article Single-use plastic is wreaking havoc on the planet. Here's what you can do to minimize your impact

Many brands are trying to phase out harmful plastics from their operations and adopt post-consumer recycled (PCR) plastic. (L’Oreal has set a target of 50% PCR plastic usage by 2025, while Estee Lauder is targeting 25% “or more” PCR plastic — but both are far from achieving their targets.)

“Between 60-70 major global brands have made unprecedented progress” in PCR plastic usage across industries, EMF’s Plastic Initiative Lead Sander DeFruyt told CNN. But DeFruyt stressed that PCR plastic must be adopted in conjunction with brands removing single and virgin plastics from their usage cycles to truly make a difference.

However, PCR plastic is not easy to find — low recycling rates around the world mean there is limited supply. Meanwhile, demand for it is growing demand across industries, DeFruyt said. This competition hikes up its price, which is already higher than virgin plastic.

Hair care brand FEKKAI claims that it used up to 95% PCR content in its packaging, but pricing and supply issues posed a challenge, forcing it to currently aim for containers and packaging that feature at least 50% PCR in its packaging.

“PCR plastic is more expensive than stock plastic. The cost is hard and then sourcing it is too,” founder Frédéric Fekkai told CNN. “PCR is close to our heart, but there is a massive demand, so finding recycled plastic is difficult.”

The weight of retail

Beauty retailers plays a pivotal — and under-utilized — role, with control over stocking decisions and supply chains. But many vary when it comes to the standards they set for brands they sell.

“Smaller businesses do more, full stop,” said Jessi Baker, founder of the technology platform Provenance, which helps brands display their sustainability credentials for customers. “They move more nimbly. Some of them are born-good brands — climate friendliness was part of their setup. They don’t need to restructure their entire supply chain. Their culture already has it compared to the larger brands who need to work hard to change.”

Related article A history of beauty trends — and the standards that shaped them

Sephora launched its “Clean + Planet Positive” initiative in 2021, which labeled products that met its set criteria. (This is separate from the French retailer’s “Clean at Sephora” program, which is currently facing a consumer lawsuit alleging it carries a significant percentage of products understood by customers to be harmful.) Target launched a similar program in 2022, featuring a “Target Zero” icon for both online and in-store offerings that either have reusable, recyclable, compostable or reduced plastic packaging, or feature waterless or concentrated products.

Still, many steps taken by brands and retailers do not even begin to touch on the waste and pollution generated throughout supply chains, manufacturing and shipping, all huge problems for the industry to grapple with.

The missing player

The gaps in standardization in the beauty ecosystem can, to some extent, be filled by certifications such as the US-born B Corporation, or B Corp. This accreditation, one of the most well-known in the beauty space, is issued by the non-profit B Lab, which scores a company on a variety of criteria around ethics and sustainability. However beneficial it may be among eco-conscious consumers, though, it is currently completely voluntary for brands to apply for.

Governments and multinationals enforcing regulations and setting a base line for brands to operate from when making sustainability claims would go a long way to making change, many experts and business leaders believe.

Susanne Kaufmann, founder of her namesake beauty brand, says her efforts in Austria would reap better results if more countries around the world had stricter, more uniform garbage disposal laws.

Related article A trash heap 62 meters high shows the scale of India's climate challenge

“I package our product in a recyclable material,” Kaufmann said. (Her products’ packaging, which is refillable and reusable, is made from 75% recycled plastic — and is 100% recyclable.) If I send this to the US, the garbage is not separated… and it’s not recyclable,” she explained, referring to inconsistencies in recycling laws across the United States.

And when it comes to ingredients, the European Chemicals Agency lists 2,495 substances banned from use in cosmetic products marketed for sale or use in the bloc. But the US Food and Drug administration only lists 11, making it more challenging for American consumers to find safer, greener options. The Environmental Working Group, a non-profit watchdog, studied lab tests of 51 sunscreen products in 2021 and found that only 35% of products met the EU standard, compared with 94% that passed the US standard.

However, while government can set minimum requirements, Mia Davis, vice president of sustainability and impact at beauty retailer Credo Beauty, says the needle will move in the private sector.

Related article Sustainable ships: The world's most eco-conscious cruises

“Regulation can raise the floor a bit. A person who doesn’t know about any (sustainability issues) should still be able to walk into a bodega and get clean products… But that’s never going to be what the market can do,” she said. “Market leadership is key.”

In the absence of bold regulations or global standards on sustainability practices, this “leadership” — undertaken both by brands and customers in the beauty marketplace — is likely to be the most immediately impactful vector for addressing the industry’s climate shortcomings. It will take continued collective advocacy and initiative to see meaningful climate-conscious change.

---

Sursa: CNN